Ucraina ar putea merge pe calea Moldovei, transformându-se în republică parlamentară UPDATE 13.20

Ucraina se va transforma în republică parlamentară, la fel ca şi (parţial) Moldova. Intenţia de a schimba sistemul politic din ţara vecină a fost anunţată de către premierul Iulia Timoşenko, ieri, în cadrul unei intervenţii televizate (vedeţi aici), după ce "coaliţia portocalie" de la Kiev s-a destrămat a doua oară în ultimii doi ani. Liderul "BIuT" şi-a exprimat încrederea că până la viitoarele alegeri prezidenţiale (programata pentru sfârşitul lui 2009) vor fi operate modificările în Constituţie, care vor pune bazele "unei forme parlamentare puternice de conducere în Ucraina". Timoşenko a mai anunţat că va propune Radei, în scurt timp, modificările "gândite şi întemeiate" la constituţia ţării, care "vor consolida Rada Supremă".

O publicaţie ucraineană "Astăzi", deţinută de către Renat Ahmetov, principalul finanţator al Partidului Regiunilor (al lui Viktor Ianukovici) a anunţat că este gândită o strategie potrivit căreia Viktor Ianukovici va deveni preşedinte al Ucrainei, iar Iu. Timoşenko îşi va păstra postul de prim-ministru. Alegerile prezidenţiale urmează să se desfăşoare, potrivit sursei citate, în termen, după ce va fi modificată Constituţia, astfel ca principalele pârghii de administrare a statului să-i revină primului-ministru. Acelaşi ziar, citând surse din cadrul PR, informează că noua coaliţie, formată din BIuT şi PR, va fi creată până la finele lunii curente, iar V. Ianukovici va fi ales în funcţie de spicher al Radei, formaţiunii conduse de către acesta urmând să-i revină şi postul de vicepremier în Guvernul Timoşenko.

Moldova a decis să treacă la forma parlamentare de guvernământ în vara lui 2000, când s-au operat un şir de modificări în Constituţie, în special ce ţin de modul de alegere a preşedintelui ţării. Din 2001, şeful statului moldovean este ales de către Paralment, cu o majoritate calificată, şi nu prin vot direct, de către cetăţeni. De altfel, Constituţia Moldovei nu prevede expres că ţara noastră este republică parlamentară.

De remarcat că şi în România se mai discută (acum cu mai puţină intensitate) despre trecerea la republică parlamentară, idee promovată, în special, de către PSD şi PNL.

La începutul acestui an o formaţiune politică moldovenească a iniţiat o campanie de schimbare a modului de alegere a preşedintelui R. Moldova, care a eşuat.

În Uniunea Europeană există mai multe state cu forme parlamentare de guvernământ. Astfel, în Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia şi Andora preşedintele ţării este ales de către Parlament. Deşi sunt democraţii parlamentare, Finlanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, totuşi şeful statului este ales, în aceste ţări, prin sufragiu universal şi direct.

UPDATE 13.20
Ieri un deputat al BIuT (formaţiune considerată democratică şi prooccidentală) a înregistrat (vezi aici) în Rada Supremă un proiect de lege privind majorarea pragului electoral de la 3 la 7% (acest prag este în Federaţia Rusă). Atunci când Parlamentul de la Chişinău a votat revenirea la pragul de 6% (de la 4%, stabilit în 2005), majoritatea formaţiunilor politice şi a analiştilor moldoveni au acuzat că aceasta este o practică anti-democratică. Straniu lucru că 7% pentru trecerea barierei electorale în Ucraina vine de la o formaţiune cu susţinere în Occident şi cu viziuni euroatlantice, dar nimeni nu vorbeşte despre caracterul "antidemocratic" al propunerii. Oare de c?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!