Cât ai klipi din ochi uiţi de ce te-ai lansat în politică

Un proverb vechi ne învaţă să vedem mai întâi de toate bârna din ochiul propriu, înainte de a observa paiul din ochiul altuia. Astăzi mulţi oameni vorbesc doar despre paiele din ochii altora, făcându-se că nu observa bârnele, destul de groase, din proprii ochi. Am revenit acum de la o şedinţă la care s-a vorbit despre faptul că suntem monitorizaţi de Consiliul Europei de circa 12 ani şi nu se ştie când va fi pus capăt acestui proces. În urma discuţiilor purtate acolo, mi-a venit în cap ideea să scriu o scurtă poveste întâmplată cu un grup de tineri, care în 2001 au lansat Grupul de iniţiativă social-liberală, devenit ulterior Partidul Social-Liberal (dispărut recent, prin fuzionarea cu PD).


La încheierea procesului de votare pentru alegerile parlamentare din 2001, la televiziune a participat la o emisiune de comentarii analistul politic Oleg Serebrian care a declarat că nu a fost la votare, pentru că "nu am avut pentru cine să-mi dau votul". În scurt timp după această destăinuire senzaţională (totuşi, analiştii politici evitau să spună în public acest lucru), un grup de tineri, în frunte cu Oleg Serebrian, anunţă crearea Grupului Iniţiativei Social-Liberale, devenit, pe 9 mai, Partidul Social-Liberal.

Liderii Partidului Social-Liberal (PSL) au motivat apariţia noii formaţiuni pe scena politică a Republicii Moldova prin necesitatea de a răspunde sfidărilor generate de decepţia profundă a populaţiei faţă de guvernările din perioada 1991-2000. Ei consideră că această nemulţumire şi neîncredere faţă de forţele politice democratice şi liderii lor s-a manifestat prin acordarea masivă a voturilor electoratului în favoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) care promitea revenirea la "bunăstarea" din perioada sovietică." (vedeţi aici) De fapt, este o continuare logică a ceea ce Oleg Serebrian a spus la televiziune, că "nu ai pentru cine vota".
Straniu fapt că îndată după lansarea PSL, în această formaţiune (recitiţi motivul lansării "decepţia faţă de guvernările din perioada 1991-2000"), au ajuns persoane foarte cunoscute publicului larg, inclusiv datorită faptului că au participat la guvernare în deceniul trecut (Moşanu, Matei, Dabija etc.). S-a trecut cu vederea acest lucru. Adevărat că peste nu mult timp a venit perioada despărţirilor. Pe unde cu scandal, pe unde mai liniştit.
Au trecut mai puţin de 4 ani de la lansarea PSL, decepţionat de vechea clasă politică, şi în 2004, a fost anunţată crearea Blocului Moldova Democratică, din care făcea parte AMN, PD şi PSL. Amintesc că din această componenţă făceau parte foşti demnitari, în care cei care au creat formaţiunea social-liberală erau dezamăgiţi în 2001, aşa cum sunt ex-premierul Dumitru Braghiş, ex-spicherul Parlamentului (perioada 1998-2001) Dumitru Diacov, ex-vicepremieri (Ivan Guţu, care a lucrat şi pentru PCUS, Valeriu Cosarciuc) şi alţi politicieni care au fost la guvernare în perioada indicată de PSL. Şi atunci s-a închis ochii la această, cum zic ruşii, "nestâkovkă" în ceea ce au anunţat la lansare junii pslişti şi acţiunile lor practice. (o să mai revin la istoria BMD).

În urma alegerile parlamentare din 2005, pe listele BMD în Legislativ trec trei deputaţi PSL: Oleg Serebrian, Igor Klipii şi Valentina Golban. A urmat 4 aprilie, la care cei trei deputaţi PSL (vedeţi că i-am enumerat) au votat pentru candidatura lui Vladimir Voronin pentru funcţia de şef al statului. Acest gest deja a ridicat un mare semn de întrebare faţă de cei din PSL. Dar, se pare că şi aceasta a trecut.

Pe 10 februarie 2008, PSL fuzionează cu PD în baza formaţiunii conduse de ex-spicherul D. Diacov, formaţiune pentru care, Oleg Serebrian, nu a putut nicidecum să voteze pentru că "nu avea pentru cine". Apare logica întrebare: ce s-a schimbat de junii pslişti au renunţat la ideea cu care s-au lansat ca formaţiune politică? A întinerit Diacov? Sau Diacov "marca 2008" este mai bun decât Diacov "marca 2001"?

Acum revin la BMD, aşa cum am promis. În 2004-2005, cei mai înverşunaţi critici, din interiorul BMD, referitor la prezenţa PD-ului şi a lui D. Diacov în "Moldova Democrată" erau, bineînţeles, cei din PSL. Şi discuţiile după spate erau destul de acide....

Acum PSL şi ideea cu care s-a lansat sunt date uitării. A trecut în istorie ideea "schimbării clasei politice" lansate de social-liberali, îmbrăţişaţi acum cu cei pe care-i criticau atunci. Ei au fost pripii care au profanat în R. Moldova ideea schimbării pe care o pot aduce în politică tinerii.

Mi-am amintit această poveste datorită unor (s)klipi(ri), care mi-au părut deplasate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!