Moldova în fruntea CSI şi la coada UE după indicele percepţiei corupţiei

R. Moldova şi-a îmbunătăţit nesemnificativ indicele perceperii corupţiei în acest an. Potrivit raportului Transparency International privind Indicele Perceperii Corupţiei (IPC) 2008, lansat marţi, 23 septembrie, ţara noastră se clasează pe locul 112 din 180, comparativ cu locul 113 în anul trecut. IPC se calculează la o scară de la 0 la 10, unde „0” semnifică cel mai înalt nivel al perceperii corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut nivel al perceperii corupţiei. Pe această scală, Moldova a înregistrat un scor de 2,9 puncte, comparativ cu 2,8 puncte în 2007. În fruntea clasamentului s-au poziţionat Danemarca, Noua Zelandă şi Suedia cu peste 9 puncte, iar în coada topului sînt Irak, Myanmar şi Somalia cu circa 1 punct.
Dintre ţările Comunităţii Statelor Independente, R. Moldova este surclasată în acest top de Georgia, clasată pe locul 67, cu 3,9 puncte. La acelaşi număr de puncte cu noi este Armenia, care, în acest an, a înregistrat o uşoară scădere de la 3 la 2,9 puncte. Şi în Ucraina IPC a scăzut în anul curent de la 2,7 la 2,5 puncte, vecinul nostru din est ocupînd locul 134. În celelalte state CSI situaţia este şi mai proastă, IPC mediu fiind de 2,3 puncte, cu 0,1 puncte mai puţin comparativ cu 2007. Astfel, Kazahstanul este pe locul 145, Rusia – 147, Belarus – 151. Cea mai gravă situaţie din acest spaţiu este înregistrată în Kîrgîstan, Turkmenistan şi Uzbekistan, care au acumulat cîte 1,8 puncte, respectiv, clasate pe locurile 157-159.
Dacă în raport cu statele CSI R. Moldova arată relativ bine, atunci comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, comunitate spre care tindem să aderăm, situaţia este de altă natură. Potrivit raportului, din statele UE cel mai prost la acest capitol stă Bulgaria, care a avut o scădere esenţială a punctajului, de la 4,1 în 2007, la 3,6 puncte acum. Ea ocupă locul 72, cu o poziţie mai jos decît vecinul nostru din vest, România, care a înregistrat o creştere de 0,1 puncte şi are 3,8. Rezultatele raportului scot în evidenţă o anumită legitate, cu anumite excepţii, care are la bază criteriul geografic. Cu cît statul european este mai la est, cu atît starea IPC este mai proastă. Topul european este dominat de ţările nordice – Danemarca, Suedia, Finlanda şi Olanda, iar la coadă sînt, preponderent, ţările recent aderate la UE. Lilia Caraşic, directorul Transparency International-Moldova (TI-M), explică acest fenomen prin faptul că statele occidentale sînt la un nivel de democraţie mult mai avansată, în timp ce, spre exemplu, statele din CSI mai trec prin perioada de tranziţie, specificul căreia îl constituie, inclusiv, privatizările masive.
Cei de la TI-M susţin că ritmul lent de îmbunătăţire a situaţiei privind IPC în R. Moldova se datorează unui şir de factori, care depind atît de instituţiile publice, cît şi de sectorul asociativ, mass media, finanţatori străini. Printre acestea, lipsa unor mecanisme funcţionale de implementare a legislaţiei; politizarea procesului de combatere a corupţiei, sisteme de control intern slabe şi ineficiente; capacităţile reduse de monitorizare a activităţilor anticorupţie şi de generare a propunerilor de prevenire a corupţiei din partea ONG-urilor; transparenţa insuficientă a activităţilor realizate de ONG-uri etc.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!