În cadrul emisiunii de miercuri, Vladimir Ţurcan, şef al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, a Parlamentului, a menţionat că în cea de-a doua lectură va fi propus spre aprobare pragul de 5%, în locul celor 4% existente la moment. Deşi intenţia de a ridica baremul de trecere în Legislativ, dar şi interzicerea blocurilor electorale este criticată de către unele formaţiuni de opoziţie, aceste modificări sînt şi în interesul lor, fapt subliniat şi în comentariile analistului politic Igor Boţan. Potrivit sondajelor, 3-4 formaţiuni din cele existente în Parlament au şanse reale să fie prezente şi în Legislativul de după 2009. Iar în această situaţie, ele sînt interesate să capete cel puţin un mandat în plus graţie resturilor electorale ce vor fi repartizate.
Argumentul de bază pentru majorarea pragului electoral este asigurarea stabilităţii politice, deoarece în Parlament intră formaţiuni cu susţinere populară importantă. La moment în R. Moldova sînt înregistrate circa 30 de formaţiuni politice, altele fiind în proces de creare. Democraţia pluralistă prevede existenţa mai multor partide. Dar poporul suveran decide cîte şi care dintre acestea să-l reprezinte la nivel parlamentar. De altfel, practica de pînă acum a demonstrat că şi atunci cînd baremul a fost de 4%, în Parlament erau 3-4 partide. Prin urmare, partidele de opoziţie ori trebuie să devină formaţiuni serioase, cu sprijin popular, sau să fuzioneze. De altfel, procesul de unificare a demarat deja.
Motivaţia precum că modificările ar fi nedemocratice, nu suportă nicio critică. Or, există multe state din UE în care pragul de trecere în Parlament este de 5% şi nimeni nu vorbeşte că în respectivele ţări se încalcă principiul reprezentativităţii. Şi interzicerea blocurilor electorale este o practică existentă, bunăoară, în statele baltice, la care ne place să ne raportăm (în Estonia sînt interzise, iar în Lituania ele nu se creează niciodată). Avem 17 ani de parlamentarism pluripartidist. Îşi aminteşte cineva vreo istorie de succes a vreunui bloc electoral? De regulă, acestea se destramă peste cîteva luni de la accederea în Parlament. Ultimul exemplu a înregistrat un record absolut – BMD s-a destrămat la prima şedinţă a noului Parlament. Prin urmare, apare logica întrebare de ce să fie susţinute astfel de blocuri electorale, care promit una, iar cînd ajung în Parlament, explodează şi fac ce le trăsneşte prin cap?
Sîntem la etapele embrionare de dezvoltare a pluriparidismului moldovenesc şi excluderea acestor „colhozuri electorale”, cum le numesc unii politicieni, va contribui la dezvoltarea partidelor. Celor puternice. Iar cele slabe urmează să dispară prin alipire sau să rămînă în categoria veşnicilor „lăturaşi politici”. Dacă le place statutul de pierdanţi. Aşa cred şi mulţi lideri din opoziţie, deşi preferă să spună public altceva. Pentru că „aşa e meseria de opozant”.
Mai este şi un alt argument, care îl consider cel mai important. Ridicarea pragului electoral şi interzicerea blocurilor electorale ar reduce din şansele accederii în parlament a formaţiunilor pro-ruse agresive, gen Patria-Rodina-Ravnopravie sau chiar Partidul Popular Republican. Acum există un consens parlamentar în ce priveşte integrarea europeană şi reîntregirea R. Moldova. Aşa defect cum este acesta, dar există. În cazul în care apar şovini ruşi în Parlament, atunci o să ascultăm de la tribuna Parlamentului discursurile lui Klimenko despre Uniunea Rusia-Belarus şi Uniunea Euroasiatică.
Vedeţi că şi rezultatele sondajelor de pe blog, pe care le-am mai păstrat, arată că sunt mulţi susţinători ai ideii de ridicare a pragului electoral şi de interzicere a blocurilor preelectorale.Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu