Moldova între rubla rusească şi priza europeană

Îndată după destrămarea Uniunii Sovietice, R. Moldova a orbecăit mai mulţi ani încercînd să aleagă sistemul de valori şi norme spre care să se mişte. În 2002 acest sistem a fost ales – Uniunea Europeană, spre care este orientată ţara noastră. Opţiunea europeană a primit practic un consens atît la nivel politic, cît şi la nivel de întreagă societate. Peste 70% din cetăţenii noştri vor să vadă viitorul Moldovei în UE. Calea pe care trebuie să o parcurgem în această direcţie presupune foarte multe schimbări a normelor juridice, a practicilor, a condiţiilor de activitate şi a standardelor de viaţă, a valorilor etc. De mai mulţi ani depunem eforturi să realizăm la modul practic aceste modificări, care, pas cu pas, ne apropie de standardele europene.
Am făcut această introducere pentru a comenta rezultatele unui studiu realizat de Institutul economiei pe perioada de tranziţie din Federaţia Rusă, care a constatat faptul că Moldova este cea mai pregătită din CSI pentru a trece la rubla rusească. Mai pregătită decît Belarus, care face parte dintr-o uniune interstatală cu Rusia. Concluziile raportului au fost tirajate de unele instituţii media de la Chişinău. Este greu de înţeles esenţa şi motivele apariţiei unei astfel de cercetări, cu atît mai mult că a fost realizat de un institut condus de fostul lider liberal din Federaţia Rusă, Egor Gaidar, ex-prim-ministru. În condiţiile în care procesul de integrare europeană a R. Moldova, susţinut masiv de întreaga societate, este ireversibil, atare analize pot fi atribuite la literatura SF.
Începînd cu anul 2002 a fost creată o Comisie Naţională pentru Integrarea Europeană, care, din primăvara curentă are o nouă componenţă. Dacă în perioada 2002 - 2005 trecerea la normele europene se realiza mai greu, după semnarea Planului de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană, pentru o perioadă de 3 ani, acest proces a luat amploare. Parlamentul ţării noastre a adoptat şi a modificat sute de legi, pentru a le aduce în conformitate cu Acquis-ul comunitar. În realizarea Planului de Acţiuni RM-UE au fost implicate nu doar instituţiile centrale ale statului – Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia, ci şi majoritatea instituţiilor publice (ministerele, departamentele, instituţiile publice descentralizate), precum şi societatea civilă, care a oferit consultanţă dar şi a monitorizat acest proces. Modul în care a fost aplicat documentul a fost vegheat şi de Uniunea Europeană, care, prin Comisia Europeană, a dat note în cele două Rapoarte de Progres.
Specialiştii moldoveni, angajaţi atît în sfera publică, cît şi în ce privată, beneficiază de diferite programe de asistenţă tehnică din partea UE. Avem stagiari în mai multe instituţii europene sau în guvernele şi parlamentele unor state-membre ale acestei comunităţi. De ceva timp, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, avem parte de consultanţă în cadrul a două proiecte Twining şi TAIEX, care au drept scop sporirea capacităţii administrative şi de preluare a normelor europene. În acest sens, experţi europeni consultă Guvernul şi Parlamentul moldovean. Din 2006 funcţionează Misiunea Europeană de Asistenţă la frontiera de Est a R. Moldova, care ne învaţă cum să implementăm norme europene de control al graniţei. Exemplele pozitive de colaborare moldo-comunitară în vederea apropierii ţării noastre de UE pot continua. Dar schimbările se produc şi la nivel de mentalitate, de activităţi economice etc.
De mai mulţi ani moldovenii îşi fac „reparaţii euro” în apartamente şi case, iar noile construcţii sînt, majoritatea, „euro” (ceea ce ar presupune un nivel sporit de confort). Prizele în casele noastre sînt europene, chiar dacă, cea mai mare parte, sînt „made in China”. În scurt timp ne vom racorda la sistemul energetic european. Valuta dominantă pe piaţă, în cazul tranzacţiilor imobiliare, este Euro. Majoritatea automobilelor de mîna a doua, importate în Moldova, sînt din statele UE. Producătorii, dar şi consumatorii, vorbesc despre „standarde euro ale producţiei”. Recent, preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin a spus că urmează să fie schimbat ecartamentul de la calea ferată pe traseul Chişinău-Ungheni, pentru a trece la formatul euro, astfel ca urcînd în tren din capitala ţării noastre, să poţi ajunge în orice oraş din UE. Viaţa în Moldova se europenizează, inclusiv graţie zecilor de mii de cetăţeni de-ai noştri care muncesc în ţările UE.
Zilele acestea vin noutăţi bune pentru aspiraţiile noastre europene. Miercuri, miniştrii de externe ai statelor Baltice şi din peninsula Scandinavă au decis să coopereze în scopul deschiderii perspectivei europene pentru Moldova, Ucraina şi Georgia. Noi am făcut opţiunea şi muncim pentru atingerea acestui obiectiv, devenit idee naţională. Iar studii teoretice pot apărea multe.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!