Negocierile în formatul "5+2" ar putea fi reluate în octombrie

Participanţii la formatul de negocieri „5+2” (Chişinău, Tiraspol, OSCE, Ucraina, Rusia + UE şi SUA) ar putea reveni la masa de tratative privind reglementarea transnistreană în luna octombrie, după o pauză de circa doi ani şi jumătate. Reuniţi, luni, la Viena (Austria), pentru consultaţii în format „3+2”, reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor au convenit să insiste ca Chişinăul şi Tiraspolul să înceapă negocierile directe.
Potrivit site-ului Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), care citează declaraţia emisarului special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Heikki Talvitie, „reuniunea a fost o bună oportunitate pentru a lua pulsul procesului de negocieri”. El a mai subliniat că „toţi participanţii la consultări au convenit să înceapă negocierile pe marginea proiectului de statut al regiunii transnistrene în formatul 5+2 şi vor încerca să convingă cele două părţi să participe activ”. Deşi nu a fost stabilită o dată fixă pentru reluarea tratativelor, Mikko Kivikoski, un consilier al lui Talvitie, a precizat pentru presa internaţională că OSCE se aşteaptă ca negocierile să înceapă în luna octombrie. Totodată, el a precizat că situaţia din Georgia „a fost unul din factorii” înţelegerii mediatorilor şi observatorilor referitor la reluarea negocierilor. „Important este să avem o înţelegere între mediatori şi observatori pentru a începe într-adevăr negocierile cu privire la statut”, a spus Mikko Kivikoski, adăugînd că “va fi un drum hopuros şi nu va fi uşor, dar cel puţin lucrurile se mişcă”.
Într-un interviu apărut în numărul de marţi al publicaţiei ruseşti „Nezavisimaia Gazeta” (NG), pretinsul ministru interimar de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak a admis posibilitatea ca negocierile în formatul „5+2” să fie deblocate în luna viitoare. Deşi nu s-a arătat încîntat de această formulă, reprezentantul regiunii transnistrene a evidenţiat necesitatea continuării negocierilor „5+2” pentru a se evita situaţia similară celei din 2003, cînd a fost respins „memorandumul Kozak”.
Procesul de reglementare transnistreană a sporit în dinamică după întrevederea, din 25 august, la Soci, a preşedinţilor moldovean şi rus, Vladimir Voronin, respectiv, Dmitri Medvedev. Cei doi şefi de stat au atras atenţia că la moment sînt create toate condiţiile pentru o soluţionare definitivă a problemei raioanelor din estul R. Moldova. Tot atunci, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia va depune toate eforturile pentru soluţionarea acestui „conflict îngheţat”.
Revenit la Chişinău, în aceiaşi zi, Vladimir Voronin a anunţat că se pregăteşte o nouă întrevedere cu liderul regimului de la Tiraspol, Igor Smirnov, ulterior şi cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev. Acelaşi lucru l-a informat, în interviul pentru „NG”, şi Iastrebceak, care a precizat că pe parcursul lunii curente va avea loc o întrevedere Voronin-Smirnov, iar în octombrie se va desfăşura şi o întîlnire la care va participa inclusiv preşedintele Federaţiei Ruse. Amintim că liderul administraţiei tiraspolene, Igor Smirnov, după discuţiile purtate cu Dmitri Medvedev, la Soci, pe 3 septembrie, a anunţat despre renunţarea la „moratoriul” referitor la întreruperea relaţiilor cu R. Moldova, lansat pe 12 august. Tot atunci el a dat de înţeles că negocierile în formatul „5+2” vor fi reluate după întrevederea trilaterală Voronin-Medvedev-Smirnov.
La conferinţa de presă ţinută la cîteva ore după consultările purtate cu şeful statului rus, preşedintele moldovean a repetat că problema raioanelor din estul ţării noastre poate fi soluţionată, în mod obligatoriu, în baza proiectului de lege privind statutul regiunii transnistrene, elaborat în conformitate cu Legea privind prevederile de bază ale statutului Transnistriei, aprobate, cu unanimitate de voturi, pe 22 iulie 2005, de Parlamentul R. Moldova. Vladimir Voronin a atras atenţia asupra consensului întrunit la aprobarea legii respective, în care, pentru prima dată, se expune viziunea întregii clase politice moldoveneşti asupra perspectivelor de reglementare a diferendului transnistrean.
Săptămîna trecută, aflată la Praga (Cehia) într-o vizită de lucru, premierul Zinaida Greceanîi a subliniat că Chişinăul doreşte acordarea unei autonomii largi regiunii transnistrene, în cadrul statului unitar R. Moldova. Ea a exclus posibilitatea federalizării sau a confederalizării ţării noastre.
Negocierile în format „5+2” au fost întrerupte, în martie 2006, după ce Tiraspolul a refuzat să mai participe la tratative ca urmare a introducerii, de către Chişinău şi Kiev, a noilor reguli de export a mărfurilor din regiunea transnistreană, în baza specimenelor vamale ale R. Moldova.


PS Îmi pare foarte stranie tăcerea ministerului rus de Externe, care nu a plasat nicio informaţie pe site-ul său despre consultările de la Viena, deşi anterior mereu publica informaţii despre astfel de discuţii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!