Extras din Alocuţiunea ministrului moldovean de Externe, Andrei Stratan, la cea de-a 63-a sesiune a Adunării Generale a ONU (29 septembrie, 2008)
Evenimentele din Osetia de Sud (Georgia) au demonstrat odată în plus că conflictele îngheţate constituie focare de instabilitate şi ameninţări la adresa securităţii regionale şi internaţionale.
Se impune necesitatea creşterii rolului nemijlocit al ONU, dar şi întăririi cooperării cu organizaţiile regionale, precum OSCE în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză şi conflict, consolidarea şi eficientizarea acţiunilor internaţionale de stabilizare a situaţiei în statele afectate de disensiuni interne, abordarea complexă, în limitele dreptului internaţional a medierii şi soluţionării conflictelor.
Intensificarea cooperării internaţionale în vederea soluţionării conflictelor şi excluderii apariţiei sau escaladării în viitor a unor asemenea situaţii de criză, care pun în pericol suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor sunt de o importanţă primordială şi pentru Republica Moldova care se confruntă cu un conflict “îngheţat” în raioanele de est ale ţării.
Republica Moldova a subscris la Declaraţia Preşedinţiei franceze a Uniunii Europene cu privire la degradarea situaţiei din Osetia de Sud, rostită la Reuniunea extraordinară a Consiliului Permanent al OSCE din 8 august 2008 şi pledează pentru îndeplinirea completă a Planului de pace, mediat de Preşedinţia franceză a UE.
Respingând categoric orice metode de soluţionare cu forţa a conflictelor, Republica Moldova nu consideră, totuşi, că recunoaşterea unilaterală a Abhaziei şi Osetiei de Sud va deveni un factor de stabilizare a situaţiei. Acest pas nu face decât să reducă responsabilitatea părţilor în conflict pentru căutarea unui compromis între naţiuni şi capacitatea lor de a identifica soluţii echitabile, cu respectarea principiilor integrităţii teritoriale şi asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Suntem de părerea că situaţii precum cea din Georgia trebuie să fie soluţionate exclusiv în baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Cartei ONU şi a tuturor principiilor dreptului internaţional în vigoare.
În cazul specific al conflictului din raioanele de est ale ţării noastre, Republica Moldova a acţionat şi continuă să acţioneze consecvent în conformitate cu Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, adoptată unanim de Parlament la 22 iulie 2005, care consfinţeşte soluţionarea conflictului din Transnistria doar pe căi politice.
Considerând că demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene constituie premise esenţiale ale soluţionării viabile a conflictului transnistrean, autorităţile moldoveneşti sunt preocupate de crearea condiţiilor necesare pentru impulsionarea procesului de reglementare. Preşedintele Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin, a înaintat o serie de iniţiative privind consolidarea încrederii şi securităţii între ambele maluri ale Nistrului, în particular prin asigurarea libertăţii de circulaţie, participarea în comun la elaborarea şi implementarea proiectelor în domeniul restabilirii şi modernizării infrastructurii şi soluţionarea unor probleme de ordin social.
A fost adoptată pentru implementare strategia de reglementare a conflictului, bazată pe o abordare complexă, „propunerile în pachet”, a tuturor problemelor legate de conflict – politice, economice, sociale şi umanitare, care prevăd elaborarea şi adoptarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, consolidarea statutului de neutralitate şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul ţării, recunoaşterea drepturilor de proprietate şi oferirea unor garanţii sigure pentru populaţie.
Concomitent, activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM) şi cooperarea strânsă a acesteia cu structurile abilitate din ambele state în domeniul gestionării frontierei, contribuie la sporirea securităţii şi transparenţei la frontieră, fapt ce creează o atmosferă mai prielnică pentru procesul de reglementare a problemei transnistrene.
În prezent, eforturile noastre, ale mediatorilor şi observatorilor, sunt îndreptate spre reluarea negocierilor în formatul 5+2, în vederea soluţionării finale a conflictului.
Domnule preşedinte,
Atentatele teroriste care mai au loc în diverse părţi ale lumii ne arată în permanenţă că terorismul ameninţă în continuare securitatea, valorile democratice fundamentale, drepturile omului şi litera legii care stau la baza Cartei ONU, precum şi despre faptul că acest flagel poate fi învins doar prin acţiuni comune şi ferme ale comunităţii internaţionale.
Reuniunea de evaluare a nivelului de implementare a Strategiei Globale privind Contracararea Terorismului Internaţional (4 septembrie 2008) a scos în evidenţă, atât progresele înregistrate de ONU şi statele membre pe parcursul ultimilor ani, cât şi deficienţele în lupta cu terorismul internaţional. Sperăm că obiectivele concrete trasate de către reuniune vor determina un angajament şi implicare mai mare din partea întregii comunităţi internaţionale.
În acest context, doresc să reafirm că Republica Moldova sprijină şi participă consecvent la acţiunile de combatere a ameninţărilor teroriste, susţinînd eforturile comunităţii internaţionale şi realizînd o serie de măsuri pe plan intern. Ca parte la 13 convenţii internaţionale şi mai multe acorduri regionale şi bilaterale în domeniu, Guvernul întreprinde acţiuni concrete de combatere a terorismului în corespundere cu prevederile acestor instrumente, a rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate şi documentelor naţionale privind lupta cu terorismul, între care Strategia Naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Republica Moldova acţionează în acest sens şi la nivel regional şi sub-regional.
În continuarea activităţilor desfăşurate pe parcursul sesiunii precedente a Adunării Generale a ONU, Republica Moldova va depune toate eforturile pentru a-şi aduce contribuţia la acţiunile ONU de consolidare a legislaţiei internaţionale în domeniul contracarării terorismului internaţional, în special în vederea finalizării elaborării şi adoptării Convenţiei comprehensive asupra terorismului internaţional şi organizării sub auspiciile ONU a Conferinţei la nivel înalt privind terorismul. Considerăm că, în cadrul acestor activităţi, o atenţie sporită urmează a fi acordată aspectelor legate de lupta cu terorismul, alimentat de tendinţe separatiste, care afectează suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor.
Domnule Preşedinte,
Credinţa într-un viitor mai bun şi activitatea perseverentă în acest sens sunt condiţii indispensabile pentru asigurarea progresului şi dezvoltării unei ţări. Integrarea europeană a Republicii Moldova, fondată pe convingerea şi dorinţa fermă a populaţiei ţării de a trăi într-un stat european modern, prosper şi stabil rămâne un obiectiv strategic al politicii externe şi interne a statului.
Progresele obţinute cu susţinerea UE în realizarea Planului de Acţiuni RM-UE şi ajustarea normelor naţionale la standardele europene deschid noi oportunităţi de avansare a relaţiilor moldo-comunitare. Apreciem înalt cooperarea constructivă cu Uniunea Europeană în acest proces şi contăm în continuare pe asistenţa statelor sale membre în asigurarea dezvoltării şi integrării graduale a ţării în UE.
Concomitent, mizăm şi pe sprijinul şi oportunităţile oferite de ONU şi statele membre în vederea promovării poziţiilor politice şi social-economice ale ţării şi aspiraţiilor de integrare europeană, asigurării reglementării conflictului transnistrean, retragerii trupelor militare străine şi realizării priorităţilor de dezvoltare a ţării.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 30 septembrie 2008
luni, 29 septembrie 2008
Tarlev nu-i nici "levîi", nu-i nici "pravîi"
Uniunea Centristă din Moldova (UCM) a păşit cu stîngul, împiedicîndu-se în dreptul şi provocînd dureri la nivel de cap al formaţiunii. Cel de-al IV-lea Congres extraordinar al partidului, organizat sîmbătă, 27 septembrie, a fost un teatru al absurdului, asemănător cu fabula lui Krîlov „Racul, Lebăda şi Ştiuca”. Centriştii au intrat într-un profund proces de metamorfoză pe care nici chiar ei nu-l înţeleg pînă la capăt şi nu este clară finalitatea. Partidul lui Mihai Petrache a fost preluat de către ex-premierul Vasile Tarlev şi grupul lui de şoc, creat în pripă. Schimbul fotoliului nu a avut loc fără scandal şi acuzaţii reciproce, ceea ce demonstrează lipsa de temeinicie şi seriozitate a respectivei forţe politice oportuniste, cu valoarea electorală de sub 1%. Cel care în aprilie curent a plecat din funcţia de prim-ministru „pentru a deschide drumul unor persoane mai tinere, mai dinamice şi mai competente”, s-a răzgîndit şi este decis să participe la viitoarele alegeri parlamentare, cap de listă al UCM, pentru a revenit la guvernare.
Despre calitatea, punctualitatea şi unitatea partidului putem concluziona şi din simplul fapt că reuniunea de sîmbătă a început cu o oră întîrziere, timp în care adunarea l-a aşteptat pe „Mesia” Tarlev, care nu se ştie pe unde umbla. Asemănător copiilor de la grădiniţă, care de Anul Nou strigă „Moş Crăciun, Moş Crăciun”, în aşteptarea unui bătrînel cu sacul plin de cadouri, delegaţii la Congres l-au întîmpinat pe Tarlev. Fără să explice motivele întîrzierii, el s-a aşezat în primul rînd, dînd start „surprizelor, surprizelor”.
După ce aproximativ două săptămîni în urmă, liderul centriştilor, Petrache, anunţa, la o conferinţă de presă, că este gata să-i cedeze lui Tarlev „nu doar funcţia de preşedinte”, la Congres acesta a declarat că nu este gata să demisioneze în favoarea fostului prim-ministru. Motivul piruitei (de facto a) ex-liderului UCM a fost lipsa siguranţei că „Vasile Tarlev nu are nicio legătură cu comuniştii”, dar şi că ex-premierul „ar umbla cu fofîrlica”, schimbînd condiţiile unui memorandum semnat de către părţi. Situaţia jenantă poate fi descifrată simplu. Petrache a înţeles (prea tîrziu) că Tarlev i-a luat partidul şi va face cu UCM ce va dori şi cum va pofti.
Anunţul făcut de Petrache l-a şocat pe Tarlev şi pe simpatizanţii acestuia, prezenţi în număr mare la Congres. Fostul şef al Cabinetului de Miniştri, probabil, nu s-a simţit mai penibil niciodată în ultimii 8 ani. Faţa lui a prezentat întreg spectrul cromatic al curcubeului, iar mîinele, de emoţii negative, nu-şi găseau astîmpăr nici pe-o clipă. Se crea senzaţia că Tarlev îşi va rupe degetele în timp ce-şi freca puternic palmele, ascultînd, scrîşnind din dinţi, ce spune predecesorul lui la căpetenia centristă. Ieşind la tribună, pe o scurtă perioadă de timp, Tarlev a fost sincer şi a mărturisit că „nici n-a visat că va asista la aşa un scenariu şi aşa o situaţie”. „De ştiam, sincer, nu veneam”, a mai spus fostul înalt demnitar, cu multe regrete în glas. Bătălia celor doi lideri s-a extins la cele două tabere, adunate în sală. Astfel, s-a manifestat caracterul „centrist” al formaţiunii, cu săgeţi ce zburau în toate direcţiile. După mai multe consultaţii în culise, Petrache s-a răzgîndit din nou, şi-a dat demisia şi la propus pe Tarlev în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al UCM-ului, care ulterior a fost ales cu majoritate de voturi. Divergenţele însă nu s-au încheiat. Ca nişte „centrişti” adevăraţi, unii au pledat pentru „relaţii aprofundate cu România”, alţii pentru „relaţii strategice cu Rusia”. Unii sînt filoromâni pronunţaţi, în timp ce alţii „prieteni ai Rusiei”, cel puţin autodeclaraţi. Nu este echivocă nici atitudinea membrilor partidului faţă de actuala conducere a ţării. O parte blamează şi acuză Puterea de „mama focului”, altă parte manifestă toleranţă şi deschidere spre colaborare cu PCRM. Însuşi fostul premier, poreclit în societate Tar(i)lev(îi), a declarat: „Mî ne levîie, mî ne pravîie, mî normalnîie”. Dacă aceasta numesc ei normalitate atunci ce înseamnă lipsa normalităţii?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Despre calitatea, punctualitatea şi unitatea partidului putem concluziona şi din simplul fapt că reuniunea de sîmbătă a început cu o oră întîrziere, timp în care adunarea l-a aşteptat pe „Mesia” Tarlev, care nu se ştie pe unde umbla. Asemănător copiilor de la grădiniţă, care de Anul Nou strigă „Moş Crăciun, Moş Crăciun”, în aşteptarea unui bătrînel cu sacul plin de cadouri, delegaţii la Congres l-au întîmpinat pe Tarlev. Fără să explice motivele întîrzierii, el s-a aşezat în primul rînd, dînd start „surprizelor, surprizelor”.
După ce aproximativ două săptămîni în urmă, liderul centriştilor, Petrache, anunţa, la o conferinţă de presă, că este gata să-i cedeze lui Tarlev „nu doar funcţia de preşedinte”, la Congres acesta a declarat că nu este gata să demisioneze în favoarea fostului prim-ministru. Motivul piruitei (de facto a) ex-liderului UCM a fost lipsa siguranţei că „Vasile Tarlev nu are nicio legătură cu comuniştii”, dar şi că ex-premierul „ar umbla cu fofîrlica”, schimbînd condiţiile unui memorandum semnat de către părţi. Situaţia jenantă poate fi descifrată simplu. Petrache a înţeles (prea tîrziu) că Tarlev i-a luat partidul şi va face cu UCM ce va dori şi cum va pofti.
Anunţul făcut de Petrache l-a şocat pe Tarlev şi pe simpatizanţii acestuia, prezenţi în număr mare la Congres. Fostul şef al Cabinetului de Miniştri, probabil, nu s-a simţit mai penibil niciodată în ultimii 8 ani. Faţa lui a prezentat întreg spectrul cromatic al curcubeului, iar mîinele, de emoţii negative, nu-şi găseau astîmpăr nici pe-o clipă. Se crea senzaţia că Tarlev îşi va rupe degetele în timp ce-şi freca puternic palmele, ascultînd, scrîşnind din dinţi, ce spune predecesorul lui la căpetenia centristă. Ieşind la tribună, pe o scurtă perioadă de timp, Tarlev a fost sincer şi a mărturisit că „nici n-a visat că va asista la aşa un scenariu şi aşa o situaţie”. „De ştiam, sincer, nu veneam”, a mai spus fostul înalt demnitar, cu multe regrete în glas. Bătălia celor doi lideri s-a extins la cele două tabere, adunate în sală. Astfel, s-a manifestat caracterul „centrist” al formaţiunii, cu săgeţi ce zburau în toate direcţiile. După mai multe consultaţii în culise, Petrache s-a răzgîndit din nou, şi-a dat demisia şi la propus pe Tarlev în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al UCM-ului, care ulterior a fost ales cu majoritate de voturi. Divergenţele însă nu s-au încheiat. Ca nişte „centrişti” adevăraţi, unii au pledat pentru „relaţii aprofundate cu România”, alţii pentru „relaţii strategice cu Rusia”. Unii sînt filoromâni pronunţaţi, în timp ce alţii „prieteni ai Rusiei”, cel puţin autodeclaraţi. Nu este echivocă nici atitudinea membrilor partidului faţă de actuala conducere a ţării. O parte blamează şi acuză Puterea de „mama focului”, altă parte manifestă toleranţă şi deschidere spre colaborare cu PCRM. Însuşi fostul premier, poreclit în societate Tar(i)lev(îi), a declarat: „Mî ne levîie, mî ne pravîie, mî normalnîie”. Dacă aceasta numesc ei normalitate atunci ce înseamnă lipsa normalităţii?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Uniunea Europeană se pronunţă pentru un rol mai activ în reglementarea transnistreană
Uniunea Europeană se pronunţă pentru un rol mai activ în procesul de reglementare transnistreană. Despre aceasta a anunţat Gunnar Wiegand, Directorul pentru Europa de Est (Moldova, Ucraina, Belarus), Caucazul de Sud şi Asia Centrală din cadrul Directoratului General pentru Relaţii Externe al UE. Desemnat în funcţie la începutul lunii septembrie anul curent, acesta, pe parcursul săptămânii trecute, a efectuat o vizită oficială în R. Moldova, ţara noastră fiind prima destinaţie externă a oficialului european, în noua sa calitate. Cu această ocazie, Gunnar Wiegand ne-a oferit, în exclusivitate, un interviu, esenţa căruia o redăm în materialul de faţă.
Potrivit acestuia, vizita în ţara noastră urmăreşte cîteva obiective, printre care „manifestarea suportului clar (al UE n.r.) faţă de integritatea teritorială a R. Moldova, documentarea referitor la suportul pe care îl poate acorda UE pentru reglementarea transnistreană”. De asemenea, se pregătesc viitoarele negocieri dintre Chişinău şi Bruxelles în vederea aprofundării relaţiilor moldo-comunitare.
Întrebat cum apreciază rolul UE în procesul de soluţionare a problemei raioanelor din estul R. Moldova, Wiegand a spus că acesta este unul „activ”, manifestîndu-se atît în formatul „5+2”, cît şi la consultările în formula „3+2”. „Uniunea Europeană intenţionează să se manifeste proactiv în procesul de reglementare a diferendului transnistrean”, optînd pentru un rol mai sporit în acest sens. Reprezentantul Bruxelles-ului a explicat că UE a întreprins deja măsuri concrete, materializate prin preferinţele de comerţ asimetric, de care beneficiază şi agenţii economici din regiunea transnistreană, introducerea Misiunii Europene de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană etc. UE este dispusă să finanţeze măsurile de sporire a încrederii între cele două maluri de Nistru, propuse, acum un an, de preşedintele moldovean, Vladimir Voronin. De asemenea, din surse comunitare va fi finanţat lucrul experţilor ce vor activa în vederea soluţionării diverselor probleme. Oficialitatea europeană şi-a exprimat speranţa că în luna octombrie vor fi reluate negocierile în formatul „5+2”.
Referindu-se la subiectul viitorului cadru juridic dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană, Gunnar Wiegand a evidenţiat faptul că la moment „se lucrează intens pentru pregătirea mandatului de negocieri”. El a informat că pe 3 octombrie, la Bruxelles, va avea loc reuniunea Comitetului de cooperare RM-UE, la care se va discuta despre esenţa mandatului de negocieri. Vor urma şi alte consultaţii informale despre conţinutul mandatului, ca apoi doi comisari europeni să aibă sarcina scrierii acestuia. Sursa citată speră că textul mandatului va fi elaborat de Comisia Europeană pînă la finele anului 2008, iar în primele luni ale anului viitor, mandatul să fie aprobat de către Consiliul UE la nivel de miniştri de externe. După aceste proceduri vor începe negocierile propriu zise despre viitorul document.
Trimisul european a mai spus că la tratativele viitorului acord juridic cu Moldova, care va înlocui actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare, se va ţine cont de practica „negocierilor dificile şi lungi cu Ucraina”. El nu a exclus ca R. Moldova, ca şi Ucraina, să semneze cu UE un Acord de Asociere, deşi la moment nu sînt definitivate nici forma şi nici conţinutul documentului negociat cu Kievul. Wiegand a declarat că cei de la Bruxelles sînt conştienţi de aspiraţiile europene ale R. Modlvoa, care „vor juca un rol important în ce priveşte întărirea relaţiilor moldo-comunitare”. „Cu cît mai mulţi paşi va întreprinde Guvernul (moldovean n.r.) în îndeplinirea Planului de Acţiuni (RM-UE n.r.), cu atît mai mult vor avansa relaţiile dintre UE şi R. Moldova”, a subliniat Directorul pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală. Wiegand a explicat că aprofundarea relaţiilor dintre Moldova şi UE va permite ţării noastre să participe la mai multe proiecte comunitare, pe diferite domenii, cum ar fi securitatea comună, justiţia, internele etc.
La Chişinău, înaltul oaspete s-a întîlnit cu oficialităţi de la preşedinţie, guvern, reprezentanţi ai societăţii civile etc. El a efectuat şi o vizită la sediul central al Misiunii Europene de Asistenţă la Frontieră, aflat la Odesa.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Potrivit acestuia, vizita în ţara noastră urmăreşte cîteva obiective, printre care „manifestarea suportului clar (al UE n.r.) faţă de integritatea teritorială a R. Moldova, documentarea referitor la suportul pe care îl poate acorda UE pentru reglementarea transnistreană”. De asemenea, se pregătesc viitoarele negocieri dintre Chişinău şi Bruxelles în vederea aprofundării relaţiilor moldo-comunitare.
Întrebat cum apreciază rolul UE în procesul de soluţionare a problemei raioanelor din estul R. Moldova, Wiegand a spus că acesta este unul „activ”, manifestîndu-se atît în formatul „5+2”, cît şi la consultările în formula „3+2”. „Uniunea Europeană intenţionează să se manifeste proactiv în procesul de reglementare a diferendului transnistrean”, optînd pentru un rol mai sporit în acest sens. Reprezentantul Bruxelles-ului a explicat că UE a întreprins deja măsuri concrete, materializate prin preferinţele de comerţ asimetric, de care beneficiază şi agenţii economici din regiunea transnistreană, introducerea Misiunii Europene de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană etc. UE este dispusă să finanţeze măsurile de sporire a încrederii între cele două maluri de Nistru, propuse, acum un an, de preşedintele moldovean, Vladimir Voronin. De asemenea, din surse comunitare va fi finanţat lucrul experţilor ce vor activa în vederea soluţionării diverselor probleme. Oficialitatea europeană şi-a exprimat speranţa că în luna octombrie vor fi reluate negocierile în formatul „5+2”.
Referindu-se la subiectul viitorului cadru juridic dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană, Gunnar Wiegand a evidenţiat faptul că la moment „se lucrează intens pentru pregătirea mandatului de negocieri”. El a informat că pe 3 octombrie, la Bruxelles, va avea loc reuniunea Comitetului de cooperare RM-UE, la care se va discuta despre esenţa mandatului de negocieri. Vor urma şi alte consultaţii informale despre conţinutul mandatului, ca apoi doi comisari europeni să aibă sarcina scrierii acestuia. Sursa citată speră că textul mandatului va fi elaborat de Comisia Europeană pînă la finele anului 2008, iar în primele luni ale anului viitor, mandatul să fie aprobat de către Consiliul UE la nivel de miniştri de externe. După aceste proceduri vor începe negocierile propriu zise despre viitorul document.
Trimisul european a mai spus că la tratativele viitorului acord juridic cu Moldova, care va înlocui actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare, se va ţine cont de practica „negocierilor dificile şi lungi cu Ucraina”. El nu a exclus ca R. Moldova, ca şi Ucraina, să semneze cu UE un Acord de Asociere, deşi la moment nu sînt definitivate nici forma şi nici conţinutul documentului negociat cu Kievul. Wiegand a declarat că cei de la Bruxelles sînt conştienţi de aspiraţiile europene ale R. Modlvoa, care „vor juca un rol important în ce priveşte întărirea relaţiilor moldo-comunitare”. „Cu cît mai mulţi paşi va întreprinde Guvernul (moldovean n.r.) în îndeplinirea Planului de Acţiuni (RM-UE n.r.), cu atît mai mult vor avansa relaţiile dintre UE şi R. Moldova”, a subliniat Directorul pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală. Wiegand a explicat că aprofundarea relaţiilor dintre Moldova şi UE va permite ţării noastre să participe la mai multe proiecte comunitare, pe diferite domenii, cum ar fi securitatea comună, justiţia, internele etc.
La Chişinău, înaltul oaspete s-a întîlnit cu oficialităţi de la preşedinţie, guvern, reprezentanţi ai societăţii civile etc. El a efectuat şi o vizită la sediul central al Misiunii Europene de Asistenţă la Frontieră, aflat la Odesa.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 26 septembrie 2008
Tarlev a renunţat la ideea aderării la Uniunea Centristă?
Se pare că între echipa lui Tarlev şi conducerea Uniunii Centriste, formaţiune căreia urma să-i preea conducerea ex-premierul, a trecut o pisică neagră. Deşi mâine, 27 septembrie, este planificat congresul UCM, la care, potrivit actualului lider, Mihai Petrache, urma să fie ales în calitate de preşedinte Vasile Tarlev, până acum fostul şef al Guvernului nu a confirmat intenţia lui de a adera la centrişti, dar nici nu a dezminţit informaţia. Mai mult, pe site-ul www.ava.md (care acum nu ştiu din ce motive nu funcţionează), care aparţine lui Vitali Andrievski, persoană responsabilă de imagine în "echipa lui Tarlev", a apărut un material interesant, semnat de fostul deputat comunist, Doronin, care este un apropiat al "echipei lui Tarlev". În materialul respectiv a fost criticat destul de dur ideea actualului preşedinte al UCM, Mihai Petrache, potrivit căreia "Tarlev a acceptat principiile programatice" ale formaţiunii respective. Doronin mai afirmă că actuala conducere a UCM este una cu orientări de dreapta şi proromâneşti, în timp ce Tarlev şi echipa sa vin din aşa-numitul grup de iniţiativă privind crearea Asociaţiei "Prietenii Rusiei în Moldova". Deci, ar exista o contradicţie în orientarea politicii externe a partidului la care urma să adere Tarlev. Mai mult, Doronin critică poziţia liderilor UCM, care, cică, ar insista ca asupra politicii externe şi a deciziilor privind formarea viitoarelor coaliţii (vedeţi aici ce spune Mihai Petrache despre cine sunt potenţialii aliaţi ai UCM în viitorul Parlament). Doronin, ca membru al "echipei lui Tarlev" îi recomandă acestuia să nu accepte simpla funcţie de "locomotivă electorală" pentru UCM şi să-şi continuie activitatea cu Asociaţia "Prietenii Rusiei în Moldova", pentru a se pregăti pentru perspectiva altor alegeri.
La Chişinău, în anumite cercuri, se presupune că Tarlev, ca "prieten al Rusiei", ar putea fi numit ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă. Zilele acestea ambasadorul nostru la Moscova, Vasile Sturza a fost rechemat. Să fie adevărat aceasta?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
La Chişinău, în anumite cercuri, se presupune că Tarlev, ca "prieten al Rusiei", ar putea fi numit ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă. Zilele acestea ambasadorul nostru la Moscova, Vasile Sturza a fost rechemat. Să fie adevărat aceasta?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 25 septembrie 2008
Voronin este gata să se întâlnească cu Smirnov la Tiraspol
Astăzi, 25 septembrie 2008 a avut loc o întrevedere a ministrului reintegrării Vasilii Şova cu Philip Remler, şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova în cadrul căreia au fost puse în discuţie unele aspecte legate de stadiul actual şi perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean, precum şi de promovare a măsurilor de întărire a încrederii şi securităţii între cele două maluri ale Nistrului.
În cadrul discuţiilor, interlocutorii au ţinut să sublinieze importanţa continuării dialogului dintre părţi în scopul reluării cît mai grabnice a negocierilor politice în formatul „5+2”.
În lumina evoluţiilor recente, a fost reiterată disponibilitatea autorităţilor moldoveneşti de a continua, fără careva condiţii prealabile, contactele directe cu reprezentanţii Tiraspolului, inclusiv în cadrul formatului existent de negocieri, precum şi al grupurilor de lucru pentru întărirea încrederii în vederea elaborării şi adoptării unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean. Drept confirmare a eforturilor întreprinse de Chişinăul oficial în vederea organizării unei întîlniri dintre Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov, Vasilii Şova l-a informat pe Philip Remler privind iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova vizînd organizarea unei întrevederi de lucru cu liderul transnistrean în timpul cel mai apropiat în or. Tiraspol. Această propunere a fost remisă astăzi în scris administraţiei de la Tiraspol.
Participanţii la discuţii şi-au exprimat convingerea că o astfel de întrevedere va contribui la apropierea poziţiilor părţilor implicate şi va oferi un impuls politic adiţional negocierilor în formatul „5+2”, în vederea unei reglementări cuprinzătoare şi durabile a problemei transnistrene, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Serviciul de presă al Ministerului Reintegrării
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În cadrul discuţiilor, interlocutorii au ţinut să sublinieze importanţa continuării dialogului dintre părţi în scopul reluării cît mai grabnice a negocierilor politice în formatul „5+2”.
În lumina evoluţiilor recente, a fost reiterată disponibilitatea autorităţilor moldoveneşti de a continua, fără careva condiţii prealabile, contactele directe cu reprezentanţii Tiraspolului, inclusiv în cadrul formatului existent de negocieri, precum şi al grupurilor de lucru pentru întărirea încrederii în vederea elaborării şi adoptării unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean. Drept confirmare a eforturilor întreprinse de Chişinăul oficial în vederea organizării unei întîlniri dintre Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov, Vasilii Şova l-a informat pe Philip Remler privind iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova vizînd organizarea unei întrevederi de lucru cu liderul transnistrean în timpul cel mai apropiat în or. Tiraspol. Această propunere a fost remisă astăzi în scris administraţiei de la Tiraspol.
Participanţii la discuţii şi-au exprimat convingerea că o astfel de întrevedere va contribui la apropierea poziţiilor părţilor implicate şi va oferi un impuls politic adiţional negocierilor în formatul „5+2”, în vederea unei reglementări cuprinzătoare şi durabile a problemei transnistrene, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Serviciul de presă al Ministerului Reintegrării
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Deputaţii au venit la şedinţă ca la prima zi de şcoală
Odihniţi, mai bronzaţi şi bine dispuşi, deputaţii au reluat, joi, 25 septembrie, activitatea în sesiune plenară. Sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului a început cu salutări amicale între deputaţii din diferite fracţiuni şi felicitări „cu ocazia de 1 septembrie”, aluzie la „un nou început”. Unul dintre aleşii poporului a precizat că actualii deputaţi „sînt acum în postura elevilor claselor absolvente”, deoarece peste aproximativ jumătate de an va expira mandatul actualului Legislativ. Pînă la începerea şedinţei, deputaţii, indiferent de culoare lor politică sau statutul de opozant ori reprezentant al guvernării, discutau, glumeau şi zîmbeau. Îndată ce adunarea şi-a început lucrările, feţele acestora au devenit serioase şi deputaţii au revenit pe baricade, chiar dacă de această dată au împuşcat cu ghiulele de calibru mai mic.
În mod tradiţional, sesiunea a început cu intonarea Imnului de stat. Din cei 94 de deputaţi prezenţi la şedinţă, doar doi au încercat să fredoneze pe sub nas textul Imnului, astfel că tot hîrîitul difuzoarelor domina atmosfera acustică. Îndată s-a trecut la alocuţiunile ţinute de către liderii fracţiunilor parlamentare şi spicherul legislativului.
Primul discurs a fost al liderului fracţiunii PPCD, Vlad Cubreacov, care a subliniat necesitatea „promovării consecvente a reformelor democratice, a transformărilor economice şi a cursului de integrare europeană”. El a insistat asupra accelerării şi aprofundării reformelor şi asupra depăşirii discrepanţei între legislaţie şi practici. Liderul fracţiunii creştin-democrate a dat note pozitive activităţii echipei guvernamentale pentru activitatea în depăşirea situaţiei de criză din vara curentă, cînd mai multe raioane au fost inundate. Cubreacov a mai vorbit despre soluţionarea diferendului transnistrean doar în formatul „5+2” şi cu respectarea legii privind prevederile de bază ale statutului Transnistriei, votate de Parlamentul de la Chişinău în 2005. Pe parcursul celor aproximativ 7 minute cît a ţinut discursul, cei doi reprezentanţi ai prezidiului, spicherul Marian Lupu şi adjunctul său Iurie Roşca, purtau discuţii intense pe anumite subiecte ce-i făceau să zîmbească cu regularitate.
Liderul fracţiunii PD, Dumitru Diacov, şi-a început intervenţia prin precizarea că „este greu să i-ai cuvîntul după un discurs atît de constructiv” pe care l-a avut Cubreacov, fapt ce a stîrnit rumoare în sală. În stilul său, Diacov a dat la o parte foile scrise cu care a venit la tribuna centrală şi a spus: „hai măcar în această sesiune să lucrăm eficient”. Liderul democrat a chemat colegii să nu transforme perioada de pînă la viitoarele alegeri parlamentare într-un „sezon al promisiunilor populiste”. Aflînd în dimineaţa zilei de ieri, de la postul de televiziune Euronews despre numirea noului Guvern în Japonia, el a făcut o comparaţie între modul de activitate a executivelor nipon şi cel moldovenesc, precizînd că japonezii stabilesc priorităţi, iar ai noştri, nu. În acest sens, Diacov a menţionat cinci priorităţi pentru Parlament, printre care „salvarea agriculturii, creşterea salariilor profesorilor, consolidarea investiţiilor în economie şi implicarea mai activă a Legislativului în reglementarea transnistreană”. În final, acesta i-a solicitat spicherului „să roage canalul „Moldova 1” să organizeze emisiuni de dezbateri politice”, adresare care l-a făcut pe Lupu să-şi scarpine bărbia ca semn că nu are nicio treabă cu aceasta şi nu înţelege apelul.
Discursul citit de liderul fracţiunii AMN, Serafim Urechean a fost critic integral la adresa conducerii ţării. El a condamnat majoritatea parlamentară pentru că „preia iniţiativele pozitive pentru ţară” de la „minoritarii” din Legislativ. Acesta a chemat să nu fie „sabotate iniţiativele opoziţiei”. În opinia acestuia, s-au înregistrat un şir de regrese la capitolul legislaţie electorală, cea privind cetăţenia şi accesul la informaţie de interes public. Urechean s-a arătat încrezut că această sesiune va duce la „alunecarea puterii în populism total”.
Pe de altă parte, liderul fracţiunii PCRM, Eugenia Ostapciuc, a făcut apel la colegii ei parlamentari să renunţe la acţiunile şi propunerile populiste, în ajun de alegeri, în special la examinarea şi aprobarea unor legi importante cum sînt cele ale Bugetului de stat, ale Bugetului fondului asigurărilor sociale şi ale fondului asigurărilor obligatorii în medicină. „Sarcina noastră este să adoptăm nişte bugete realiste, echilibrate, capabile să asigure creşterea dinamică a indicatorilor sferei bugetare”, a menţionat Ostapciuc. Ea a mai evidenţiat importanţa adoptării Codului Educaţiei şi a celui contravenţional.
De această dată, reacţiile din sală la discursuri a fost deosebit de calmă, cu anumite excepţii. Îndată după alocuţiuni, aleşii au purces la examinarea ordinii de zi, pe care figurau, inclusiv, audierea lui Igor Dodon, prim-vicepremier, ministru al Economiei şi Comerţului, pe marginea subiectelor legate de lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara curentă şi a situaţiei privind salarizarea în sectorul bugetar, precum şi audierea guvernatorului Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, referitor la situaţia pe piaţa monetar – valutară. La un moment, unul dintre deputaţi a sărit ca fript de pe locul său, deoarece... a îngheţat. După cîteva exerciţii fizice, el a revenit în fotoliul devenit deja comod.
În spatele aleşilor, unde e locul presei, a sporit esenţial, nu întîmplător, numărul laptopurilor. Începînd cu această sesiune, în sala de şedinţe a fost pus în funcţiune un sistem Wi-Fi, de conectare aeriană la Internet. Doar că intenţia bună nu a fost realizată pînă la capăt, deoarece la locurile destinate jurnaliştilor nu sînt prize, situaţie în care ziariştii au fost nevoiţi să roage deputaţii să-i conecteze la sursele lor de energie electrică. La fel, nu este clară necesitatea codificării accesului la Internet aerian în incinta sălii de şedinţe, unde au acces doar deputaţii şi jurnaliştii acreditaţi. Totuşi, este un cadou frumos instituţiilor media, care, în felul acesta, vor informa mai operativ despre ce se întîmplă în acest sanctuar al democraţiei.
În mod tradiţional, sesiunea a început cu intonarea Imnului de stat. Din cei 94 de deputaţi prezenţi la şedinţă, doar doi au încercat să fredoneze pe sub nas textul Imnului, astfel că tot hîrîitul difuzoarelor domina atmosfera acustică. Îndată s-a trecut la alocuţiunile ţinute de către liderii fracţiunilor parlamentare şi spicherul legislativului.
Primul discurs a fost al liderului fracţiunii PPCD, Vlad Cubreacov, care a subliniat necesitatea „promovării consecvente a reformelor democratice, a transformărilor economice şi a cursului de integrare europeană”. El a insistat asupra accelerării şi aprofundării reformelor şi asupra depăşirii discrepanţei între legislaţie şi practici. Liderul fracţiunii creştin-democrate a dat note pozitive activităţii echipei guvernamentale pentru activitatea în depăşirea situaţiei de criză din vara curentă, cînd mai multe raioane au fost inundate. Cubreacov a mai vorbit despre soluţionarea diferendului transnistrean doar în formatul „5+2” şi cu respectarea legii privind prevederile de bază ale statutului Transnistriei, votate de Parlamentul de la Chişinău în 2005. Pe parcursul celor aproximativ 7 minute cît a ţinut discursul, cei doi reprezentanţi ai prezidiului, spicherul Marian Lupu şi adjunctul său Iurie Roşca, purtau discuţii intense pe anumite subiecte ce-i făceau să zîmbească cu regularitate.
Liderul fracţiunii PD, Dumitru Diacov, şi-a început intervenţia prin precizarea că „este greu să i-ai cuvîntul după un discurs atît de constructiv” pe care l-a avut Cubreacov, fapt ce a stîrnit rumoare în sală. În stilul său, Diacov a dat la o parte foile scrise cu care a venit la tribuna centrală şi a spus: „hai măcar în această sesiune să lucrăm eficient”. Liderul democrat a chemat colegii să nu transforme perioada de pînă la viitoarele alegeri parlamentare într-un „sezon al promisiunilor populiste”. Aflînd în dimineaţa zilei de ieri, de la postul de televiziune Euronews despre numirea noului Guvern în Japonia, el a făcut o comparaţie între modul de activitate a executivelor nipon şi cel moldovenesc, precizînd că japonezii stabilesc priorităţi, iar ai noştri, nu. În acest sens, Diacov a menţionat cinci priorităţi pentru Parlament, printre care „salvarea agriculturii, creşterea salariilor profesorilor, consolidarea investiţiilor în economie şi implicarea mai activă a Legislativului în reglementarea transnistreană”. În final, acesta i-a solicitat spicherului „să roage canalul „Moldova 1” să organizeze emisiuni de dezbateri politice”, adresare care l-a făcut pe Lupu să-şi scarpine bărbia ca semn că nu are nicio treabă cu aceasta şi nu înţelege apelul.
Discursul citit de liderul fracţiunii AMN, Serafim Urechean a fost critic integral la adresa conducerii ţării. El a condamnat majoritatea parlamentară pentru că „preia iniţiativele pozitive pentru ţară” de la „minoritarii” din Legislativ. Acesta a chemat să nu fie „sabotate iniţiativele opoziţiei”. În opinia acestuia, s-au înregistrat un şir de regrese la capitolul legislaţie electorală, cea privind cetăţenia şi accesul la informaţie de interes public. Urechean s-a arătat încrezut că această sesiune va duce la „alunecarea puterii în populism total”.
Pe de altă parte, liderul fracţiunii PCRM, Eugenia Ostapciuc, a făcut apel la colegii ei parlamentari să renunţe la acţiunile şi propunerile populiste, în ajun de alegeri, în special la examinarea şi aprobarea unor legi importante cum sînt cele ale Bugetului de stat, ale Bugetului fondului asigurărilor sociale şi ale fondului asigurărilor obligatorii în medicină. „Sarcina noastră este să adoptăm nişte bugete realiste, echilibrate, capabile să asigure creşterea dinamică a indicatorilor sferei bugetare”, a menţionat Ostapciuc. Ea a mai evidenţiat importanţa adoptării Codului Educaţiei şi a celui contravenţional.
De această dată, reacţiile din sală la discursuri a fost deosebit de calmă, cu anumite excepţii. Îndată după alocuţiuni, aleşii au purces la examinarea ordinii de zi, pe care figurau, inclusiv, audierea lui Igor Dodon, prim-vicepremier, ministru al Economiei şi Comerţului, pe marginea subiectelor legate de lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara curentă şi a situaţiei privind salarizarea în sectorul bugetar, precum şi audierea guvernatorului Băncii Naţionale, Leonid Talmaci, referitor la situaţia pe piaţa monetar – valutară. La un moment, unul dintre deputaţi a sărit ca fript de pe locul său, deoarece... a îngheţat. După cîteva exerciţii fizice, el a revenit în fotoliul devenit deja comod.
În spatele aleşilor, unde e locul presei, a sporit esenţial, nu întîmplător, numărul laptopurilor. Începînd cu această sesiune, în sala de şedinţe a fost pus în funcţiune un sistem Wi-Fi, de conectare aeriană la Internet. Doar că intenţia bună nu a fost realizată pînă la capăt, deoarece la locurile destinate jurnaliştilor nu sînt prize, situaţie în care ziariştii au fost nevoiţi să roage deputaţii să-i conecteze la sursele lor de energie electrică. La fel, nu este clară necesitatea codificării accesului la Internet aerian în incinta sălii de şedinţe, unde au acces doar deputaţii şi jurnaliştii acreditaţi. Totuşi, este un cadou frumos instituţiilor media, care, în felul acesta, vor informa mai operativ despre ce se întîmplă în acest sanctuar al democraţiei.
Chişinăul este nedumerit de decizia Tiraspolului privind anularea întrevederii Voronin-Smirnov
Комментарий Министерства Реинтеграции по поводу сложившейся ситуации вокруг проведения консультаций по вопросам возобновления переговорного процесса по приднестровскому урегулированию
Министерство Реинтеграции восприняло с недоумением недавнее заявление приднестровской стороны по поводу встречи, которая должна была состояться между Президентом Республики Молдова Владимиром Ворониным и приднестровским лидером Игорем Смирновым с целью сближения позиций сторон по вопросам возобновления переговорного процесса в формате «5+2» и укрепления мер доверия между двумя берегами Днестра.
Напоминаем, что согласно ранее достигнутым договоренностям, Кишинев и Тирасполь условились об организации встречи на текущей неделе Президента Республики Молдова с приднестровским лидером. Детали относительно места и даты встречи должны были быть согласованы в рамках консультаций на уровне экспертов. К сожалению, данный процесс под различными предлогами затягивался представителями Тирасполя, изначально занявшими в процессе консультаций позицию, лишенную конструктивизма. Представителями тираспольской администрации были отклонены все возможные варианты, предложенные молдавской стороной, что может быть квалифицировано как нежелание согласовывать вопросы на компромиссной основе.
Хотим напомнить также, что в свете постоянных призывов властей Республики Молдова к необходимости устранения препятствий для свободного передвижения людей и товаров, а также усилий, предпринимаемых в данном направлении с целью создания атмосферы доверия в процессе урегулирования, обвинения в возможном аресте кого-либо из представителей приднестровской администрации лишены всяких оснований и звучат, как абсурдные.
Вместе с тем, молдавские власти в очередной раз подтверждают готовность к продолжению прямых контактов с представителями Тирасполя, в том числе, в рамках сложившегося переговорного формата, а также рабочих групп по мерам укрепления доверия в целях выработки и принятия жизнеспособного решения приднестровского конфликта. Уверены, что возобновление переговоров в самое ближайшее время в рамках переговорного формата «5+2» и нахождение окончательного и всеобъемлющего решения приднестровского конфликта будет служить для блага населения обоих берегов.
Amintesc că întrevederea Voronin-Smirnov urma să aibă loc astăzi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 24 septembrie 2008
Sciziune în masoneria moldovenească
Masoneria moldovenească a ajuns în pragul unei sciziuni. De la Marea Lojă a Moldovei, creată în 1997, se desparte un grup de "fraţi" care va anunţa despre crearea Marii Loje Naţionale a R. Moldova, în frunte cu un oarecare Victor Madan. Despre aceasta a anunţat publicaţia de peste Prut "Can-Can" (vedeţi aici). Sciziunea e motivată de "acte de corupţie din cadrul" Marei Loge a Moldovei, conduse de Marele Maiestru Iurie Sedleţki, rectorul Universitatii de Studii Europene din Moldova. Sursele mele susţin că lansarea Marii Loje Naţionale a R. Moldova va avea loc pe 4 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă. De altfel, aceasta deja a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei, ca asociaţie obştească. O descrierea interesantă a masoneriei moldoveneşti puteţi citi aici.
(Pe poza din stânga este Iurie Sedleţki iar în poza din dreapta, Victor Madan)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Întrevederea Voronin-Smirnov nu va mai avea loc
Întrevederea dintre preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin şi liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov, programată pentru săptămâna aceasta, nu va mai avea loc. Informaţia a fost difuzată de pretinsul minister de externe de la Tiraspol (vedeţi aici) şi a fost confirmată de surse oficiale moldoveneşti.
Oficialităţile de la Chişinău şi reprezentanţii regimului de la Tiraspol nu au putut conveni asupra locului desfăşurării întâlnirii, ceea ce pare absolut banal. Separatiştii au născocit "îngrijorări" artificiale, inclusiv referitoare la o "posibilă arestare a lui Smirnov". Este evident că aceştia au făcut tot posibilul ca să împiedice întâlnirea dată şi acum jubilează. Regimul separatist este interesat în conservarea status quo-ului, din care profită inclusiv financiar.
Cu detalii revin pe parcursul zilei.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Oficialităţile de la Chişinău şi reprezentanţii regimului de la Tiraspol nu au putut conveni asupra locului desfăşurării întâlnirii, ceea ce pare absolut banal. Separatiştii au născocit "îngrijorări" artificiale, inclusiv referitoare la o "posibilă arestare a lui Smirnov". Este evident că aceştia au făcut tot posibilul ca să împiedice întâlnirea dată şi acum jubilează. Regimul separatist este interesat în conservarea status quo-ului, din care profită inclusiv financiar.
Cu detalii revin pe parcursul zilei.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Internet aerian in Parlamentul de la Chişinău
În sala de şedinţe a Parlamentului R. Moldova a fost pusă în funcţiune o reţea de Internet aerian (Wi-Fi). Astăzi jurnaliştii interesaţi pot să meargă să testeze calitatea acestuia, dar, mai întâi de toate, să primească instrucţiunile de rigoare. Ar fi foarte bine dacă semnalul va fi unul puternic, astfel ca să poate fi activ şi cel puţin o parte din Grădina Publică Ştefan cel Mare, pentru ca orice doritor să acceseze reţeaua globală, cu ajutorul unui NB sau telefon mobil. Despre instalarea Internetului Wi-Fi a vorbit, în vară, spicherul Marian Lupu. Tot atunci el a admis posibilitatea transmiterii în direct a şedinţelor Parlamentului pe pagina web a instituţii. Însă pentru aceasta e nevoie de o abrobare din partea deputaţilor. Ne modernizăm şi noi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Igor Smirnov se teme că va fi arestat, dacă vine pe teritoriul controlat de organele constituţionale ale R. Moldova
Liderul separatiştilor de la Tiraspol se teme să accepte o întrevedere cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin pe teritoriul controlat de organele constituţionale ale R. Moldova, pentru a nu fi arestat. Despre aceasta anunţă pretinsul ministru-interimar de externe din stânga Nistrului, Vladimir Iastrebceak, într-un material publicat astăzi porta voce a oficialităţilor de la Moscova "Nezavisimaia Gazeta" (citiţi aici). Această afirmaţie vine în contextul discuţiilor purtate despre întrevederea ce urmează să aibă loc între Voronin şi Smirnov, zilele acestea.
După recentele declaraţii ale lui Nesteruşkin, reprezentant al Rusiei la negocierile privind reglementarea transnistreană (că Voronin spune azi una şi mâine alta), declaraţia de zilele acestea a lui Smirnov (că Transnistria nu va fi parte a R. Moldova), precum şi afirmaţiile lui Iastrebceak apărute într-un ziar portavoce a Kremlinului, tabloul devine clar. Nu va fi nicio reglementare definitivă a diferendului transnistrean până la viitoarele alegeri. Rusia mimează dorinţa de a soluţiona problema şi întinde o nouă cursă Chişinăului. Miza este scrutinul parlamentar din 2009. Şi ex-premierul Vasile Tarlev crede că diferendul nu va fi soluţionat până la viitoarele alegeri parlamentare, iar el ştie ce ştie (vizionaţi aici un reportaj amplu despre diferendul transnistrean, realizat de Petru Terguţă, de la tv 7, în care Tarlev, care va participa la viitoarele alegeri legislative, pune punctul pe I).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
După recentele declaraţii ale lui Nesteruşkin, reprezentant al Rusiei la negocierile privind reglementarea transnistreană (că Voronin spune azi una şi mâine alta), declaraţia de zilele acestea a lui Smirnov (că Transnistria nu va fi parte a R. Moldova), precum şi afirmaţiile lui Iastrebceak apărute într-un ziar portavoce a Kremlinului, tabloul devine clar. Nu va fi nicio reglementare definitivă a diferendului transnistrean până la viitoarele alegeri. Rusia mimează dorinţa de a soluţiona problema şi întinde o nouă cursă Chişinăului. Miza este scrutinul parlamentar din 2009. Şi ex-premierul Vasile Tarlev crede că diferendul nu va fi soluţionat până la viitoarele alegeri parlamentare, iar el ştie ce ştie (vizionaţi aici un reportaj amplu despre diferendul transnistrean, realizat de Petru Terguţă, de la tv 7, în care Tarlev, care va participa la viitoarele alegeri legislative, pune punctul pe I).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 23 septembrie 2008
Moldova în fruntea CSI şi la coada UE după indicele percepţiei corupţiei
R. Moldova şi-a îmbunătăţit nesemnificativ indicele perceperii corupţiei în acest an. Potrivit raportului Transparency International privind Indicele Perceperii Corupţiei (IPC) 2008, lansat marţi, 23 septembrie, ţara noastră se clasează pe locul 112 din 180, comparativ cu locul 113 în anul trecut. IPC se calculează la o scară de la 0 la 10, unde „0” semnifică cel mai înalt nivel al perceperii corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut nivel al perceperii corupţiei. Pe această scală, Moldova a înregistrat un scor de 2,9 puncte, comparativ cu 2,8 puncte în 2007. În fruntea clasamentului s-au poziţionat Danemarca, Noua Zelandă şi Suedia cu peste 9 puncte, iar în coada topului sînt Irak, Myanmar şi Somalia cu circa 1 punct.
Dintre ţările Comunităţii Statelor Independente, R. Moldova este surclasată în acest top de Georgia, clasată pe locul 67, cu 3,9 puncte. La acelaşi număr de puncte cu noi este Armenia, care, în acest an, a înregistrat o uşoară scădere de la 3 la 2,9 puncte. Şi în Ucraina IPC a scăzut în anul curent de la 2,7 la 2,5 puncte, vecinul nostru din est ocupînd locul 134. În celelalte state CSI situaţia este şi mai proastă, IPC mediu fiind de 2,3 puncte, cu 0,1 puncte mai puţin comparativ cu 2007. Astfel, Kazahstanul este pe locul 145, Rusia – 147, Belarus – 151. Cea mai gravă situaţie din acest spaţiu este înregistrată în Kîrgîstan, Turkmenistan şi Uzbekistan, care au acumulat cîte 1,8 puncte, respectiv, clasate pe locurile 157-159.
Dacă în raport cu statele CSI R. Moldova arată relativ bine, atunci comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, comunitate spre care tindem să aderăm, situaţia este de altă natură. Potrivit raportului, din statele UE cel mai prost la acest capitol stă Bulgaria, care a avut o scădere esenţială a punctajului, de la 4,1 în 2007, la 3,6 puncte acum. Ea ocupă locul 72, cu o poziţie mai jos decît vecinul nostru din vest, România, care a înregistrat o creştere de 0,1 puncte şi are 3,8. Rezultatele raportului scot în evidenţă o anumită legitate, cu anumite excepţii, care are la bază criteriul geografic. Cu cît statul european este mai la est, cu atît starea IPC este mai proastă. Topul european este dominat de ţările nordice – Danemarca, Suedia, Finlanda şi Olanda, iar la coadă sînt, preponderent, ţările recent aderate la UE. Lilia Caraşic, directorul Transparency International-Moldova (TI-M), explică acest fenomen prin faptul că statele occidentale sînt la un nivel de democraţie mult mai avansată, în timp ce, spre exemplu, statele din CSI mai trec prin perioada de tranziţie, specificul căreia îl constituie, inclusiv, privatizările masive.
Cei de la TI-M susţin că ritmul lent de îmbunătăţire a situaţiei privind IPC în R. Moldova se datorează unui şir de factori, care depind atît de instituţiile publice, cît şi de sectorul asociativ, mass media, finanţatori străini. Printre acestea, lipsa unor mecanisme funcţionale de implementare a legislaţiei; politizarea procesului de combatere a corupţiei, sisteme de control intern slabe şi ineficiente; capacităţile reduse de monitorizare a activităţilor anticorupţie şi de generare a propunerilor de prevenire a corupţiei din partea ONG-urilor; transparenţa insuficientă a activităţilor realizate de ONG-uri etc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Dintre ţările Comunităţii Statelor Independente, R. Moldova este surclasată în acest top de Georgia, clasată pe locul 67, cu 3,9 puncte. La acelaşi număr de puncte cu noi este Armenia, care, în acest an, a înregistrat o uşoară scădere de la 3 la 2,9 puncte. Şi în Ucraina IPC a scăzut în anul curent de la 2,7 la 2,5 puncte, vecinul nostru din est ocupînd locul 134. În celelalte state CSI situaţia este şi mai proastă, IPC mediu fiind de 2,3 puncte, cu 0,1 puncte mai puţin comparativ cu 2007. Astfel, Kazahstanul este pe locul 145, Rusia – 147, Belarus – 151. Cea mai gravă situaţie din acest spaţiu este înregistrată în Kîrgîstan, Turkmenistan şi Uzbekistan, care au acumulat cîte 1,8 puncte, respectiv, clasate pe locurile 157-159.
Dacă în raport cu statele CSI R. Moldova arată relativ bine, atunci comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, comunitate spre care tindem să aderăm, situaţia este de altă natură. Potrivit raportului, din statele UE cel mai prost la acest capitol stă Bulgaria, care a avut o scădere esenţială a punctajului, de la 4,1 în 2007, la 3,6 puncte acum. Ea ocupă locul 72, cu o poziţie mai jos decît vecinul nostru din vest, România, care a înregistrat o creştere de 0,1 puncte şi are 3,8. Rezultatele raportului scot în evidenţă o anumită legitate, cu anumite excepţii, care are la bază criteriul geografic. Cu cît statul european este mai la est, cu atît starea IPC este mai proastă. Topul european este dominat de ţările nordice – Danemarca, Suedia, Finlanda şi Olanda, iar la coadă sînt, preponderent, ţările recent aderate la UE. Lilia Caraşic, directorul Transparency International-Moldova (TI-M), explică acest fenomen prin faptul că statele occidentale sînt la un nivel de democraţie mult mai avansată, în timp ce, spre exemplu, statele din CSI mai trec prin perioada de tranziţie, specificul căreia îl constituie, inclusiv, privatizările masive.
Cei de la TI-M susţin că ritmul lent de îmbunătăţire a situaţiei privind IPC în R. Moldova se datorează unui şir de factori, care depind atît de instituţiile publice, cît şi de sectorul asociativ, mass media, finanţatori străini. Printre acestea, lipsa unor mecanisme funcţionale de implementare a legislaţiei; politizarea procesului de combatere a corupţiei, sisteme de control intern slabe şi ineficiente; capacităţile reduse de monitorizare a activităţilor anticorupţie şi de generare a propunerilor de prevenire a corupţiei din partea ONG-urilor; transparenţa insuficientă a activităţilor realizate de ONG-uri etc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Tendinţele separatiste găgăuze sunt tot mai pronunţate. Legislativul local a recunoscut "independenţa" Abhaziei şi Osetiei de Sud UPDATE 11.55
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat o declaraţie prin care susţine decizia Federaţiei Ruse de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud. În documentul votat de 18 din cei 32 de deputaţi locali se susţine "aspiraţiile popoarelor abhaz şi sud-osetin la autodeterminare". Aleşii regionali, care se declară democraţi, fac apel către Parlamentul şi preşedintele R. Moldova să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei (vedeţi aici textul declaraţiei).
Analiştii politici de la Chişinău care spun că declaraţia respectivă este un produs exclusiv al spaţiului informaţional dominat de canalele ruse cred că au dreptate doar pe jumătate. Sunt înclinat să cred că declaraţia respectivă a fost aprobată, după scenariul parlamentului din Crimeaia (exact acelaşi text), la "sugestiile" venite din exterior. Unii pretinşi amicii doresc să ne şantajeze tot mai mult pentru a fi mai concilianţi în problematica transnistreană, dar şi în politica internaţională, pe fundalul crizei din Georgia.
Curios lucru că declaraţia în cauză a fost făcută public luni, 22 septembrie, iar sâmbătă, 20 septembrie, la un program informaţional-analitic de la REN TV (Rusia) s-a vorbit despre "recunoaşterea de către Găgăuzia a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei". În confirmarea presupunerilor mele vine şi afirmaţia făcută astăzi de către un expert rus, privind necesitatea ca Rusia să insiste asupra unui statut mai important al Găgăuziei în cadrul R. Moldova (citiţi aici).
Anterior, Mişcarea Găgăuzia Unită, fondatorul căreia a fost Mihail Formuzal, başkan al autonomiei, iar la moment este condus de Fiodor Gagauz, cunoscut pentru tendinţele lui secesioniste, a condamnat Georgia pentru "agresiunea armată şi genocidul din Osetia de Sud". Acelaşi mesaj l-a avut şi Başcanul Formuzal, pretins lider democrat.
Pe 2 septembrie curent, Mişcarea Găgăuzia Unită a felicitat "poporul transnistrean cu ocazia împlinirii a celor 18 ani de independenţă".
Pe 22 iulie am scrie un material în care atenţionam asupra pericolului secesionist care este din ce în ce mai prezent în sudul R. Moldova (vedeţi aici). Prognozele mele, din păcate, se adeveresc, în pofida faptului că atunci erau mulţi sceptici în această privinţă.
De altfel, doresc să atrag atenţia la calitatea deputaţilor care au votat pentru "recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei". Ei sunt pretinşii democraţi sau mai corect spus non-comunişti. Să aibă dreptate Iurie Răşca când spune că mai bine se aliază cu Voronin împotriva lui Putin decât cu Putin împotriva lui Voronin?
(de altfel, calitatea pretinşilor democraţi de la Comprat este foarte dubioasă... şi nu doar a celor din sudul republicii).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Analiştii politici de la Chişinău care spun că declaraţia respectivă este un produs exclusiv al spaţiului informaţional dominat de canalele ruse cred că au dreptate doar pe jumătate. Sunt înclinat să cred că declaraţia respectivă a fost aprobată, după scenariul parlamentului din Crimeaia (exact acelaşi text), la "sugestiile" venite din exterior. Unii pretinşi amicii doresc să ne şantajeze tot mai mult pentru a fi mai concilianţi în problematica transnistreană, dar şi în politica internaţională, pe fundalul crizei din Georgia.
Curios lucru că declaraţia în cauză a fost făcută public luni, 22 septembrie, iar sâmbătă, 20 septembrie, la un program informaţional-analitic de la REN TV (Rusia) s-a vorbit despre "recunoaşterea de către Găgăuzia a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei". În confirmarea presupunerilor mele vine şi afirmaţia făcută astăzi de către un expert rus, privind necesitatea ca Rusia să insiste asupra unui statut mai important al Găgăuziei în cadrul R. Moldova (citiţi aici).
Anterior, Mişcarea Găgăuzia Unită, fondatorul căreia a fost Mihail Formuzal, başkan al autonomiei, iar la moment este condus de Fiodor Gagauz, cunoscut pentru tendinţele lui secesioniste, a condamnat Georgia pentru "agresiunea armată şi genocidul din Osetia de Sud". Acelaşi mesaj l-a avut şi Başcanul Formuzal, pretins lider democrat.
Pe 2 septembrie curent, Mişcarea Găgăuzia Unită a felicitat "poporul transnistrean cu ocazia împlinirii a celor 18 ani de independenţă".
Pe 22 iulie am scrie un material în care atenţionam asupra pericolului secesionist care este din ce în ce mai prezent în sudul R. Moldova (vedeţi aici). Prognozele mele, din păcate, se adeveresc, în pofida faptului că atunci erau mulţi sceptici în această privinţă.
De altfel, doresc să atrag atenţia la calitatea deputaţilor care au votat pentru "recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei". Ei sunt pretinşii democraţi sau mai corect spus non-comunişti. Să aibă dreptate Iurie Răşca când spune că mai bine se aliază cu Voronin împotriva lui Putin decât cu Putin împotriva lui Voronin?
(de altfel, calitatea pretinşilor democraţi de la Comprat este foarte dubioasă... şi nu doar a celor din sudul republicii).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 22 septembrie 2008
Pentru aderarea Moldova la UE se pronunţă 63%, iar pentru aderarea la NATO doar 21%
63% din moldoveni susţin aderarea R. Moldova la UE, în timp ce doar 12% sunt contra. Altă situaţie este în cazul ideii aderării R. Moldova la NATO, susţinută de 21%, versus 39% care se împotrivesc. Aceste date sunt prezentate în sondajul de opinia publică, realizat de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova.
Potrivit opiniei respondenţilor, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu Rusia – 59%, Ucraina – 58%, România – 49%, Uniunea Europeană – 49%, SUA – 44%.
din 10 intervievaţi sunt de părerea că „Moldova ar trebui să colaboreze cu Rusia în baza principiului avantajului reciproc”, 26% opinează că „Moldova ar trebui să aibă relaţii pragmatice cu Rusia ,,bazate pe espectarea
suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale RM”, fiecare al cincilea respondent este de părere că Moldova trebuie neapărat să colaboreze cu Rusia, 7% consideră că „Moldova trebuie să ia o poziţie principială, să nu cedeze în nici un caz” şi doar 1% din respondenţi ar dori ca Moldova să întrerupă toate legăturile cu Rusia. Ceilalţi (7%) nu au dat un răspuns clar.
Aproape o jumătate din respondenţi consideră că „Moldova ar trebui să colaboreze cu România în baza principiului avantajului reciproc”, fiecare al cincilea respondent este de părere că Moldova trebuie să aibă relaţii speciale cu România bazate pe unitatea de limbă, cultură şi istorie, 15% consideră că „Moldova trebuie să colaboreze în mod obligatoriu cu România în procesul de integrare europeană” şi 8% din respondenţi ar dori ca Moldova să întrerupă toate legăturile cu România. Ceilalţi (12%) nu au dat un răspuns clar.
Respondenţii nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte aptitudinile actualei guvernări de a reintegra ţara (de a reîntoarce regiunea Transnistreană). Respondenţii s-au împărţit în trei grupuri diferite: ¼ - cei care sunt de părere că acest lucru va reuşi, 41% - cei care sunt de părere că acţiunea va eşua şi 1/3 - cei care nu s-au decis. Nu a fost remarcată o interdependenţă clară între opiniile pe marginea acestei probleme şi caracteristicile social-demografice.
Cine şi cum a realizat sondajul, vedeţi în postările de mai jos.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Potrivit opiniei respondenţilor, Republica Moldova are cele mai bune relaţii cu Rusia – 59%, Ucraina – 58%, România – 49%, Uniunea Europeană – 49%, SUA – 44%.
din 10 intervievaţi sunt de părerea că „Moldova ar trebui să colaboreze cu Rusia în baza principiului avantajului reciproc”, 26% opinează că „Moldova ar trebui să aibă relaţii pragmatice cu Rusia ,,bazate pe espectarea
suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale RM”, fiecare al cincilea respondent este de părere că Moldova trebuie neapărat să colaboreze cu Rusia, 7% consideră că „Moldova trebuie să ia o poziţie principială, să nu cedeze în nici un caz” şi doar 1% din respondenţi ar dori ca Moldova să întrerupă toate legăturile cu Rusia. Ceilalţi (7%) nu au dat un răspuns clar.
Aproape o jumătate din respondenţi consideră că „Moldova ar trebui să colaboreze cu România în baza principiului avantajului reciproc”, fiecare al cincilea respondent este de părere că Moldova trebuie să aibă relaţii speciale cu România bazate pe unitatea de limbă, cultură şi istorie, 15% consideră că „Moldova trebuie să colaboreze în mod obligatoriu cu România în procesul de integrare europeană” şi 8% din respondenţi ar dori ca Moldova să întrerupă toate legăturile cu România. Ceilalţi (12%) nu au dat un răspuns clar.
Respondenţii nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte aptitudinile actualei guvernări de a reintegra ţara (de a reîntoarce regiunea Transnistreană). Respondenţii s-au împărţit în trei grupuri diferite: ¼ - cei care sunt de părere că acest lucru va reuşi, 41% - cei care sunt de părere că acţiunea va eşua şi 1/3 - cei care nu s-au decis. Nu a fost remarcată o interdependenţă clară între opiniile pe marginea acestei probleme şi caracteristicile social-demografice.
Cine şi cum a realizat sondajul, vedeţi în postările de mai jos.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cei mai mulţi foşti votanţi ai PCRM vor vota cu PLD. Stranie migraţie
Vă propun să urmăriţi evoluţia (migraţia) votanzilor PCRM din 2005 şi acum, potrivit aceluiaşi sondaj de opinie publică. Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat PCRM (%)
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 1,9
Partidul Comuniştilor din RM 40,0
Partidul Democrat din Moldova 1,3
Partidul Social Democrat 2,2
Miscarea social politică republicană „Ravnopravie” 1,1
Partidul Liberal 0,6
Partidul Liberal Democrat din Moldova 3,5
Alt partid/ candidat independent
0,9
Nu ştiu 39,4
Nu aş vota 6,1
Nu răspund 3,2
Total 100%
Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat Blocul Electoral „Moldova Democrată”
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 24,7
Partidul Comuniştilor din RM 1,1
Partidul Democrat din Moldova 10,1
Partidul Social Democrat 5,6
Partidul Liberal 7,9
Partidul Naţional Liberal din Moldova 2,2
Partidul Liberal Democrat din Moldova 11,2
Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” 1,1
Alt partid/ candidat independent 2,2
Nu ştiu 23,9
Nu aş vota 4,9
Nu răspund 5,1
Total 100%
Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat PPCD
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 11,6
Partidul Comuniştilor din RM 1,5
Partidul Democrat din Moldova 3,0
Partidul Popular Creştin Democrat 23,2
Partidul Liberal 13,9
Partidul Naţional Liberal din Moldova 1,8
Partidul Liberal Democrat din Moldova 7,3
Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” 3,0
Nu ştiu 15,8
Nu aş vota 14,5
Nu răspund 4,4
Total 100%
7Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat partidele extraparlamentare şi candidaţii independenţi
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 9,7
Partidul Comuniştilor din RM 3,9
Partidul Democrat din Moldova 3,4
Partidul Social Democrat 5,3
Partidul Liberal 6,8
Partidul Naţional Liberal din Moldova 1,0
Partidul Liberal Democrat din Moldova 10,6
Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” 1,5
Alt partid/ candidat independent 3,4
Nu ştiu 39,6
Nu aş vota 7,7
Nu răspund 5,3
Total 100%
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 1,9
Partidul Comuniştilor din RM 40,0
Partidul Democrat din Moldova 1,3
Partidul Social Democrat 2,2
Miscarea social politică republicană „Ravnopravie” 1,1
Partidul Liberal 0,6
Partidul Liberal Democrat din Moldova 3,5
Alt partid/ candidat independent
0,9
Nu ştiu 39,4
Nu aş vota 6,1
Nu răspund 3,2
Total 100%
Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat Blocul Electoral „Moldova Democrată”
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 24,7
Partidul Comuniştilor din RM 1,1
Partidul Democrat din Moldova 10,1
Partidul Social Democrat 5,6
Partidul Liberal 7,9
Partidul Naţional Liberal din Moldova 2,2
Partidul Liberal Democrat din Moldova 11,2
Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” 1,1
Alt partid/ candidat independent 2,2
Nu ştiu 23,9
Nu aş vota 4,9
Nu răspund 5,1
Total 100%
Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat PPCD
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 11,6
Partidul Comuniştilor din RM 1,5
Partidul Democrat din Moldova 3,0
Partidul Popular Creştin Democrat 23,2
Partidul Liberal 13,9
Partidul Naţional Liberal din Moldova 1,8
Partidul Liberal Democrat din Moldova 7,3
Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” 3,0
Nu ştiu 15,8
Nu aş vota 14,5
Nu răspund 4,4
Total 100%
7Evoluţia opiniilor electorale ale cetăţenilor, care la alegerile parlamentare din 2005 au votat partidele extraparlamentare şi candidaţii independenţi
Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, cu ce partid intenţionaţi sa votaţi?
Partidul Alianţa „Moldova Noastră” 9,7
Partidul Comuniştilor din RM 3,9
Partidul Democrat din Moldova 3,4
Partidul Social Democrat 5,3
Partidul Liberal 6,8
Partidul Naţional Liberal din Moldova 1,0
Partidul Liberal Democrat din Moldova 10,6
Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană” 1,5
Alt partid/ candidat independent 3,4
Nu ştiu 39,6
Nu aş vota 7,7
Nu răspund 5,3
Total 100%
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Doar 3 partide au şanse clare să fie prezente în viitorul Parlament
Potrivit unui sondaj de opinie publică, la moment doar trei formaţiuni au şanse clare să fie reprezentante în viitorul parlament. Din cei 55% de cetăţeni, care sunt decişi cu cine vor vota în eventualitatea unor alegeri parlamentare, 20% îşi vor da votul pentru PCRM, alte 9% pentru AMN şi 7% pentru PLD. Pentru PL ar vota 4%, pentru PD şi PSD cîte 3%. Celelalte partide şi mişcări politice au acumulat sub 3%. Dacă în duminica care urmează după sondaj ar avea loc alegeri parlamentare, o mare parte din respondenţi (41%) nu ar şti cu cine să voteze. Alte 4% nu au dat un răspuns concret.
Nivelul responsabilităţii civice a populaţiei poate fi stabilit bazându-ne pe studiul regulamentului participării la votare. Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci:
ar merge în mod cert la vot 53% din respondenţi;
probabil că s-ar prezenta 24%;
probabil că nu s-ar prezenta 9%;
sunt siguri că nu ar merge 8%;
nu s-au determinat 6%.
În ţară nu există niciun partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. Cel mai înalt este rating-ul Partidului Comuniştilor (în acest partid îşi exprimă încrederea 32% din respondenţi). Rating-ul altor partide este mult mai mic. Astfel, în Partidul Alianţa „Moldova Noastră” au încredere, într-o anumită măsură, doar 19% din respondenţi. Procentul încrederii în Partidul Liberal Democrat constituie 18%, în Partidul Democrat – 14%, în Partidul Liberal - 13%, în Partidul Popular Creştin Democrat şi în Partidul Social Democrat – câte 12%, în Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană”- 10%, în Partidul Naţional Liberal – 8%, în Mişcarea Social-Politică „Равноправие” – 7% şi în Partidul Popular - Republican – 4%.
Studiul sociologic desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova în septembrie 2008 este dedicat studierii interdependenţei proceselor economice, politice şi sociale în Moldova, precum şi a influenţei diferitor caracteristici social-demografice asupra formării orientărilor sociale şi politice ale populaţiei. Volumul eşantionului: 1586 persoane în vârstă de la 18 ani şi mai mult Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de +2,6% .
Nivelul responsabilităţii civice a populaţiei poate fi stabilit bazându-ne pe studiul regulamentului participării la votare. Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci:
ar merge în mod cert la vot 53% din respondenţi;
probabil că s-ar prezenta 24%;
probabil că nu s-ar prezenta 9%;
sunt siguri că nu ar merge 8%;
nu s-au determinat 6%.
În ţară nu există niciun partid politic care s-ar bucura de încrederea majorităţii populaţiei. Cel mai înalt este rating-ul Partidului Comuniştilor (în acest partid îşi exprimă încrederea 32% din respondenţi). Rating-ul altor partide este mult mai mic. Astfel, în Partidul Alianţa „Moldova Noastră” au încredere, într-o anumită măsură, doar 19% din respondenţi. Procentul încrederii în Partidul Liberal Democrat constituie 18%, în Partidul Democrat – 14%, în Partidul Liberal - 13%, în Partidul Popular Creştin Democrat şi în Partidul Social Democrat – câte 12%, în Partidul Mişcarea „Acţiunea Europeană”- 10%, în Partidul Naţional Liberal – 8%, în Mişcarea Social-Politică „Равноправие” – 7% şi în Partidul Popular - Republican – 4%.
Studiul sociologic desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova în septembrie 2008 este dedicat studierii interdependenţei proceselor economice, politice şi sociale în Moldova, precum şi a influenţei diferitor caracteristici social-demografice asupra formării orientărilor sociale şi politice ale populaţiei. Volumul eşantionului: 1586 persoane în vârstă de la 18 ani şi mai mult Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de +2,6% .
Voronin se va întâlni cu Smirnov săptămâna curentă
Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, se va întâlni, săptămâna aceasta (probabil chiar mâine, 23 septembrie), cu liderul separatiştilor transnistreni, Igor Smirnov. Întrevederea, a doua în acest an, va avea loc la Bender (Tighina). Despre aceasta a informat numărul de azi al publicaţiei ruse Kommersant, fapt pe care mi l-au confirmat surse de la CHişinău.
Aici citiţi materialul din Kommersant. Ulterior acestei întrevederi ar putea fi semnat un document, de către cei doi, în prezenţa preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, document care prevede principiile de reglementare a diferendului transnistrean, păstrând integritatea teritorială a R. Moldova. Acest document ar urma să ducă la soluţionarea definitivă a problemei raioanelor din estul ţării noastre. Publicaţia dată spune că Moscova doreşte să demonstreze, în felul acesta, reuşita în reglementarea conflictelor îngheţate înaintea summit-ului şefilor de externe a statelor NATO, programat pentru luna decembrie.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Aici citiţi materialul din Kommersant. Ulterior acestei întrevederi ar putea fi semnat un document, de către cei doi, în prezenţa preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, document care prevede principiile de reglementare a diferendului transnistrean, păstrând integritatea teritorială a R. Moldova. Acest document ar urma să ducă la soluţionarea definitivă a problemei raioanelor din estul ţării noastre. Publicaţia dată spune că Moscova doreşte să demonstreze, în felul acesta, reuşita în reglementarea conflictelor îngheţate înaintea summit-ului şefilor de externe a statelor NATO, programat pentru luna decembrie.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 19 septembrie 2008
Organizaţia municipală din Bălţi a PSD trece la UCM?
Organizaţia teritorială din Bălţi a PSD, în frunte cu consilierul municipal Sergiu Banari, părăseşte această formaţiune. Despre aceasta se va anunţa la o conferinţă de presă anunţată pentru ziua de luni, 22 septembrie. Tema conferinţei de presă este: Condamnarea trădării membrilor PSD de către conducătorii preşedinţi Dumitru Braghiş şi Eduard Muşuc. În conferinţa de presă vor fi prezentate deciziile aprobate la conferinţa extraordinară a OMPSD din Bălţi, din 21 septembrie (probabil, de părăsire a PSD şi aderare la UCM).
Sergiu Banari este membru al grupului de iniţiativă privind crearea Asociaţiei Prietenii Rusiei în Moldova, grup condus de Vasile Tarlev, care, se pare, va prelua funcţia de preşedinte al UCM. Joi l-am întrebat pe actualul preşedinte al UCM, Mihai Petrache, dacă la UCM va adera şi Sergiu Banari, iar răspunsul a fost NU. Să nu ştie Mihai Petrache cine vine la el?
Apropo, tatăl lui Sergiu Banari este deputat, ales pe listele BMD (AMN), iar acum face parte din PSD. Va părăsi şi el PSD-ul?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Sergiu Banari este membru al grupului de iniţiativă privind crearea Asociaţiei Prietenii Rusiei în Moldova, grup condus de Vasile Tarlev, care, se pare, va prelua funcţia de preşedinte al UCM. Joi l-am întrebat pe actualul preşedinte al UCM, Mihai Petrache, dacă la UCM va adera şi Sergiu Banari, iar răspunsul a fost NU. Să nu ştie Mihai Petrache cine vine la el?
Apropo, tatăl lui Sergiu Banari este deputat, ales pe listele BMD (AMN), iar acum face parte din PSD. Va părăsi şi el PSD-ul?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Prietenul Rusiei Tarlev crede Memorandumul Kozak "document interesant şi de compromis"
Mai jos public integral un material apărut recent în ziarul "Russkaia Linia" de la Tiraspol, preluat de la Agenţia de presă rusă "Regnum". În acest interviu, ex-premierul moldovean Vasile Tarlev, viitor preşedinte al UCM şi lider al grupului de iniţiativă privind crearea Asociaţiei "Prietenii Rusiei", declară că Memorandumul Kozak era "un document interesant, care a reunit un consens al părţilor". Tarlev mai spune că reglementarea transnistreană trebuie efectuată ţinându-se cont de interesele ambelor părţi, ale Chişinăului şi Tiraspolului. Lectură plăcută !
Экс-премьер-министр Молдавии Василий Тарлев, возглавляющий общественное движение "Друзья России в Молдавии", дал интервью ИА Regnum. По его мнению, приднестровская проблема не будет урегулирована до молдавских парламентских выборов 2009 года: "В этом меня убеждает, прежде всего, общая политическая ситуация сегодня в Европе в целом и в Молдавии в частности, а также отсутствие в настоящее время какой-либо общей взаимоприемлемой платформы, на базе которой Тирасполь и Кишинев могли бы выработать соглашение между собой"."Необходимо принять во внимание, что правящая в Молдавии Партия коммунистов не может позволить себе сделать какой-либо решительный шаг, отойдя от неприемлемого для Тирасполя статуса автономии, определенного молдавским Законом 2005 года, так как это может вызвать резкое противодействие со стороны оппозиции и существенно ослабить предвыборные позиции ПКРМ, – продолжил Василий Тарлев. – Да пока, надо признать, нет и у политического класса Молдавии желания отойти от этой позиции".По мнению Тарлева, "много неясного" и в позиции Тирасполя: "Такое впечатление, что там сегодня идет, где явное, а где скрытое противоборство, между теми, кто готов говорить и договариваться, и теми, кто не хочет искать дорогу к соглашениям и хочет на веки вечные превратить регион в "осажденную крепость". Первые думают о народе и будущем региона, вторые – о своих корыстных интересах. Справедливости ради признаем, что во многом аналогичная ситуация и в Кишиневе. Другое дело, что сейчас своё веское слово могла бы сказать общественность на обоих берегах Днестра, организовав широкую дискуссию по вопросу о путях урегулирования конфликта и подготовив благодатную почву решения этой болезненной проблемы", – подчеркнул Тарлев.По словам молдавского экс-премьера, в первую очередь, договориться между собой должны Кишинев и Тирасполь. "Им и надо самим решать, что и как надо сделать для того, чтобы ни одна из сторон не оказалась ущемленной в своих правах. Иначе, если не будут окончательно устранены все причины нынешних разногласий, новых конфликтов не избежать. Мы должны сказать, конечно, огромное спасибо России за то, что она, как страна-гарант и посредник, неизменно и всеми силами способствует примирению между Кишиневом и Тирасполем, что она неизменно поддерживает территориальное единство Молдавии. Мы также считаем важной роль Украины, ОБСЕ, а также новых игроков в переговорном процессе – ЕС и США. Но хочу еще раз подчеркнуть, основная тяжесть переговоров и принятия решения лежит на Кишиневе и Тирасполе", – заявил Василий Тарлев.
Отвергнутый Кишиневом в 2003 году "Меморандум Козака" Тарлев, занимавший в тот период пост премьер-министра, назвал "интересным документом, подготовленным на основе взаимных компромиссов". "Но отдельные спорные моменты не позволили его принять в 2003 году. Безусловно, все, что в нем есть разумного и приемлемого двумя сторонами, надо взять для нового документа. Неважно как мы будем его называть, "модернизированный план Козака", или может быть, к примеру, это будет "план Медведева" или "План Медведева-ЕС", или у него будет другое название, например, "Европейский план". Важно чтобы он устроил две стороны и стал реальной программой объединения страны. Важно подчеркнуть, что важная роль к сближению позиций Кишинева и Тирасполя будет принадлежать России. Однако, учитывая сегодняшние реалии, также важно, чтобы содействие в реализации этого плана оказывали Украина, ОБСЕ, ЕС и США", – подвел итог Василий Тарлев.
Владимир Букарский, специально для Русской линии
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Экс-премьер-министр Молдавии Василий Тарлев, возглавляющий общественное движение "Друзья России в Молдавии", дал интервью ИА Regnum. По его мнению, приднестровская проблема не будет урегулирована до молдавских парламентских выборов 2009 года: "В этом меня убеждает, прежде всего, общая политическая ситуация сегодня в Европе в целом и в Молдавии в частности, а также отсутствие в настоящее время какой-либо общей взаимоприемлемой платформы, на базе которой Тирасполь и Кишинев могли бы выработать соглашение между собой"."Необходимо принять во внимание, что правящая в Молдавии Партия коммунистов не может позволить себе сделать какой-либо решительный шаг, отойдя от неприемлемого для Тирасполя статуса автономии, определенного молдавским Законом 2005 года, так как это может вызвать резкое противодействие со стороны оппозиции и существенно ослабить предвыборные позиции ПКРМ, – продолжил Василий Тарлев. – Да пока, надо признать, нет и у политического класса Молдавии желания отойти от этой позиции".По мнению Тарлева, "много неясного" и в позиции Тирасполя: "Такое впечатление, что там сегодня идет, где явное, а где скрытое противоборство, между теми, кто готов говорить и договариваться, и теми, кто не хочет искать дорогу к соглашениям и хочет на веки вечные превратить регион в "осажденную крепость". Первые думают о народе и будущем региона, вторые – о своих корыстных интересах. Справедливости ради признаем, что во многом аналогичная ситуация и в Кишиневе. Другое дело, что сейчас своё веское слово могла бы сказать общественность на обоих берегах Днестра, организовав широкую дискуссию по вопросу о путях урегулирования конфликта и подготовив благодатную почву решения этой болезненной проблемы", – подчеркнул Тарлев.По словам молдавского экс-премьера, в первую очередь, договориться между собой должны Кишинев и Тирасполь. "Им и надо самим решать, что и как надо сделать для того, чтобы ни одна из сторон не оказалась ущемленной в своих правах. Иначе, если не будут окончательно устранены все причины нынешних разногласий, новых конфликтов не избежать. Мы должны сказать, конечно, огромное спасибо России за то, что она, как страна-гарант и посредник, неизменно и всеми силами способствует примирению между Кишиневом и Тирасполем, что она неизменно поддерживает территориальное единство Молдавии. Мы также считаем важной роль Украины, ОБСЕ, а также новых игроков в переговорном процессе – ЕС и США. Но хочу еще раз подчеркнуть, основная тяжесть переговоров и принятия решения лежит на Кишиневе и Тирасполе", – заявил Василий Тарлев.
Отвергнутый Кишиневом в 2003 году "Меморандум Козака" Тарлев, занимавший в тот период пост премьер-министра, назвал "интересным документом, подготовленным на основе взаимных компромиссов". "Но отдельные спорные моменты не позволили его принять в 2003 году. Безусловно, все, что в нем есть разумного и приемлемого двумя сторонами, надо взять для нового документа. Неважно как мы будем его называть, "модернизированный план Козака", или может быть, к примеру, это будет "план Медведева" или "План Медведева-ЕС", или у него будет другое название, например, "Европейский план". Важно чтобы он устроил две стороны и стал реальной программой объединения страны. Важно подчеркнуть, что важная роль к сближению позиций Кишинева и Тирасполя будет принадлежать России. Однако, учитывая сегодняшние реалии, также важно, чтобы содействие в реализации этого плана оказывали Украина, ОБСЕ, ЕС и США", – подвел итог Василий Тарлев.
Владимир Букарский, специально для Русской линии
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parlamentul îşi va relua activitatea pe 25 septembrie
Parlamentul Republicii Moldova se va convoca în sesiunea de toamnă în ziua de 25 septembrie 2008.
Această decizie a fost luată în cadrul şedinţei de astăzi a Biroului permanent al organului legislativ suprem al republicii.
Biroul permanent a aprobat, de asemenea, şi proiectul agendei de lucru a Parlamentului pentru primele două săptămîni ale sesiunii. Tradiţional, în prima şedinţă plenară vor lua cuvîntul Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, şi liderii fracţiunilor parlamentare. Membrii Biroului permanent au decis, ca în aceeaşi zi, la 25 septembrie, Guvernul să prezinte informaţii despre lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din vara anului curent şi despre negocierile tripartite Guvern – Patronat – Sindicate privind salarizarea în sistemul bugetar. Conducerea Băncii Naţionale urmează să informeze deputaţii despre situaţia pe piaţa valutar-monetară a Republicii Moldova.
Proiectul ordinii de zi include şi peste 20 de documente de ordin politic, economic, juridic şi social. Printre acestea o serie de amendamente la legile cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, la legea cu privire la întreprinderile de stat şi legea salarizării, la legea despre preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, la Codul penal şi Codul de executare ale Republicii Moldova.
În această perioadă deputaţii urmează să ratifice şi o serie de acorduri internaţionale, inclusiv acordurile cu Republica Federală Germania privind colaborarea financiară, cu Republica Slovacă privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, a Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, să aprobe Declaraţia Comună privind instituirea Consiliului Regional de Cooperare.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Această decizie a fost luată în cadrul şedinţei de astăzi a Biroului permanent al organului legislativ suprem al republicii.
Biroul permanent a aprobat, de asemenea, şi proiectul agendei de lucru a Parlamentului pentru primele două săptămîni ale sesiunii. Tradiţional, în prima şedinţă plenară vor lua cuvîntul Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, şi liderii fracţiunilor parlamentare. Membrii Biroului permanent au decis, ca în aceeaşi zi, la 25 septembrie, Guvernul să prezinte informaţii despre lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din vara anului curent şi despre negocierile tripartite Guvern – Patronat – Sindicate privind salarizarea în sistemul bugetar. Conducerea Băncii Naţionale urmează să informeze deputaţii despre situaţia pe piaţa valutar-monetară a Republicii Moldova.
Proiectul ordinii de zi include şi peste 20 de documente de ordin politic, economic, juridic şi social. Printre acestea o serie de amendamente la legile cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, la legea cu privire la întreprinderile de stat şi legea salarizării, la legea despre preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, la Codul penal şi Codul de executare ale Republicii Moldova.
În această perioadă deputaţii urmează să ratifice şi o serie de acorduri internaţionale, inclusiv acordurile cu Republica Federală Germania privind colaborarea financiară, cu Republica Slovacă privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, a Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, să aprobe Declaraţia Comună privind instituirea Consiliului Regional de Cooperare.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 18 septembrie 2008
Tarlev - revenirea la matcă. Ex-premierul va prelua funcţia de preşedinte al UCM
Ex-premierul Vasile Tarlev va fi preşedinte al Uniunii Centriste din Moldova, urmând să fie ales în această funcţie la congresul acestei formaţiuni din 27 septembrie curent. Despre faptul că Tarlev aderă la UCM şi va candida pentru funcţia de preşedinte a anunţat, astăzi, la o conferinţă de presă, actualul lider al formaţiunii, Mihai Petrache. Totodată, Petrache a declarat că este gata să renunţe la multe lucruri, inclusiv la funcţia de preşedinte al UCM, pentru a crea un partid puternic. Însăşi Tarlev nu a fost prezent la conferinţa de presă, urmând ca să-şi facă publică decizia a aderare la UCM "în cel mai scurt timp".
Potrivit lui Petrache, negocierile cu Tarlev au durat circa 2,5 luni şi acum sunt la un stadiu foarte avansat. Ex-premierul a cooptat deja în Consiliul Republican al UCM mai multe persoane de-ale sale, printre care se numără ex-ministrul Învăţământului, Valentin Beniuc, decanul facultăţii de drept de la USM, Gheorghe Avornic, alte personalităţi cunoscute. Tarlev a participat la şedinţa Consiliului Republican al UCM din 6 septembrie, argumentând decizia sa de a adera la această formaţiune.
Mihai Petrache spune că "Tarlev revine la matcă", deoarece până a deveni premier, el a fost membru al prezidiului Mişcării Republica, parte componentă a Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, divizată ulterior în PD şi UCM.
Potrivit lui Petrache, ex-primul-ministru a acceptat toate ideile programatice ale UCM, inclusiv ideea edificării unei republici prezidenţiale. În cazul în care va ajunge în viitorul parlament, ceea ce UCM nu pune la îndoială, această formaţiune ar putea face coaliţie de guvernare cu orice formaţiune care acum e în opoziţie, cu excepţia PCRM şi PSD. Mesajul UCM e "să schimbăm guvernarea comunistă", cu Tarlev pe post de lance.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Potrivit lui Petrache, negocierile cu Tarlev au durat circa 2,5 luni şi acum sunt la un stadiu foarte avansat. Ex-premierul a cooptat deja în Consiliul Republican al UCM mai multe persoane de-ale sale, printre care se numără ex-ministrul Învăţământului, Valentin Beniuc, decanul facultăţii de drept de la USM, Gheorghe Avornic, alte personalităţi cunoscute. Tarlev a participat la şedinţa Consiliului Republican al UCM din 6 septembrie, argumentând decizia sa de a adera la această formaţiune.
Mihai Petrache spune că "Tarlev revine la matcă", deoarece până a deveni premier, el a fost membru al prezidiului Mişcării Republica, parte componentă a Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, divizată ulterior în PD şi UCM.
Potrivit lui Petrache, ex-primul-ministru a acceptat toate ideile programatice ale UCM, inclusiv ideea edificării unei republici prezidenţiale. În cazul în care va ajunge în viitorul parlament, ceea ce UCM nu pune la îndoială, această formaţiune ar putea face coaliţie de guvernare cu orice formaţiune care acum e în opoziţie, cu excepţia PCRM şi PSD. Mesajul UCM e "să schimbăm guvernarea comunistă", cu Tarlev pe post de lance.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Spicherul Marian Lupu a purtat negocieri de aderare la Uniunea Centristă
Spicherul Marian Lupu a purtat negocieri "destul de serioase" cu Uniunea Centristă în vederea aderării la această formaţiune. Despre aceasta a anunţat preşedintele UCM, Mihai Petrache, la o conferinţă de presă ţinută astăzi. Tratativele au durat, potrivit sursei citate, din octombrie 2007 până în martie 2008, însă fără rezultat. Potrivit liderului UCM, lui Lupu nu i-a ajuns verticalitate şi persistenţă pentru a lua decizia finală, de părăsire a PCRM şi aderare la centrişti. Amintesc că anterior am scris de mai multe ori despre posibila părăsire a PCRM-ului de către Marian Lupu.
La conferinţa de astăzi, Petrache a scăpat (probabil intenţionat) o formulă interesantă: "ex-spicherul, pardon... am anticipat un pic...spicherul Marian Lupu".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
La conferinţa de astăzi, Petrache a scăpat (probabil intenţionat) o formulă interesantă: "ex-spicherul, pardon... am anticipat un pic...spicherul Marian Lupu".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 17 septembrie 2008
Vasile Tarlev va anunţa, joi, despre aderenţa la Uniunea Centristă
Ex-premierul Vasile Tarlev, cel mai longeviv prim-ministru din istoria R. Moldova, va anunţa, joi, că aderă la Uniunea Centristă din Moldova, în vederea participării la viitoarele alegeri parlamentare. Printr-un comunicat informativ, "UNIUNEA CENTRISTĂ DIN MOLDOVA invită reprezentanţii mass-media la o conferinţă de presă, care va avea loc joi, 18 septembrie, ora 09:15 în sala de conferinţe a agenţiei INFOTAG. Tema conferinţei: Uniunea Centristă, Vasile Tarlev şi alte variante de cooperare.
În felul acesta se confirmă informaţia scrisă de mine pe 11 iulie 2008, potrivit căreia Tarlev va fi cap de listă al UCM la viitoarele parlamentare (vedeţi aici).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În felul acesta se confirmă informaţia scrisă de mine pe 11 iulie 2008, potrivit căreia Tarlev va fi cap de listă al UCM la viitoarele parlamentare (vedeţi aici).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parlamentul moldovean se aliniază legislativelor europene
Chişinăul a mai făcut un pas important în calea de integrare europeană. Parlamentul R. Moldova urmează ca timp de doi ani să se apropie de standardele şi normele de funcţionare ale legislativelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE). Acest obiectiv este urmărit de primul proiect de tip Twinning cu Moldova, lansat oficial, miercuri, 17 septembrie. Mecanismul Twinning este finanţat de Comisia Europeană (CE) şi reprezintă un nou tip de asistenţă din partea UE disponibilă pentru Moldova începînd cu 2006. Scopul este de a asista ţara noastră în eforturile sale de preluare a standardelor şi politicilor UE şi a armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară. Proiectul dedicat susţinerii Legislativului moldovean are un buget de 1 milion de Euro.
Acest proiect va fi implementat în comun de parlamentatele Franţei, Ungariei şi al R. Moldova. La ceremonia de lansare au participat spicherul moldovean, Marian Lupu, cel maghiar, Katalin Szili, precum şi preşedintele grupului de prietenie cu Moldova din Adunarea Naţională a Franţei, Claude Greff, şeful Delegaţiei CE la Chişinău, Cesare de Montis, deputaţi şi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Marian Lupu a comparat realizarea proiectului cu “o înfrăţire” între parlamentele celor trei ţări pentru o perioadă de cel puţin doi ani. Această activitate urmăreşte şi susţinerea opţiunii europene a ţării noastre prin eficientizarea activităţii Parlamentului, afirmă Lupu. Oficialităţile parlamentelor Ungariei şi Franţei au evidenţiat că această colaborare va contribui la modernizarea Legislativului de la Chişinău, dînd asigurări în sprijinul ferm din partea instituţiilor pe care le reprezintă.
Deşi lansat oficial abia acum, proiectul în cauză a început în luna iulie 2008, prin delegarea unui reprezentant permanent al Adunării Naţionale a Ungariei la Chişinău. Acesta va coordona toate evenimentele desfăşurate în cadrul proiectului. Pe parcursul următorilor doi ani, peste 50 de experţi europeni vor vizita ţara noastră, fiind planificate 45 de activităţi, între care seminare, ateliere de lucru şi vizite de studiu pentru deputaţii şi reprezentanţii aparatului Parlamentului moldovean. Acţiunile se vor referi în special la următoarele patru componente: susţinerea procesului de reorganizare a aparatului Parlamentului, consolidarea capacităţii Legislativului în domeniul armonizării legislaţiei moldoveneşti cu cea a UE, evaluarea impactului reglementărilor, consolidarea funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului.
Iniţial, proiectele Twinning reprezentau un concept al UE destinat pentru a ajuta ţările candidate să obţină abilităţile şi experienţa necesară pentru preluarea şi aplicarea legislaţiei comunitare. Ulterior, mecanismul de asistenţă a devenit disponibil şi statelor care fac parte din Politica Europeană de Vecinătate. Twinning-ul susţine cooperarea directă dintre instituţiile publice din Moldova şi cele din ţările membre ale UE. Proiectele se bazează pe angajamentul ambelor parteneri de a atinge obiectivele stabilite de comun acord. Statul Membru al UE partener al administraţiei beneficiare din Moldova este selectat de Comisia Europeană în bază de concurs.
De regulă, proiectele Twinning au o durată de la 1 pînă la 3 ani, pe parcursul cărora un funcţionar public din UE – Consilierul Rezident de Twinning – va avea sediul permanent în Administraţia beneficiară din Moldova. Proiectul implică şi un şir de experţi de termen scurt care vor veni în Moldova pentru misiunii de durată scurtă pînă la durată medie. Moldova poate beneficia şi de proiecte de tip „Twinning Light”, care au o durată maximă de 6 luni şi sînt limitate financiar la cel mult 250 de mii de Euro.
În cadrul Instrumentului European de Parteneriat şi Colaborare 2007-2013, Comisia Europeană a propus identificarea a 4 proiecte pentru Twinning clasic (în valoarea totală de 4 mln Euro). La moment este aprobată finanţarea pentru proiectul Twinning destinat Serviciului Standardizare şi Metrologie ”Norme şi Standarde”. De asemenea, este pregătită fişa pentru proiectul de Twinning „Reforma Sistemului Penitenciar”, care urmează a fi realizat în comun cu instituţiile de resort din Olanda şi o fundaţie germană.
Pe lîngă instrumentul Twinning, din 2006 Moldova are acces şi la un alt mecanism de asistenţă din partea UE, numit TAIEX (Technical Assistance Information Exchange Instrument). Acesta reprezintă un mecanism de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţie, care, spre deosebire de Twinning, prevede asistenţă tehnică de scurtă durată (3-4 zile), oferind recomandări privind aproximarea şi armonizarea legislaţiei naţionale a statului beneficiar cu legislaţia Europeană. Asistenţa este acordată de către experţii din sectorul public din statele membre ale UE, care oferă informaţii privind cadrul legislativ în diferite domenii, efectuează expertize ale proiectelor legislative sau permite oficialilor de a împărtăşi cele mai bune practici cu alte ţări comunitare. Moldova a beneficiat, pe parcursul lui 2007, de 7 acţiuni organizate în baza proiectului TAIEX, alte circa 10 fiind organizate sau urmează a fi desfăşurate în anul curent.
În încheiere vom reproduce declaraţia eurodeputatului Marianne Mikko, copreşedinte al Comitetului de cooperare parlamentară R. Moldova-UE, făcută în cadrul unui interviu publicat miercuri de presă română: „Cred că există semnale clare de la Bruxelles care să confirme faptul că R. Moldova se apropie tot mai mult de UE şi acest lucru se intamplă pentru că ţara chiar işi doreşte să adere. R. Moldova are un mesaj clar de la Bruxelles: ne sînteţi vecini, parteneri şi viitori membri”.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Acest proiect va fi implementat în comun de parlamentatele Franţei, Ungariei şi al R. Moldova. La ceremonia de lansare au participat spicherul moldovean, Marian Lupu, cel maghiar, Katalin Szili, precum şi preşedintele grupului de prietenie cu Moldova din Adunarea Naţională a Franţei, Claude Greff, şeful Delegaţiei CE la Chişinău, Cesare de Montis, deputaţi şi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Marian Lupu a comparat realizarea proiectului cu “o înfrăţire” între parlamentele celor trei ţări pentru o perioadă de cel puţin doi ani. Această activitate urmăreşte şi susţinerea opţiunii europene a ţării noastre prin eficientizarea activităţii Parlamentului, afirmă Lupu. Oficialităţile parlamentelor Ungariei şi Franţei au evidenţiat că această colaborare va contribui la modernizarea Legislativului de la Chişinău, dînd asigurări în sprijinul ferm din partea instituţiilor pe care le reprezintă.
Deşi lansat oficial abia acum, proiectul în cauză a început în luna iulie 2008, prin delegarea unui reprezentant permanent al Adunării Naţionale a Ungariei la Chişinău. Acesta va coordona toate evenimentele desfăşurate în cadrul proiectului. Pe parcursul următorilor doi ani, peste 50 de experţi europeni vor vizita ţara noastră, fiind planificate 45 de activităţi, între care seminare, ateliere de lucru şi vizite de studiu pentru deputaţii şi reprezentanţii aparatului Parlamentului moldovean. Acţiunile se vor referi în special la următoarele patru componente: susţinerea procesului de reorganizare a aparatului Parlamentului, consolidarea capacităţii Legislativului în domeniul armonizării legislaţiei moldoveneşti cu cea a UE, evaluarea impactului reglementărilor, consolidarea funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului.
Iniţial, proiectele Twinning reprezentau un concept al UE destinat pentru a ajuta ţările candidate să obţină abilităţile şi experienţa necesară pentru preluarea şi aplicarea legislaţiei comunitare. Ulterior, mecanismul de asistenţă a devenit disponibil şi statelor care fac parte din Politica Europeană de Vecinătate. Twinning-ul susţine cooperarea directă dintre instituţiile publice din Moldova şi cele din ţările membre ale UE. Proiectele se bazează pe angajamentul ambelor parteneri de a atinge obiectivele stabilite de comun acord. Statul Membru al UE partener al administraţiei beneficiare din Moldova este selectat de Comisia Europeană în bază de concurs.
De regulă, proiectele Twinning au o durată de la 1 pînă la 3 ani, pe parcursul cărora un funcţionar public din UE – Consilierul Rezident de Twinning – va avea sediul permanent în Administraţia beneficiară din Moldova. Proiectul implică şi un şir de experţi de termen scurt care vor veni în Moldova pentru misiunii de durată scurtă pînă la durată medie. Moldova poate beneficia şi de proiecte de tip „Twinning Light”, care au o durată maximă de 6 luni şi sînt limitate financiar la cel mult 250 de mii de Euro.
În cadrul Instrumentului European de Parteneriat şi Colaborare 2007-2013, Comisia Europeană a propus identificarea a 4 proiecte pentru Twinning clasic (în valoarea totală de 4 mln Euro). La moment este aprobată finanţarea pentru proiectul Twinning destinat Serviciului Standardizare şi Metrologie ”Norme şi Standarde”. De asemenea, este pregătită fişa pentru proiectul de Twinning „Reforma Sistemului Penitenciar”, care urmează a fi realizat în comun cu instituţiile de resort din Olanda şi o fundaţie germană.
Pe lîngă instrumentul Twinning, din 2006 Moldova are acces şi la un alt mecanism de asistenţă din partea UE, numit TAIEX (Technical Assistance Information Exchange Instrument). Acesta reprezintă un mecanism de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţie, care, spre deosebire de Twinning, prevede asistenţă tehnică de scurtă durată (3-4 zile), oferind recomandări privind aproximarea şi armonizarea legislaţiei naţionale a statului beneficiar cu legislaţia Europeană. Asistenţa este acordată de către experţii din sectorul public din statele membre ale UE, care oferă informaţii privind cadrul legislativ în diferite domenii, efectuează expertize ale proiectelor legislative sau permite oficialilor de a împărtăşi cele mai bune practici cu alte ţări comunitare. Moldova a beneficiat, pe parcursul lui 2007, de 7 acţiuni organizate în baza proiectului TAIEX, alte circa 10 fiind organizate sau urmează a fi desfăşurate în anul curent.
În încheiere vom reproduce declaraţia eurodeputatului Marianne Mikko, copreşedinte al Comitetului de cooperare parlamentară R. Moldova-UE, făcută în cadrul unui interviu publicat miercuri de presă română: „Cred că există semnale clare de la Bruxelles care să confirme faptul că R. Moldova se apropie tot mai mult de UE şi acest lucru se intamplă pentru că ţara chiar işi doreşte să adere. R. Moldova are un mesaj clar de la Bruxelles: ne sînteţi vecini, parteneri şi viitori membri”.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Rada a "îngropat" oficial coaliţia portocalie
Preşedintele Radei Supreme de la Kiev, Arsenii Iaţeniuk, a anunţat oficial, marţi, 16 septembrie, despre destrămarea coaliţiei „portocalii” din care făceau parte deputaţii Blocului Iuliei Timoşenko (BIuT) şi ai blocului proprezidenţial „Ucraina Noastră – Apărarea Populară” (UN-AP). De facto, dezmembrarea alianţei guvernamentale s-a produs pe 2 septembrie, după ce UN-AP a anunţat părăsirea acesteia, drept urmare a votului BIuT, împreună cu Partidul Regiunilor (PR), pentru o lege care limitează împuternicirile preşedintelui ucrainean.
Spicherul Iaţeniuk a declarat că destrămarea coaliţiei nu este „apocaliptică” şi reprezintă „o provocare a democraţiei”, pe care crede că Ucraina o va depăşi. Totodată, el a îndemnat liderii alianţei „portocalii” să se condamne doar pe ei pentru situaţia creată. Viktor Ianukovici, liderul PR, formaţiune de opoziţie, a declarat că „aşa-numita coaliţie democratică a dispărut, la fel ca roua la soare”, adăugînd că în realitate o alianţă între BIuT şi UN-AP nu a existat niciodată.
În condiţiile destrămării oficiale a coaliţiei de guvernămînt, Guvernul condus de Iulia Timoşenko rămîne fără acoperire politică în parlamentul de la Kiev. În legătură cu aceasta, deputaţii UN-AP au cerut, ieri, demisia premierului Iulia Timoşenko. Potrivit legislaţiei statului vecin, deputaţii au la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a forma o nouă coaliţie, în caz contrar şeful statului va dizolva Rada Supremă şi va anunţa alegeri anticipate. Despre această intenţie Viktor Iuşcenko, preşedinte al Ucrainei, anunţase încă la începutul lunii curente. În această ordine de idei, discuţiile despre o nouă coaliţie decurg paralel cu pregătirile pentru posibile alegeri anticipate. Amintim că actuala componenţă a parlamentului ucrainean a fost aleasă un an în urmă, iar precedenta legislatură, a avut aproximativ un an de viaţă. Unii analişti politici admit şi situaţia în care după destrămarea coaliţiei, Viktor Iuşcenko va introduce sistemul direct de guvernare. Ca argument în acest sens se aduce recenta adresare colectivă faţă de Iuşcenko a unui grup de guvernatori şi lideri ai ONG-urilor, care au solicitat „guvernare prezidenţială directă”.
Îndată după apariţia informaţiei privind destrămarea oficială a alianţei „portocalii”, un reprezentant al preşedinţiei ucrainene a subliniat că Viktor Iuşcenko speră să fie refăcută coaliţia democratică în Rada Supremă. Sursa citată a precizat că din noua majoritate ar putea face parte trei formaţiuni UN-AP, BIuT şi Blocul lui Litvin. În acelaşi timp, reprezentantul preşedinţiei de la Kiev a adăugat că activitatea privind crearea coaliţiei de către BIuT şi PR, precum şi pentru modificarea Constituţiei în vederea transformării Ucrainei în republică parlamentară, nu conteneşte. El a mai acuzat-o pe premierul Iulia Timoşenko de „continuarea lucrului cu curatorii din Rusia”.
Pe de altă parte, deputatul Andrei Şkili spune că formaţiunea din care face parte – BiuT – intenţionează să poartă negocieri privind noua coaliţie cu toate fracţiunile, nu şi cu UN. Chiar dacă ulterior s-a pronunţat pentru necesitatea tratativelor şi cu UN-AP, el a adăugat că acestea ar fi „puţin eficiente”. Şkili a confirmat informaţia potrivit căreia BIuT a început şi pregătirile pentru eventualele alegeri anticipate, dar a precizat că anticipatele nu sînt o prioritate a formaţiunii. Din noua coaliţie de guvernare ar putea să facă parte BIuT, PR şi Blocul lui Litvin, liderului căruia, Vladimir Litvin, a anunţat că va accepta participarea la această alianţă, dacă i se va propune.
Mulţi analişti afirmă că noua criză politică din Ucraina a costat-o destul de mult în procesul de integrare europeană. Săptămîna trecută, la Paris, a avut loc summit-ul Uniunea Europeană-Ucraina, cu participarea liderului de la Kiev, care a mers în Franţa cu speranţa că ţara sa va primi perspectivă de aderare la UE. Însă reuniunea nu a avut un rezultat important, anunţîndu-se doar că Ucraina ar putea să semneze, peste aproximativ un an, un Acord de Asociere, dar care nu va conţine perspectiva de integrare europeană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Spicherul Iaţeniuk a declarat că destrămarea coaliţiei nu este „apocaliptică” şi reprezintă „o provocare a democraţiei”, pe care crede că Ucraina o va depăşi. Totodată, el a îndemnat liderii alianţei „portocalii” să se condamne doar pe ei pentru situaţia creată. Viktor Ianukovici, liderul PR, formaţiune de opoziţie, a declarat că „aşa-numita coaliţie democratică a dispărut, la fel ca roua la soare”, adăugînd că în realitate o alianţă între BIuT şi UN-AP nu a existat niciodată.
În condiţiile destrămării oficiale a coaliţiei de guvernămînt, Guvernul condus de Iulia Timoşenko rămîne fără acoperire politică în parlamentul de la Kiev. În legătură cu aceasta, deputaţii UN-AP au cerut, ieri, demisia premierului Iulia Timoşenko. Potrivit legislaţiei statului vecin, deputaţii au la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a forma o nouă coaliţie, în caz contrar şeful statului va dizolva Rada Supremă şi va anunţa alegeri anticipate. Despre această intenţie Viktor Iuşcenko, preşedinte al Ucrainei, anunţase încă la începutul lunii curente. În această ordine de idei, discuţiile despre o nouă coaliţie decurg paralel cu pregătirile pentru posibile alegeri anticipate. Amintim că actuala componenţă a parlamentului ucrainean a fost aleasă un an în urmă, iar precedenta legislatură, a avut aproximativ un an de viaţă. Unii analişti politici admit şi situaţia în care după destrămarea coaliţiei, Viktor Iuşcenko va introduce sistemul direct de guvernare. Ca argument în acest sens se aduce recenta adresare colectivă faţă de Iuşcenko a unui grup de guvernatori şi lideri ai ONG-urilor, care au solicitat „guvernare prezidenţială directă”.
Îndată după apariţia informaţiei privind destrămarea oficială a alianţei „portocalii”, un reprezentant al preşedinţiei ucrainene a subliniat că Viktor Iuşcenko speră să fie refăcută coaliţia democratică în Rada Supremă. Sursa citată a precizat că din noua majoritate ar putea face parte trei formaţiuni UN-AP, BIuT şi Blocul lui Litvin. În acelaşi timp, reprezentantul preşedinţiei de la Kiev a adăugat că activitatea privind crearea coaliţiei de către BIuT şi PR, precum şi pentru modificarea Constituţiei în vederea transformării Ucrainei în republică parlamentară, nu conteneşte. El a mai acuzat-o pe premierul Iulia Timoşenko de „continuarea lucrului cu curatorii din Rusia”.
Pe de altă parte, deputatul Andrei Şkili spune că formaţiunea din care face parte – BiuT – intenţionează să poartă negocieri privind noua coaliţie cu toate fracţiunile, nu şi cu UN. Chiar dacă ulterior s-a pronunţat pentru necesitatea tratativelor şi cu UN-AP, el a adăugat că acestea ar fi „puţin eficiente”. Şkili a confirmat informaţia potrivit căreia BIuT a început şi pregătirile pentru eventualele alegeri anticipate, dar a precizat că anticipatele nu sînt o prioritate a formaţiunii. Din noua coaliţie de guvernare ar putea să facă parte BIuT, PR şi Blocul lui Litvin, liderului căruia, Vladimir Litvin, a anunţat că va accepta participarea la această alianţă, dacă i se va propune.
Mulţi analişti afirmă că noua criză politică din Ucraina a costat-o destul de mult în procesul de integrare europeană. Săptămîna trecută, la Paris, a avut loc summit-ul Uniunea Europeană-Ucraina, cu participarea liderului de la Kiev, care a mers în Franţa cu speranţa că ţara sa va primi perspectivă de aderare la UE. Însă reuniunea nu a avut un rezultat important, anunţîndu-se doar că Ucraina ar putea să semneze, peste aproximativ un an, un Acord de Asociere, dar care nu va conţine perspectiva de integrare europeană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 16 septembrie 2008
Avocatul lui Micu a intrat în partidul lui Filat
Liderii PLD au comis o nouă mare greşeală tactică. Cunoscutul avocat Vitalie Nagacevschi anunţă (vedeţi aici) despre aderarea la formaţiunea condusă de Vlad Filat a doua zi după ce PRO TV Chişinău difuzaseră un reportaj despre reluarea examinării dosarului aşa-numitului "hoţ în lege Micu", în care Nagacevschi este apărător (vedeţi aici). Mulţi vor face de îndată legătura între Micu, Nagacevschi şi Filat, la fel cum se procedează între Pasat-Tănase-Filat. Iar reputaţia lui Micu este mult mai proastă decât cea a lui Pasat aşa că mişcarea aceasta ar putea costa scump PLD-ul. În alegeri verzilor li se va aminti foarte des despre Micu....
Chiar dacă este o achiziţie importantă pentru liberal-democraţi, momentul anunţării acesteia este foarte prost ales. O bilă neagră pentru cei care au grijă de imaginea PLD.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Chiar dacă este o achiziţie importantă pentru liberal-democraţi, momentul anunţării acesteia este foarte prost ales. O bilă neagră pentru cei care au grijă de imaginea PLD.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Andronic e cu Urechean
Liderul Aliantei Moldova Noastra a declarat in cadrul unui interviu radiofonic ca in cadrul alegerilor parlamentare de anul viitor Partidul Popular Republican va fi pe listele AMN. Urechean a adaugat ca si Miscarea Actiunea Europeana a adoptat aceiasi conduita electorala. Urechean a adaugat ca este pe deplin constient de faptul ca viitorul guvern moldovean va fi unul de coalitie. Intrebat care este potentialul partid cu care AMN ar putea face o alianta post electorala, Urechean a specificat ca nu va accepta in nici un caz o alianta cu Partidul Comunistilor, PPCD sau PD.
Această informaţie a fost preluată de pe blogul unui Jurnalist de Dimineaţă, Victor Nichituş, care şi-a lansat, luni, propria voce virtuală (vedeţi aici). Mi se pare un blog interesant şi l-a introdus la lista blogurilor citite de mine. Pe aceiaşi pagină puteţi afla ce crede Iurie Roşca despre SIS-ul moldovenesc, ce cred Dumitru Diacov şi Dumitru Braghiş despre fuziunea PD şi PSD. Cel mai util lucru îl reprezintă înregistrările audio ale emisiunilor matinale, cu diverşi invitaţi, pe care le face Nichituş la Radio Nova.
Bine ai venit în blogosfera moldovenească!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Această informaţie a fost preluată de pe blogul unui Jurnalist de Dimineaţă, Victor Nichituş, care şi-a lansat, luni, propria voce virtuală (vedeţi aici). Mi se pare un blog interesant şi l-a introdus la lista blogurilor citite de mine. Pe aceiaşi pagină puteţi afla ce crede Iurie Roşca despre SIS-ul moldovenesc, ce cred Dumitru Diacov şi Dumitru Braghiş despre fuziunea PD şi PSD. Cel mai util lucru îl reprezintă înregistrările audio ale emisiunilor matinale, cu diverşi invitaţi, pe care le face Nichituş la Radio Nova.
Bine ai venit în blogosfera moldovenească!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 15 septembrie 2008
De 15 ani împreună
De 15 ani sunt în casele noastre... Cu ei viaţa e mai diversă. Ne ţin mereu în priză. Ştii despre ce este vorba? Răspunde la comentarii şi cele mai ingenioase 5 răspunsuri vor fi premiate.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Deputatul Angela Aramă a părăsit PPCD-ul?
Fostul star TV şi deputat Angela Aramă se pare că s-a despărţit de formaţiunea care a adus-o în Parlament - Partidul Popular Creştin Democrat. De ceva timp, în târg se vorbeşte că, drept urmare a unui conflict în cadrul postului de televiziune EU TV, Angela Aramă a fost destituită din funcţia de producător general (cică, exercitată prin voluntariat, deoarece legea interzice ca deputatul să deţină orice altă funcţie plătită) /vedeţi aici ce a scris recent Vitalie Cojocaru/. La mine informaţia respectivă a ajuns din trei surse diferite, ceea ce îi sporeşte credibilitatea. Se mai vorbeşte că destituirea din funcţia respectivă a condus la ruperea relaţiei dintre Aramă şi PPCD, deputatul respectiv cică urmând să adere, în scurt timp, la o altă formaţiune (se pare că PL). Surse din cadrul PPCD nu au confirmat această informaţie, spunând că este "un simplu zvon".
Anterior am mai scris despre un conflict dintre Angela Aramă şi conducerea PPCD, care era pe ce să ducă la despărţirea acestora.
Vinerea trecută, Flux a publicat o scrisoare deschisă a deputatului creştin-democrat Adriana Chiriac, care anunţă că părăseşte Parlamentul, pentru o funcţie la Cluj, dar rămâne fidelă PPCD (vedeţi aici)
În poză (preluată din Flux), Roşca e cu ochii pe Aramă!Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 12 septembrie 2008
Moldova între rubla rusească şi priza europeană
Îndată după destrămarea Uniunii Sovietice, R. Moldova a orbecăit mai mulţi ani încercînd să aleagă sistemul de valori şi norme spre care să se mişte. În 2002 acest sistem a fost ales – Uniunea Europeană, spre care este orientată ţara noastră. Opţiunea europeană a primit practic un consens atît la nivel politic, cît şi la nivel de întreagă societate. Peste 70% din cetăţenii noştri vor să vadă viitorul Moldovei în UE. Calea pe care trebuie să o parcurgem în această direcţie presupune foarte multe schimbări a normelor juridice, a practicilor, a condiţiilor de activitate şi a standardelor de viaţă, a valorilor etc. De mai mulţi ani depunem eforturi să realizăm la modul practic aceste modificări, care, pas cu pas, ne apropie de standardele europene.
Am făcut această introducere pentru a comenta rezultatele unui studiu realizat de Institutul economiei pe perioada de tranziţie din Federaţia Rusă, care a constatat faptul că Moldova este cea mai pregătită din CSI pentru a trece la rubla rusească. Mai pregătită decît Belarus, care face parte dintr-o uniune interstatală cu Rusia. Concluziile raportului au fost tirajate de unele instituţii media de la Chişinău. Este greu de înţeles esenţa şi motivele apariţiei unei astfel de cercetări, cu atît mai mult că a fost realizat de un institut condus de fostul lider liberal din Federaţia Rusă, Egor Gaidar, ex-prim-ministru. În condiţiile în care procesul de integrare europeană a R. Moldova, susţinut masiv de întreaga societate, este ireversibil, atare analize pot fi atribuite la literatura SF.
Începînd cu anul 2002 a fost creată o Comisie Naţională pentru Integrarea Europeană, care, din primăvara curentă are o nouă componenţă. Dacă în perioada 2002 - 2005 trecerea la normele europene se realiza mai greu, după semnarea Planului de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană, pentru o perioadă de 3 ani, acest proces a luat amploare. Parlamentul ţării noastre a adoptat şi a modificat sute de legi, pentru a le aduce în conformitate cu Acquis-ul comunitar. În realizarea Planului de Acţiuni RM-UE au fost implicate nu doar instituţiile centrale ale statului – Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia, ci şi majoritatea instituţiilor publice (ministerele, departamentele, instituţiile publice descentralizate), precum şi societatea civilă, care a oferit consultanţă dar şi a monitorizat acest proces. Modul în care a fost aplicat documentul a fost vegheat şi de Uniunea Europeană, care, prin Comisia Europeană, a dat note în cele două Rapoarte de Progres.
Specialiştii moldoveni, angajaţi atît în sfera publică, cît şi în ce privată, beneficiază de diferite programe de asistenţă tehnică din partea UE. Avem stagiari în mai multe instituţii europene sau în guvernele şi parlamentele unor state-membre ale acestei comunităţi. De ceva timp, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, avem parte de consultanţă în cadrul a două proiecte Twining şi TAIEX, care au drept scop sporirea capacităţii administrative şi de preluare a normelor europene. În acest sens, experţi europeni consultă Guvernul şi Parlamentul moldovean. Din 2006 funcţionează Misiunea Europeană de Asistenţă la frontiera de Est a R. Moldova, care ne învaţă cum să implementăm norme europene de control al graniţei. Exemplele pozitive de colaborare moldo-comunitară în vederea apropierii ţării noastre de UE pot continua. Dar schimbările se produc şi la nivel de mentalitate, de activităţi economice etc.
De mai mulţi ani moldovenii îşi fac „reparaţii euro” în apartamente şi case, iar noile construcţii sînt, majoritatea, „euro” (ceea ce ar presupune un nivel sporit de confort). Prizele în casele noastre sînt europene, chiar dacă, cea mai mare parte, sînt „made in China”. În scurt timp ne vom racorda la sistemul energetic european. Valuta dominantă pe piaţă, în cazul tranzacţiilor imobiliare, este Euro. Majoritatea automobilelor de mîna a doua, importate în Moldova, sînt din statele UE. Producătorii, dar şi consumatorii, vorbesc despre „standarde euro ale producţiei”. Recent, preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin a spus că urmează să fie schimbat ecartamentul de la calea ferată pe traseul Chişinău-Ungheni, pentru a trece la formatul euro, astfel ca urcînd în tren din capitala ţării noastre, să poţi ajunge în orice oraş din UE. Viaţa în Moldova se europenizează, inclusiv graţie zecilor de mii de cetăţeni de-ai noştri care muncesc în ţările UE.
Zilele acestea vin noutăţi bune pentru aspiraţiile noastre europene. Miercuri, miniştrii de externe ai statelor Baltice şi din peninsula Scandinavă au decis să coopereze în scopul deschiderii perspectivei europene pentru Moldova, Ucraina şi Georgia. Noi am făcut opţiunea şi muncim pentru atingerea acestui obiectiv, devenit idee naţională. Iar studii teoretice pot apărea multe.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Am făcut această introducere pentru a comenta rezultatele unui studiu realizat de Institutul economiei pe perioada de tranziţie din Federaţia Rusă, care a constatat faptul că Moldova este cea mai pregătită din CSI pentru a trece la rubla rusească. Mai pregătită decît Belarus, care face parte dintr-o uniune interstatală cu Rusia. Concluziile raportului au fost tirajate de unele instituţii media de la Chişinău. Este greu de înţeles esenţa şi motivele apariţiei unei astfel de cercetări, cu atît mai mult că a fost realizat de un institut condus de fostul lider liberal din Federaţia Rusă, Egor Gaidar, ex-prim-ministru. În condiţiile în care procesul de integrare europeană a R. Moldova, susţinut masiv de întreaga societate, este ireversibil, atare analize pot fi atribuite la literatura SF.
Începînd cu anul 2002 a fost creată o Comisie Naţională pentru Integrarea Europeană, care, din primăvara curentă are o nouă componenţă. Dacă în perioada 2002 - 2005 trecerea la normele europene se realiza mai greu, după semnarea Planului de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană, pentru o perioadă de 3 ani, acest proces a luat amploare. Parlamentul ţării noastre a adoptat şi a modificat sute de legi, pentru a le aduce în conformitate cu Acquis-ul comunitar. În realizarea Planului de Acţiuni RM-UE au fost implicate nu doar instituţiile centrale ale statului – Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia, ci şi majoritatea instituţiilor publice (ministerele, departamentele, instituţiile publice descentralizate), precum şi societatea civilă, care a oferit consultanţă dar şi a monitorizat acest proces. Modul în care a fost aplicat documentul a fost vegheat şi de Uniunea Europeană, care, prin Comisia Europeană, a dat note în cele două Rapoarte de Progres.
Specialiştii moldoveni, angajaţi atît în sfera publică, cît şi în ce privată, beneficiază de diferite programe de asistenţă tehnică din partea UE. Avem stagiari în mai multe instituţii europene sau în guvernele şi parlamentele unor state-membre ale acestei comunităţi. De ceva timp, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, avem parte de consultanţă în cadrul a două proiecte Twining şi TAIEX, care au drept scop sporirea capacităţii administrative şi de preluare a normelor europene. În acest sens, experţi europeni consultă Guvernul şi Parlamentul moldovean. Din 2006 funcţionează Misiunea Europeană de Asistenţă la frontiera de Est a R. Moldova, care ne învaţă cum să implementăm norme europene de control al graniţei. Exemplele pozitive de colaborare moldo-comunitară în vederea apropierii ţării noastre de UE pot continua. Dar schimbările se produc şi la nivel de mentalitate, de activităţi economice etc.
De mai mulţi ani moldovenii îşi fac „reparaţii euro” în apartamente şi case, iar noile construcţii sînt, majoritatea, „euro” (ceea ce ar presupune un nivel sporit de confort). Prizele în casele noastre sînt europene, chiar dacă, cea mai mare parte, sînt „made in China”. În scurt timp ne vom racorda la sistemul energetic european. Valuta dominantă pe piaţă, în cazul tranzacţiilor imobiliare, este Euro. Majoritatea automobilelor de mîna a doua, importate în Moldova, sînt din statele UE. Producătorii, dar şi consumatorii, vorbesc despre „standarde euro ale producţiei”. Recent, preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin a spus că urmează să fie schimbat ecartamentul de la calea ferată pe traseul Chişinău-Ungheni, pentru a trece la formatul euro, astfel ca urcînd în tren din capitala ţării noastre, să poţi ajunge în orice oraş din UE. Viaţa în Moldova se europenizează, inclusiv graţie zecilor de mii de cetăţeni de-ai noştri care muncesc în ţările UE.
Zilele acestea vin noutăţi bune pentru aspiraţiile noastre europene. Miercuri, miniştrii de externe ai statelor Baltice şi din peninsula Scandinavă au decis să coopereze în scopul deschiderii perspectivei europene pentru Moldova, Ucraina şi Georgia. Noi am făcut opţiunea şi muncim pentru atingerea acestui obiectiv, devenit idee naţională. Iar studii teoretice pot apărea multe.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 11 septembrie 2008
Rusia avansează în Moldova. PSD-ul ex-premierului Braghiş vorbeşte despre genocidul georgian în Osetia de Sud
La 5-7 septembrie, la invitaţia Partidului "Spravedlivaia Rossia", deputatul Partidului Social Democrat Dumitru Godoroja a participat într-o vizită de documentare în Osetia de Sud în cadrul unei delegaţii internaţionale. În cadrul vizitei deputatul PSD a văzut la faţa locului distrugerile provocate, suferinţele poporului, criza umanitară profundă în care s-au pomenit locuitorii regiunii. Cele relatate ne-au convins încă odată de justeţea aprecierii date de PSD în august că în zona de conflict există o criză umanitară, existînd elemente de genocid. Valabilă rămîne teza că tergiversarea identificării soluţiilor pentru conflictele îngheţate amplifică riscurile ca acestea, într-o bună zi, să se impună pe agenda zilei comunităţii internaţionale cu consecinţe dramatice şi „bilanţuri” care puteau fi evitate.
Partidul Social Democrat consideră că la moment s-a creat un context internaţional favorabil reglementării conflictului transnistrean. În acest context, PSD susţine acele acţiuni care ar conduce la soluţionarea conflictului trasnistrean într-o formulă ce ar avantaja toate părţile implicate şi s-ar baza pe interesul naţional al Republicii Moldovei. În opinia noastră, procesul de negocieri în sine este benefic, fiind un catalizator pentru apropierea poziţiilor, identificarea consensului politic, asigurarea păcii şi stabilităţii politice. Continuarea negocierilor poate ameliora imaginea internaţională a Republicii Moldova, transforma ţara într-un partener de încredere al comunităţii internaţionale. Totodată, suntem convinşi că procesul de negocieri trebuie să fie maximal transparent, cu participarea societăţii civile, cu informarea comunităţii internaţionale şi a opiniei publice. Suntem siguri că pot fi depistate mecanime de implicare şi a actorilor formatului 5+2 în acest proces, în măsura în care acest lucru va fi susţinut de populaţia ţării.
Partidul Social Democrat îşi reiterează speranţa şi ferma convingere, că factorii de decizie, partidele politice din Republica Moldova şi din raioanele de Est ale ţării vor conştientiza importanţa momentului, se vor abţine de la acţiuni şi declaraţii care ar tensiona situaţia şi ar crea dificultăţi suplimentare în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Comunicat de presă al PSD
PS Intenţionam să fac un comentariu legat de vizita lui Dumitru Godoroja (numele căruia a fost prezentat într-un material de presă, luni, ca Godoroia), dar am ezitat. O să deschid doar puţin parantezele. În aprilie curent scriam că Rusia este intenţionată să recapete influenţa în R. Moldova şi are strategii clare în acest sens. Declaraţia PSD este o confirmare a faptului că strategiile sunt puse în aplicare, cu ajutorul mai multor instrumente. Deocamdată atât.
PPS UE ar trebui să se gândească bine dacă doreşte să aibă alături state cum ar fi R. Moldova şi Ucraina sau dacă e mai bine pentru ei ca aceste state să revină în sfera de influenţă a Rusiei, cu perspectiva restabilirii unui URSS în alt format.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Partidul Social Democrat consideră că la moment s-a creat un context internaţional favorabil reglementării conflictului transnistrean. În acest context, PSD susţine acele acţiuni care ar conduce la soluţionarea conflictului trasnistrean într-o formulă ce ar avantaja toate părţile implicate şi s-ar baza pe interesul naţional al Republicii Moldovei. În opinia noastră, procesul de negocieri în sine este benefic, fiind un catalizator pentru apropierea poziţiilor, identificarea consensului politic, asigurarea păcii şi stabilităţii politice. Continuarea negocierilor poate ameliora imaginea internaţională a Republicii Moldova, transforma ţara într-un partener de încredere al comunităţii internaţionale. Totodată, suntem convinşi că procesul de negocieri trebuie să fie maximal transparent, cu participarea societăţii civile, cu informarea comunităţii internaţionale şi a opiniei publice. Suntem siguri că pot fi depistate mecanime de implicare şi a actorilor formatului 5+2 în acest proces, în măsura în care acest lucru va fi susţinut de populaţia ţării.
Partidul Social Democrat îşi reiterează speranţa şi ferma convingere, că factorii de decizie, partidele politice din Republica Moldova şi din raioanele de Est ale ţării vor conştientiza importanţa momentului, se vor abţine de la acţiuni şi declaraţii care ar tensiona situaţia şi ar crea dificultăţi suplimentare în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Comunicat de presă al PSD
PS Intenţionam să fac un comentariu legat de vizita lui Dumitru Godoroja (numele căruia a fost prezentat într-un material de presă, luni, ca Godoroia), dar am ezitat. O să deschid doar puţin parantezele. În aprilie curent scriam că Rusia este intenţionată să recapete influenţa în R. Moldova şi are strategii clare în acest sens. Declaraţia PSD este o confirmare a faptului că strategiile sunt puse în aplicare, cu ajutorul mai multor instrumente. Deocamdată atât.
PPS UE ar trebui să se gândească bine dacă doreşte să aibă alături state cum ar fi R. Moldova şi Ucraina sau dacă e mai bine pentru ei ca aceste state să revină în sfera de influenţă a Rusiei, cu perspectiva restabilirii unui URSS în alt format.
În scurt timp voi scri despre participarea la viitoarele alegeri, în comun, a PSD şi PD. Fiţi pe fază !
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Un 11 septembrie care a schibmat lumea
Sute de milioane de oameni au devenit martorii oculari ai celor mai dezastruoase atentate teroriste din istoria umanităţii, care au curmat viaţa a circa 3000 de persoane. Astăzi se împlinesc 7 ani de la atacurile teroriste din SUA, transmise în direct de principalele posturi de televiziune din lume. Teroriştii sinucigaşi au deturnat patru avioane de pasageri, care au fost folosite ca bombe aeriene, ce au şters de pe faţa pămîntului vestitele Turnuri Gemene ale Word Trade Center (WTC), precum şi alte cinci edificii. Alte 23 de construcţii, la fel ca şi sediul Pentagonului au fost afectate. Victimele acelei tragedii provin din peste 90 de state, fapt care a sporit impactul mondial al evenimentelor.
La puţin timp după atacuri, Statele Unite au acuzat gruparea fundamentalistă islamică Al-Qaeda de pregătire şi realizare a atentatelor, declanşînd un război total împotriva terorismului internaţional. Prima ţintă a coaliţiei internaţionale, conduse de SUA, a fost regimul talibanilor din Afganistan, detronat, cu forţa armată, în octombrie 2001. În 2003, un grup de aliaţi conduşi de Statele Unite invadează Irakul, sub acelaşi pretext de război contra terorismului internaţional, lichidînd regimul lui Sadam Husein. Pînă la moment în aceste state continuă războiul civil, în pofida unei prezenţe masive a trupelor străine ce au menirea stabilizării situaţiei.
După 7 ani de la aceste tragice evenimente, nu există o viziune unică asupra celor întîmplate. Dominantă este poziţia oficială, care acuză Al-Qaeda şi pe liderul acestei grupări Osama bin Laden, devenit „teroristul nr.1” şi cel mai vînat om de pe planetă. Pa banca acuzaţilor au ajuns însă doar 5 persoane, care riscă pedeapsa cu moartea. Au fost lansate şi diferite ipoteze cu caracter de conspiraţie. De la implicarea sioniştilor, la marele business şi serviciile secrete ale unor state, inclusiv SUA.
Un raport din 2005 al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA, în care s-a evaluat cele întîmplate la 11 septembrie, menţionează că persoane importante din conducerea CIA au eşuat în folosirea pîrghiilor de putere pe care le aveau la dispoziţie, niciodată nu au elaborat un plan cuprinzător destinat opririi evoluţiei şi atacurilor Al-Qaeda şi au pierdut oportunităţi cruciale de a zădărnici acţiunile teroriştilor implicaţi în deturnarea avioanelor ce au lovit turnurile WTC.
Există şi persoane care sînt convinse de vinovăţia exclusivă a Al-Qaeda, dar cred că cele întîmplate au fost „speculate” de Administraţia Bush pentru a extinde „imperiul american”. Altfel spus, Casa Albă a încercat să scoată profit maxim din tragedia pe care nu au putut să o evite, atragînd de partea sa, în războiul contra terorismului, inclusiv Federaţia Rusă. Opinia publică americană, dar şi cea mondială, şocată de cruzimea teroriştilor, a susţinut intervenţia militară în Afganistan, dusă sub drapelul războiului contra terorismului. De asemenea, naţiunea americană a „înghiţit” uşor un şir de restricţii ale libertăţilor fundamentale, introduse de oficialităţi în vederea luptei prevenirii actelor de terorism.
Potrivit unei alte teorii, Administraţia Bush a ştiut din timp ce se pregăteşte, dar – în mod intenţionat – a lăsat complotul să se finalizeze, pentru a porni „războiul global antitero”. Un sondaj realizat jumătate de an după sîngeroasele atentate arăta că 46% din locuitorii New Yorkului împărtăşesc acest punct de vedere.
Este răspîndită şi ipoteza conform căreia Administraţia Bush „a orchestrat” atacurile teroriste, cu spijinul unor islamişti, vechi agenţi sau colaboratori ai CIA. Susţinătorii acestei poziţii aduc un şir de argumente. Turnurile WTC au fost examinate ca ţinte teroriste în diferite instrucţiuni pentru forţele speciale şi FBI, în 1993 şi 1997. Mai mult, în 1999 aceleaşi edificii, la fel ca şi Pentagonul, au fost obiective pentru exerciţii antitero ce implica scenarii cu avioane civile deturnate. Turnurile gemene figurau pe un manual antiteror apărut în 2000, sub redacţia Departamentului Justiţiei al SUA. În acelaşi ani Pentagonul a condus un exerciţiu de antrenament ce presupunea simularea prăbuşirii unui Boeing 757 (utilizate în atentatele din 11 septembrie) în clădire. În presă au apărut informaţii că în iulie 2001 Osama bin Laden a primit îngrijiri medicale la Spitalul American din Dubai, unde a fost vizitat de un şef local al CIA.
Săptămîna aceasta, eurodeputatul italian Juliette Kieza a lansat, la Moscova, versiunea rusă a cărţii sale „Zero”, dedicată evenimentelor din 11 septembrie 2001, în care afirmă că atentatele reprezintă o conspiraţie „a mai marilor lumii”. El acuză serviciile secrete americane, ale Pachistanului şi Arabiei Saudite pentru faptul că ar fi planificat şi realizat atacurile „pentru a schimba mersul istoriei”. Autorul mai afirmă că 99% din documentele legate de atentatele în cauză sînt secretizate.
Acţiunile ce au urmat acestor atacuri au provocat o creştere spectaculoasă a profiturilor industriei de armament. SUA cheltuie anual sute de miliarde de dolari pentru înarmare. De asemenea, s-a înregistrat o creştere puternică a preţului petrolului. Dacă acum 10 ani preţul unui baril de petrol era de circa 25 USD, în acest an preţul a crescut pînă la aproape 150 USD.
Adepţii teoriilor conspiraţioniste pomenesc şi un alt element, care ridică semne de întrebare. Pe 24 iulie 2001, Larry A. Silverstein care deja deţinea clădirea nr. 7 din complexul World Trade Center semnează un contract de 3,2 miliarde dolari, un contract de leasing pe o perioada de 99 de ani. În leasing a fost inclusă şi o asigurare ce acoperea şi acte de terorism pentru o valoare asigurată de 3,5 miliarde dolari.
Cei care cred în conspiraţia „11 septembrie” aduc probe foto şi video, precum şi expertize ale specialiştilor care afirmă că cele două turnuri ale WTC au fost detonate cu explozibile speciale (napalm), iar în clădirea Pentagonului nu s-a lovit un Boeing 757, ci un avion mult mai mic.
Adevărul despre 11 septembrie 2001 ar putea fi aflat peste mulţi ani de la aceste tragice evenimente sau poate niciodată. Însă durerile imense provocate de aceste atentate reprezintă o realitate, pe care toţi o cunosc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
La puţin timp după atacuri, Statele Unite au acuzat gruparea fundamentalistă islamică Al-Qaeda de pregătire şi realizare a atentatelor, declanşînd un război total împotriva terorismului internaţional. Prima ţintă a coaliţiei internaţionale, conduse de SUA, a fost regimul talibanilor din Afganistan, detronat, cu forţa armată, în octombrie 2001. În 2003, un grup de aliaţi conduşi de Statele Unite invadează Irakul, sub acelaşi pretext de război contra terorismului internaţional, lichidînd regimul lui Sadam Husein. Pînă la moment în aceste state continuă războiul civil, în pofida unei prezenţe masive a trupelor străine ce au menirea stabilizării situaţiei.
După 7 ani de la aceste tragice evenimente, nu există o viziune unică asupra celor întîmplate. Dominantă este poziţia oficială, care acuză Al-Qaeda şi pe liderul acestei grupări Osama bin Laden, devenit „teroristul nr.1” şi cel mai vînat om de pe planetă. Pa banca acuzaţilor au ajuns însă doar 5 persoane, care riscă pedeapsa cu moartea. Au fost lansate şi diferite ipoteze cu caracter de conspiraţie. De la implicarea sioniştilor, la marele business şi serviciile secrete ale unor state, inclusiv SUA.
Un raport din 2005 al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA, în care s-a evaluat cele întîmplate la 11 septembrie, menţionează că persoane importante din conducerea CIA au eşuat în folosirea pîrghiilor de putere pe care le aveau la dispoziţie, niciodată nu au elaborat un plan cuprinzător destinat opririi evoluţiei şi atacurilor Al-Qaeda şi au pierdut oportunităţi cruciale de a zădărnici acţiunile teroriştilor implicaţi în deturnarea avioanelor ce au lovit turnurile WTC.
Există şi persoane care sînt convinse de vinovăţia exclusivă a Al-Qaeda, dar cred că cele întîmplate au fost „speculate” de Administraţia Bush pentru a extinde „imperiul american”. Altfel spus, Casa Albă a încercat să scoată profit maxim din tragedia pe care nu au putut să o evite, atragînd de partea sa, în războiul contra terorismului, inclusiv Federaţia Rusă. Opinia publică americană, dar şi cea mondială, şocată de cruzimea teroriştilor, a susţinut intervenţia militară în Afganistan, dusă sub drapelul războiului contra terorismului. De asemenea, naţiunea americană a „înghiţit” uşor un şir de restricţii ale libertăţilor fundamentale, introduse de oficialităţi în vederea luptei prevenirii actelor de terorism.
Potrivit unei alte teorii, Administraţia Bush a ştiut din timp ce se pregăteşte, dar – în mod intenţionat – a lăsat complotul să se finalizeze, pentru a porni „războiul global antitero”. Un sondaj realizat jumătate de an după sîngeroasele atentate arăta că 46% din locuitorii New Yorkului împărtăşesc acest punct de vedere.
Este răspîndită şi ipoteza conform căreia Administraţia Bush „a orchestrat” atacurile teroriste, cu spijinul unor islamişti, vechi agenţi sau colaboratori ai CIA. Susţinătorii acestei poziţii aduc un şir de argumente. Turnurile WTC au fost examinate ca ţinte teroriste în diferite instrucţiuni pentru forţele speciale şi FBI, în 1993 şi 1997. Mai mult, în 1999 aceleaşi edificii, la fel ca şi Pentagonul, au fost obiective pentru exerciţii antitero ce implica scenarii cu avioane civile deturnate. Turnurile gemene figurau pe un manual antiteror apărut în 2000, sub redacţia Departamentului Justiţiei al SUA. În acelaşi ani Pentagonul a condus un exerciţiu de antrenament ce presupunea simularea prăbuşirii unui Boeing 757 (utilizate în atentatele din 11 septembrie) în clădire. În presă au apărut informaţii că în iulie 2001 Osama bin Laden a primit îngrijiri medicale la Spitalul American din Dubai, unde a fost vizitat de un şef local al CIA.
Săptămîna aceasta, eurodeputatul italian Juliette Kieza a lansat, la Moscova, versiunea rusă a cărţii sale „Zero”, dedicată evenimentelor din 11 septembrie 2001, în care afirmă că atentatele reprezintă o conspiraţie „a mai marilor lumii”. El acuză serviciile secrete americane, ale Pachistanului şi Arabiei Saudite pentru faptul că ar fi planificat şi realizat atacurile „pentru a schimba mersul istoriei”. Autorul mai afirmă că 99% din documentele legate de atentatele în cauză sînt secretizate.
Acţiunile ce au urmat acestor atacuri au provocat o creştere spectaculoasă a profiturilor industriei de armament. SUA cheltuie anual sute de miliarde de dolari pentru înarmare. De asemenea, s-a înregistrat o creştere puternică a preţului petrolului. Dacă acum 10 ani preţul unui baril de petrol era de circa 25 USD, în acest an preţul a crescut pînă la aproape 150 USD.
Adepţii teoriilor conspiraţioniste pomenesc şi un alt element, care ridică semne de întrebare. Pe 24 iulie 2001, Larry A. Silverstein care deja deţinea clădirea nr. 7 din complexul World Trade Center semnează un contract de 3,2 miliarde dolari, un contract de leasing pe o perioada de 99 de ani. În leasing a fost inclusă şi o asigurare ce acoperea şi acte de terorism pentru o valoare asigurată de 3,5 miliarde dolari.
Cei care cred în conspiraţia „11 septembrie” aduc probe foto şi video, precum şi expertize ale specialiştilor care afirmă că cele două turnuri ale WTC au fost detonate cu explozibile speciale (napalm), iar în clădirea Pentagonului nu s-a lovit un Boeing 757, ci un avion mult mai mic.
Adevărul despre 11 septembrie 2001 ar putea fi aflat peste mulţi ani de la aceste tragice evenimente sau poate niciodată. Însă durerile imense provocate de aceste atentate reprezintă o realitate, pe care toţi o cunosc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cine e mai catolic decât Papa de la Roma?
Prezint mai jos un exemplu de grijă frăţească din partea celor mai mari susţinători ai integrării europene a R. Moldova. Sau poate altceva doresc ei...decât aderarea Moldovei la UE...
....informaţia apare în contextul afirmaţiilor eurodeputatului baltic, Marianne Mikko, ce nu pretinde la statutul de "frate"
Bruxelles, 10 septembrie 2008, Comunicat de presă
În contextul creat de criza georgiană, Delegaţia UE – Republica Moldova s-a întrunit ieri 9 septembrie 2008, la Bruxelles, în sedinţa extraordinară. Sedinţa a fost co-prezidată de Grigore Petrenco, deputat în Parlamentul Moldovei.
În cadrul şedinţei, europarlamentarii au evitat să ofere un răspuns la solicitarea lui Grigore Petrenco referitoare la adoptarea unei rezoluţii cu privire la încheierea unui nou acord de cooperare între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. În intervenţia sa, deputatul român Maria Petre (PPE-DE, PD-L) i-a cerut lui Petrenco, în calitatea sa de reprezentant al legislativului de la Chişinău, să comenteze:
1) dacă adoptarea în Parlamentul Republicii Moldova a unor modificări ale legislatiei electorale cu conţinut nedemocratic (care contravin Convenţiei de la Veneţia) poate garanta un proces electoral liber şi corect la începutul anului viitor în Republica Moldova;
2) daca rapoartele organizaţiilor internaţionale cu privire la încălcarea repetată a libertăţii de exprimare şi a libertăţii mass-media îngrijoreaza sau nu autorităţile în relaţia acestora cu Uniunea Europeană şi cu standardele europene.
"Constat cu regret că domnul Petrenco a oferit nişte răspunsuri evazive şi a preferat să repete doar câteva lucruri pe care guvernarea de la Chişinău le spune aproape mecanic. Cum altfel putem califica ideea că puterea de la Chişinău a "acceptat" doar câteva propuneri de amendare a legislaţiei electorale venite din partea opoziţiei - câtă democraţie! sau declaraţiile potrivit cărora organizaţiile internaţionale şi rapoartele acestora pe zona de libertate a presei şi a libertăţii de exprimare trebuie privite cu rezervă?
Ingrijorarea mea nu a fost singulară. Colegii mei, parlamentarii europeni din cadrul delegaţiei, l-au asigurat pe Grigore Petrenco de susţinerea Parlamentului European în procesele care urmează, cum ar fi negocierea noului acord de cooperare, cu condiţia ca progresele să continue, să fie efective" a declarat deputatul român dupa întrunirea menţionată.
După părerea deputatului român Maria Petre, persistenţa problemelor în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, limitează şansele Republicii Moldova de semnare a unui nou acord de cooperare cu Uniunea Europeană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
....informaţia apare în contextul afirmaţiilor eurodeputatului baltic, Marianne Mikko, ce nu pretinde la statutul de "frate"
Bruxelles, 10 septembrie 2008, Comunicat de presă
În contextul creat de criza georgiană, Delegaţia UE – Republica Moldova s-a întrunit ieri 9 septembrie 2008, la Bruxelles, în sedinţa extraordinară. Sedinţa a fost co-prezidată de Grigore Petrenco, deputat în Parlamentul Moldovei.
În cadrul şedinţei, europarlamentarii au evitat să ofere un răspuns la solicitarea lui Grigore Petrenco referitoare la adoptarea unei rezoluţii cu privire la încheierea unui nou acord de cooperare între Uniunea Europeană şi Republica Moldova. În intervenţia sa, deputatul român Maria Petre (PPE-DE, PD-L) i-a cerut lui Petrenco, în calitatea sa de reprezentant al legislativului de la Chişinău, să comenteze:
1) dacă adoptarea în Parlamentul Republicii Moldova a unor modificări ale legislatiei electorale cu conţinut nedemocratic (care contravin Convenţiei de la Veneţia) poate garanta un proces electoral liber şi corect la începutul anului viitor în Republica Moldova;
2) daca rapoartele organizaţiilor internaţionale cu privire la încălcarea repetată a libertăţii de exprimare şi a libertăţii mass-media îngrijoreaza sau nu autorităţile în relaţia acestora cu Uniunea Europeană şi cu standardele europene.
"Constat cu regret că domnul Petrenco a oferit nişte răspunsuri evazive şi a preferat să repete doar câteva lucruri pe care guvernarea de la Chişinău le spune aproape mecanic. Cum altfel putem califica ideea că puterea de la Chişinău a "acceptat" doar câteva propuneri de amendare a legislaţiei electorale venite din partea opoziţiei - câtă democraţie! sau declaraţiile potrivit cărora organizaţiile internaţionale şi rapoartele acestora pe zona de libertate a presei şi a libertăţii de exprimare trebuie privite cu rezervă?
Ingrijorarea mea nu a fost singulară. Colegii mei, parlamentarii europeni din cadrul delegaţiei, l-au asigurat pe Grigore Petrenco de susţinerea Parlamentului European în procesele care urmează, cum ar fi negocierea noului acord de cooperare, cu condiţia ca progresele să continue, să fie efective" a declarat deputatul român dupa întrunirea menţionată.
După părerea deputatului român Maria Petre, persistenţa problemelor în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, limitează şansele Republicii Moldova de semnare a unui nou acord de cooperare cu Uniunea Europeană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 10 septembrie 2008
Eurodeputatul Marianne Mikko va propune Comisiei Europene să semneze un acord care ar prevede aderarea R. Moldova la UE
Eurodeputatul Marianne Mikko, copreşedinte al Comitetului de Cooperare parlametnară RM-UE, va propune Comisiei Europene să încheie cu R. Moldova un acord care ar prevede aderarea la UE, pentru a da un semnal clar despre posibilitatea aderării, pe viitor, la această comunitate. Despre aceasta Mikko a anunţat la şedinţa extraordinară a Delegaţiei pentru Moldova a Parlamentului European din cadrul Comitetului de Coopeare parlamentară RM-UE, care a avut loc, marţi, la Bruxelles. Ea a mai subliniat că între UE şi RM trebuie să fie anulat regimul de vize. Deputatul european a mai atras atenţia asupra necesităţii respectării de către Rusia a obligaţiilor privind retragerea prezenţei militare din R. Moldova (vedeţi aici).
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parlamentul European ar putea aproba o rezoluţie cu privire la susţinerea opţiunii europene a R. Moldova
Ieri, la Bruxelles a avut loc o şedinţă extraordinară a Delegaţiei pentru Moldova a Parlamentului European din cadrul Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica Moldova-UE.
Tema principală a dezbaterilor a constituit-o "Situaţia din Republica Moldova în contextul crizei internaţionale, ca urmare a conflictului dintre Georgia şi Federaţia Rusă". Chişinăul a fost reprezentat de Grigore Petrenco, copreşedinte al Comitetului de Cooperare din partea Moldovei, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană.
Referindu-se la situaţia din Transnistria, în contextul recentelor evenimente din Osetia de Sud şi Abhazia, Grigore Petrenco a declarat: "Chiar dacă toate aceste conflicte au fost numite convenţional conflicte îngheţate", între ele există deosebiri principiale, care nu ne oferă temei să comparăm conflictul transnistrean cu alte conflicte. De altfel, am vorbit despre aceste deosebiri în nenumărate rînduri. Conflictul transnistrean nu are nici componentă etnică, nici componentă religioasă. În pofida evenimentelor sîngeroase din 1992, între oameni nu există ură, ba dimpotrivă, există tendinţa evidentă de a realiza unitatea civică şi teritorială definitivă".
În context, Petrenco a mai declarat: "Considerăm că în prezent există premise reale, atît interne, cît şi externe, pentru găsirea unui model de reglementare definitivă a problemei transnistrene, acceptabil atît pentru Chişinău, cît şi pentru Tiraspol, care ar fi susţinut de toţi intermediarii şi observatorii în acest proces".
În pofida situaţiei internaţionale actuale şi a contextului regional, sînt convins că, în cadrul soluţionării definitive a problemei, Moldova poate deveni un teren pentru colaborare şi dezvoltare, dar nu pentru confruntare şi concurenţă între Est şi Vest, a mai spus Grigore Petrenco.
Mulţumind pentru sprijinul acordat Republicii Moldova, Petrenco s-a adresat deputaţilor europeni cu propunerea de a iniţia o rezoluţie a Parlamentului European "Cu privire la susţinerea opţiunii europene a Moldovei şi a eforturilor ei în vederea reglementării definitive a problemei transnistrene". Ideea a fost susţinută de mai mulţi deputaţi participanţi la dezbateri.
Următoarea şedinţă ordinară a Comitetului de Cooperare Parlamentară RM-UE va avea loc, în perioada 22-23 octombrie, la Strasbourg,
Sursa: Moldpres
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Tema principală a dezbaterilor a constituit-o "Situaţia din Republica Moldova în contextul crizei internaţionale, ca urmare a conflictului dintre Georgia şi Federaţia Rusă". Chişinăul a fost reprezentat de Grigore Petrenco, copreşedinte al Comitetului de Cooperare din partea Moldovei, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană.
Referindu-se la situaţia din Transnistria, în contextul recentelor evenimente din Osetia de Sud şi Abhazia, Grigore Petrenco a declarat: "Chiar dacă toate aceste conflicte au fost numite convenţional conflicte îngheţate", între ele există deosebiri principiale, care nu ne oferă temei să comparăm conflictul transnistrean cu alte conflicte. De altfel, am vorbit despre aceste deosebiri în nenumărate rînduri. Conflictul transnistrean nu are nici componentă etnică, nici componentă religioasă. În pofida evenimentelor sîngeroase din 1992, între oameni nu există ură, ba dimpotrivă, există tendinţa evidentă de a realiza unitatea civică şi teritorială definitivă".
În context, Petrenco a mai declarat: "Considerăm că în prezent există premise reale, atît interne, cît şi externe, pentru găsirea unui model de reglementare definitivă a problemei transnistrene, acceptabil atît pentru Chişinău, cît şi pentru Tiraspol, care ar fi susţinut de toţi intermediarii şi observatorii în acest proces".
În pofida situaţiei internaţionale actuale şi a contextului regional, sînt convins că, în cadrul soluţionării definitive a problemei, Moldova poate deveni un teren pentru colaborare şi dezvoltare, dar nu pentru confruntare şi concurenţă între Est şi Vest, a mai spus Grigore Petrenco.
Mulţumind pentru sprijinul acordat Republicii Moldova, Petrenco s-a adresat deputaţilor europeni cu propunerea de a iniţia o rezoluţie a Parlamentului European "Cu privire la susţinerea opţiunii europene a Moldovei şi a eforturilor ei în vederea reglementării definitive a problemei transnistrene". Ideea a fost susţinută de mai mulţi deputaţi participanţi la dezbateri.
Următoarea şedinţă ordinară a Comitetului de Cooperare Parlamentară RM-UE va avea loc, în perioada 22-23 octombrie, la Strasbourg,
Sursa: Moldpres
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Băsescu: România susţine integrarea Ucrainei în UE "decent, cu toată forţa" şi pe cea a R. Moldova "decent, cu toată forţa şi din suflet"
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi seară, la TVR, că România doreşte să vadă menţionată într-un document oficial al UE perspectiva europeană a Republicii Moldova, ţară care doreşte să intre în Uniune, aşa cum a reieşit dintr-o convorbire recentă cu liderul de la Chişinău.
Băsescu a spus că Republica Moldova doreşte să intre în UE şi că a avut o discuţie cu Vladimir Voronin în acest sens.
Preşedintele a spus că România susţine accelerarea apropierii dintre Republica Moldova şi UE.
"Vrem să vedem într-un document al Uniunii Europene perspectiva europeană a Moldovei", a spus Băsescu.
El a menţionat că nu se poate pune semnul egal între susţinerea acordată de România integrării euro-atlantice a Moldovei şi cea acordată Ucrainei.
Potrivit lui Băsescu, România susţine integrarea Ucrainei "decent, cu toată forţa" şi pe cea a Republicii Moldova "decent, cu toată forţa şi din suflet".
Şeful statului român a anunţat, la finalul celui mai recent Consiliu European, că preşedintele Franţei, ţară ce deţine în prezent preşedinţia UE, a declarat, cu acel prilej, că la următorul Consiliu subiectul legat de perspectiva europeană a Moldovei va figura ca punct distinct pe ordinea de zi a lucrărilor.
Sursa: Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Băsescu a spus că Republica Moldova doreşte să intre în UE şi că a avut o discuţie cu Vladimir Voronin în acest sens.
Preşedintele a spus că România susţine accelerarea apropierii dintre Republica Moldova şi UE.
"Vrem să vedem într-un document al Uniunii Europene perspectiva europeană a Moldovei", a spus Băsescu.
El a menţionat că nu se poate pune semnul egal între susţinerea acordată de România integrării euro-atlantice a Moldovei şi cea acordată Ucrainei.
Potrivit lui Băsescu, România susţine integrarea Ucrainei "decent, cu toată forţa" şi pe cea a Republicii Moldova "decent, cu toată forţa şi din suflet".
Şeful statului român a anunţat, la finalul celui mai recent Consiliu European, că preşedintele Franţei, ţară ce deţine în prezent preşedinţia UE, a declarat, cu acel prilej, că la următorul Consiliu subiectul legat de perspectiva europeană a Moldovei va figura ca punct distinct pe ordinea de zi a lucrărilor.
Sursa: Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 9 septembrie 2008
Reuniune NATO-R. Moldova, la Bruxelles
Astăzi, 9 septembrie 2008, dnii Andrei Stratan Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi Vitalie Vrabie, Ministrul Apărării au plecat la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în formatul 26 + Republica Moldova care urmează să aibă loc la 10 septembrie.
În cadrul reuniunii va fi evaluat progresul înregistrat de ţara noastră în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO şi vor fi examinate posibilităţile de contribuţie a Alianţei la realizarea Planului şi promovarea reformelor în Republica Moldova.
În timpul vizitei la Bruxelles, Viceprim-ministrul Andrei Stratan va mai avea întrevederi la Comisia Europeană şi Parlamentul European axate pe diverse aspecte ale cooperării între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În cadrul reuniunii va fi evaluat progresul înregistrat de ţara noastră în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO şi vor fi examinate posibilităţile de contribuţie a Alianţei la realizarea Planului şi promovarea reformelor în Republica Moldova.
În timpul vizitei la Bruxelles, Viceprim-ministrul Andrei Stratan va mai avea întrevederi la Comisia Europeană şi Parlamentul European axate pe diverse aspecte ale cooperării între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
