Limbajul politic în Moldova s-a schimbat datorită procesului de integrare europeană

Interviu cu Ambasadorul Ungariei în R. Moldova, Mihaly Bayer.

- Centrul Comun este gestionat de către Ambasada Ungariei. De ce Ungaria a manifestat acest interes?

- În 2006, cînd era deja clar că România va adera la UE în ianuarie 2007, a fost pusă întrebarea cum poate fi soluţionată problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Toţi înţelegeau că odată cu aderarea la UE, România trebuia să impună regim de vize pentru cetăţenii R. Moldova. Ungaria a făcut acelaşi lucru cînd a aderat la UE, în raport cu cetăţenii Ucrainei şi Serbiei. Deoarece în acel timp la Chişinău erau puţine ambasade ale statelor UE, s-a propus, în conformitate cu programul de la Haaga, deschiderea unui Centru Comun de eliberare a vizelor, instituţie care încă nu exista. Şi atunci s-a ridicat problema cine este gată să coordoneze această activitate în Moldova. Ţinînd cont de relaţiile noastre bune (moldo-ungare n.r.), de experienţa consulară şi de resursele umane şi materiale ale Ungariei, am decis că putem să realizăm acest proiect.

- De la începutul anului curent, Centrul Comun a început să elibereze vize Schengen, dar şi să lucreze în baza Acordului privind facilitarea regimului de vize cu UE. Vă rugăm să ne spuneţi cum decurge acest proces.

- Am început să primim cereri pentru vize Schengen pe 21 decembrie 2007, cînd Ungaria a devenit oficial parte a Zonei Schengen, iar de pe 2 ianuarie anul curent am început să activăm în conformitate cu prevederile Acordului de facilitare a regimului de vize cu UE. Activitatea Centrului decurge normal, echilibrat, la fel cum a fost şi de la deschiderea acestei instituţii la Chişinău. Am atestat creşterea interesului din partea cetăţenilor moldoveni, mulţi dintre care vin şi se interesează. Încercăm să înţelegem de ce sînt multe persoane care vin la Centru doar pentru a se interesa de serviciile pe care le oferim şi, în caz de necesitate, vom perfecţiona sistemul de informare prin Internet, telefon sau stand. La general, noi reuşim să eliberăm în termen vizele şi totul decurge fără probleme.

- Cu cît a crescut numărul solicitărilor de vize?

- Pe parcursul a doar cîteva zile din acest an au fost primite circa 150 de cereri de vize. Este normal pentru început de an, deoarece credem că unii cetăţeni, care nu trebuiau să plece de urgenţă la finele anului trecut, au aşteptat să fie puse în aplicare noile reguli de eliberare a vizelor şi au depus acum dosarele. Ne aşteptăm la creşterea numărului de solicitări, inclusiv datorită faptului că de la sfîrşitul lunii decembrie la activitatea Centrului a aderat şi Estonia. În scurt timp va participa şi Suedia, iar la moment se negociază şi cu alte state ca să adere.

- Puteţi să precizaţi cum decurge procesul de eliberare a vizelor. Anul trecut, consulii statelor care participau la activitatea Centrului veneau la Chişinău aproximativ odată la două săptămîni şi acordau vize pentru statele lor. Acum cine le acordă?

- Deja nu mai avem consuli oaspeţi. Pentru ei lucrează serviciul consular al Ungariei. Noi primim solicitările, examinăm dosarul şi decidem dacă să acordăm sau nu vize.

- În baza Acordului de facilitare a regimului de vize, 16 categorii de persoane, cetăţeni ai R. Moldova, beneficiază de vize gratuite. Totuşi, eliberarea unei vize necesită anumite cheltuieli. Cine suportă aceste cheltuieli?

- Ungaria.

- Cît investiţi în acest proces?

- Deocamdată nu avem astfel de date. Noi acum investim în mai multe direcţii, inclusiv logistică şi infrastructura Centrului. Dar nu cred importantă chestiunea banilor. Important e să realizăm reuşit politica de vecinătate a UE. Aderarea la această organizaţie presupune pentru orice stat şi asumarea unor obligaţii, inclusiv de realizare a politicii de vecinătate. Vrem să oferim servicii consulare de calitate, umane, deoarece considerăm R. Moldova o parte a Europei, cu frontieră comună cu UE. Nu facem aceasta de dragul banilor sau recunoştinţei, ci pentru că suntem obligaţi.

- Spuneţi, vă rog, la ce etapă sînt negocierile cu alte state, care şi-au manifestat interesul de a adera la Centrul Comun?

- La o etapă foarte avansată sînt tratativele cu Suedia. Mai negociem cu Norvegia şi Cipru. Mai sînt şi alte state care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la activitatea Centrului. Dar aceasta depinde şi de Parlamentul maghiar, care trebuie să ratifice acordurile, dar şi de parteneri. Ne aşteptăm la o creştere treptată a numărului de participanţi la activitatea Centrului în următoarea jumătate de an.

- Se mai negociază cu Italia, care a anunţat că va deschide pînă în vara curentă o ambasadă la Chişinău?

- Italia s-a adresat oficial cu o solicitare Ungariei, interesîndu-se dacă am putea să acordăm vize din numele acestei ţări. Noi am răspuns afirmativ. Ulterior au fost un şir de întrevederi ungaro-italiene în această privinţă. Deocamdată, Italia nu ne-a spus nimic despre eventuala deschidere a ambasadei sale la Chişinău şi ce ar aştepta, în acest caz, de la Centrul Comun. Trebuie să mai discutăm cu această ţară.

- Spuneaţi anterior că intenţionaţi să deschide alte două ghişee. Mai e valabilă această idee?

- Da. Ne pregătim pentru extinderea Centrului. Lucrul pentru reconstrucţia clădirii în care se află Centrul va începe, cel mai probabil, în luna martie şi ar putea să dureze cel mult 3 luni. Astfel, din iunie vom avea în loc de 3+1, 5+1 ghişee.

- Gestionarea Centrului Comun necesită mult timp şi eforturi. Reuşeşte Ambasada Ungariei să acorde suficientă atenţie pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-ungare?

- Eu sper că se observă că activitatea Centrului este doar una dintre priorităţile Ambasadei noastre. Noi lucrăm şi în alte direcţii. Ungaria susţine activ procesul de integrare europeană a R. Moldova. Poziţia noastră în acest sens este fermă. Noi considerăm că toate statele care doresc să devină membre ale UE trebuie să aibă perspectivă, iar atunci cînd vor fi gata – să adere. Acordăm suport Moldovei pentru realizarea Planului de Acţiuni R. Moldova-UE şi oferim experienţa noastră de integrare europeană. Am depus anumite eforturi pentru lichidarea consecinţelor secetei din anul trecut. Sîntem foarte activi la Bruxelles cînd e vorba de R. Moldova, susţinînd şi necesitatea elaborării unui cadru juridic nou pentru reglementarea relaţiilor moldo-europene.
Depunem eforturi şi pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Creşte în intensitate raportul dintre diferite instituţii statele ale ţărilor noastre. Încercăm să creăm condiţii pentru dezvoltarea afacerilor mixte, pentru venirea investiţiilor ungare în R. Moldova. Pînă acum am semnat peste 40 de acorduri bilaterale.

- La finele lunii februarie expiră Planul de Acţiuni RM-UE. Puteţi da o apreciere modului în care a fost realizat acest document?

- Aprecierea va fi dată de către statele-membre ale UE, de către Comisia Europeană, la începutul lunii aprilie. Ştiu că şi în Moldova există discuţii despre modul în care s-a îndeplinit Planul de Acţiuni. Unii spun că insuficient, alţii zic că s-a îndeplinit integral şi înainte de termen. Eu aş sublinia că integrarea europeană sau mai bine spus, modernizarea, reprezintă un proces. Este imposibil să aşteptăm ca, de exemplu, în domeniul armonizării legislaţiei, printr-un singur pas se poate face totul. Economia voastră nu va rezista. Societatea voastră nu este pregătită pentru aşa ceva. Modernizarea reprezintă un proces continuu, pas cu pas. Şi UE se reformează mereu. Cred că sînt schimbări importante în R. Moldova. Întrebarea este cît de suficiente sînt acestea; cînd de profunde vor să le vadă moldovenii şi europenii; cît de eficiente sînt reformele în diferite domenii etc. Trei ani şi ceva în urmă puţini vorbeau despre UE şi puţini înţelegeau ce sarcini îşi asumă Moldova prin Planul de Acţiuni. Iar acum, cînd deschid ziarele sau citesc pe Internet toţi vorbesc despre UE. S-a modificat radical limbajul vostru politic, fapt ce demonstrează că chestiunile ce ţin de UE se implementează la toate nivelele, iar aceasta cred că este un rezultat important. S-a schimbat esenţial calitatea relaţiilor Moldovei cu UE. Sînt multe vizite la diferite nivele, a europenilor la Chişinău şi a moldovenilor la Bruxelles sau în alte capitale ale statelor UE. Aceasta arată că UE priveşte altfel Moldova decît acum 3-4 ani. Este clar că pentru Moldova nu există alternative, decît integrarea europeană. Nimeni nu vă împiedică să fiţi exemplari în acest proces.

- În ce domenii ar trebui să se acorde mai multă atenţie din partea autorităţilor moldoveneşti?

- Credem că în domeniile economic şi financiar Moldova a realizat foarte bine Planul de Acţiuni. Sîntem de părere că Chişinăul a întîrziat puţin în ce priveşte valorile şi principiile democratice. Dar vedem că acum Moldova doreşte să elimine aceste carenţe. Urmează să fie aprobate un şir de legi, care ar îmbunătăţi situaţia în ce priveşte libertatea de asociere, domeniul electoral, reformarea sistemului judecătoresc, libertatea cuvîntului etc. Este important ca legile aprobate să fie respectate şi noi vom acorda o mare atenţie acestui aspect. Înţeleg că se doreşte realizarea tuturor reformelor într-o zi. Dar este imposibil. Important e ca Moldova să progreseze permanent. Nu atest regrese în R. Moldova şi asta este îmbucurător. Responsabili de procesul de reformare sînt nu doar cei de la guvernare, ci întreaga societate.

- Ce şanse are Moldova de a deveni stat-membru al UE?

- Ungaria a avut nevoie de 14 ani pentru ca să adere, cu toate că noi am implementat reformele cu o viteză mare şi speram că vom fi membri ai UE într-un timp scurt. Moldova a început să pună în aplicare Planul de Acţiuni din 2005. Nu trebuie să vă concentraţi la anumite date, ci la procesul de modernizare. Statele UE sînt dezvoltate nu pentru că sînt membre ale acestei organizaţii, ci pentru că au parcurs un proces de modernizare internă, inclusiv a economiei, devenind atractive pentru investitorii străini. Aderarea la UE nu este un scop în sine, ci un rezultat al dezvoltării.

- Care e poziţia Ungariei referitoare la problema transnistreană?

- Poziţia Ungariei este clară. Noi ne-am pronunţat mereu pentru respectarea suveranităţii integrităţii teritoriale ale R. Moldova. Dorim soluţionarea paşnică a conflictului, la masa de tratative. Sîntem pentru o creştere a importanţei UE în reglementarea diferendului.

- Dle Ambasador, sunteţi în R. Moldova de aproape un an. Ce părere v-aţi creat despre ţara noastră?

- Fiind anterior director al Departamentului CSI în cadrul ministerului de Externe al Ungariei, am mai avut contacte cu R. Moldova şi am vizitat ţara voastră de două ori. Am avut mereu o impresie bună despre moldoveni. Cred că avem o colaborare bună cu autorităţile de la Chişinău. Sîntem bine primiţi, oamenii sînt deschişi. Este o ţară interesantă.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!