UE este gata să finanţeze reîntregirea R. Moldova

La finele întrevederii bilaterale ce a avut loc luni, la Bruxelles, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au făcut declaraţii pentru presă.
Jose Manuel Barroso a calificat discuţia purtată în cadrul întrevederii cu Vladimir Voronin drept una foarte constructivă. În cadrul ei am constatat realizarea unor reforme semnificative în diverse domenii, prevăzute în Planul de Acţiuni Republica Moldova - UE, fiind apreciat faptul că autorităţile Republicii Moldova au pus acest plan în centrul procesului de reforme, a declarat preşedintele Comisiei Europene.
Oficialul UE a relevat că anul 2007 a fost unul foarte productiv pentru consolidarea dialogului dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Jose Manuel Barroso a precizat că în această perioadă a fost semnat Acordul de facilitare a regimului de vize şi readmisie între Moldova şi Uniunea Europeană a fost creat Centrul comun de eliberare a vizelor la Chişinău, primul în Europa; a sporit volumul asistenţei acordată de UE Republicii Moldova; în timpul cel mai apropiat Consiliul UE, la propunerea Comisiei Europene, va aproba acordarea Republicii Moldova a Preferinţelor comerciale autonome.
Jose Manuel Barroso a apreciat, de asemenea, adoptarea setului de legi adoptate de către ţara noastră, în conformitate cu normele europene, menţionînd necesitatea implementării adecvate a acestora.
Oficialul UE a remarcat colaborarea fructuoasă a autorităţilor moldovene cu Misiunea UE de asistenţă în monitorizarea frontierei moldo-ucrainene, exprimînd interesul UE pentru dezvoltarea acestei cooperări.
De asemenea, preşedintele Comisiei Europene a menţionat importanţa continuării procesului de implementare a reformelor în ţara noastră, autorităţile moldoveneşti urmînd să-şi intensifice eforturile în vederea obţinerii unor progrese în domeniile democratizării, consolidării statului de drept, protecţiei drepturilor omului, libertăţii presei, îmbunătăţirii climatului investiţional, combaterii corupţiei.
Continuînd calea reformelor, Republica Moldova se va apropia tot mai mult de valorile comune europene, a conchis înaltul oficial al UE.
În contextul problematicii transnistrene, Jose Manuel Barroso a dat o apreciere înaltă iniţiativelor lansate de preşedintele Vladimir Voronin privind măsurile de consolidare a încrederii între Chişinău şi Tiraspol. Preşedintele Comisiei Europene a declarat că UE este dispusă să susţină pe deplin aceste iniţiative - atît pe calea acordării de asistenţă prin intermediul experţilor, cît şi, în caz de necesitate, a suportului financiar.
Preşedintele Vladimir Voronin a mulţumit preşedintelui Comisiei Europene pentru posibilitatea de a discuita chestiuni vizînd stadiul actual al relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Şeful statului a calificat cei trei ani de implementare a Planului de Acţiuni RM - UE drept foarte importanţi şi productivi pentru toate direcţiile de dezvoltare a Republicii Moldova.
Preşedintele a accentuat că autorităţile moldoveneşti conştientizează însemnătatea implementării celor peste 200 de legi care au fost adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova pe parcursul ultimilor trei ani de zile. Acest proces este unul de lungă durată şi necesită multe eforturi, însă valorificarea experienţei de aplicare a standardelor europene pe care au acumulat-o specialiştii moldoveni şi ţara în ansamblu, va favoriza realizarea aspiraţiilor europene ale Moldovei, a spus Vladimir Voronin.
Sînt ferm convins că Republica Moldova, astăzi, este nu doar orientată întru totul spre integrarea europeană, ci şi are capacităţile necesare pentru a asigura această integrare europeană, a conchis şeful statului.
Preşedintele a exprimat gratitudine conducerii UE pentru asistenţa oferită Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani, referindu-se, în special, la deschiderea Centrului comun de eliberare a vizelor, organizarea Misiunii UE de asistenţă în monitorizarea frontierei moldo-ucrainene, etc.
Vladimir Voronin a mai declarat că Republica Moldova, pentru cetăţenii căreia integrarea europeană a devenit o idee naţională, va face tot ce este posibil, în primul rînd, pentru a construi Europa acasă şi, în cel de-al doilea rînd, pentru a se integra în marea familie a ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Serviciul de presă al Preşedinţiei

PS Aş vrea să fac câteva remarce legate de această întrevedere, expusă în comunicatul de presă al Preşedinţiei. Mai întâi de toate, nu s-a pomenit niciun cuvânt despre Planul de Acţiuni RM-UE şi nici despre Acordul de parteneriat şi cooperare, documente ce expiră în februarie, respectiv, iunie anul curent. Este puţin probabil că la întrevedere nu s-a discutat aspectul ce ţine de forma juridică a relaţiilor moldo-europene. Trecerea sub tăcere a acestor subiecte ar putea însemna că preşedintelui Vladimir Voronin i s-a spus că atât Planul de Acţiuni, cât şi APC vor fi prelungite.
Al doilea aspect se referă la mesajul transmis de preşedintele Comisiei Europene. El a repetat practic concluziile Raportului de progres al Comisiei Europene din decembrie 2006, în care s-au atestat anumite progrese în realizarea Planului de Acţiuni, menţionându-se şi domenii problematice, pe care le-a subliniat şi Barroso. În limbaj diplomatic aceasta înseamnă că Moldova trebuie să suplimenteze eforturile în domeniile respective. Încă ceva. Progrese au fost înregistrate la capitolul euroconformizării legislaţiei modloveneşti. Însă, a evidenţiat şi Barroso, Chişinăul trebuie să facă astfel ca legile adoptate să fie funcţionale. Aceasta doreşte de la noi UE.
Al treilea aspect ce se poate desprins din comunicatul respectiv este disponibilitatea UE de a finanţa măsurile de încredere propuse de Chişinău pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Anterior, maiorul MGB, Dmitrii Soin a pomenit şi o sumă care Occidentul ar fi disponibil s-o achite pentru reîntregirea R. Moldova (diferite proiecte) - 1,5 miliarde Euro. Vladimir Voronin a negat existenţa unei sume fixe care ar fi destinată acestui scop. Însă a declarat că UE este gata să finanţeze diferite proiecte comune.
Cel de-al patrulea, şi ultim aspect, pe care l-am remarcat, este lipsa din discuţii (sau din comunicat?) a subiectului ce ţine de relaţiilor molo-române.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!