Ucraina se apropie de o nouă criză politică de proporţii?

După o criză politică care a durat aproape un an de zile, vecinul nostru din Est iarăşi a intrat într-o perioadă de incertitudine. În Ucraina apar simptome care trădează faptul că se apropie o nouă furtună politică. Între (foştii?) aliaţii portocalii, preşedintele ţării Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko, a trecut o pisică neagră. Dacă e să dăm crezare unor comentatori politici de la Kiev, atunci pisică respectivă se numeşte „împărţirea turtei dulci”. Ca rezultat, atît analiştii, cît şi deputaţii aflaţi în coaliţia de guvernămare, şi cei din opoziţie admit posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în 2008. Amintesc că durata de viaţă a Radei Supreme trecute a fost de aproximativ un an (aleasă în martie 2006 şi dizolvată în aprilie 2007), după care au urmat jumătate de an de polemici despre alegeri anticipate, desfăşurarea în septembrie anul trecut a scrutinului parlamentar, negocieri de cîteva luni despre crearea unei coaliţii de guvernămînt şi desemnarea, abia în luna decembrie, a noului prim-ministru.
Anul 2008 a început cu schimburi de replici acide între Iuşcenko şi Timoşenko, amplificate de către oamenii din anturajul acestora. Divergenţe au apărut şi în legătură cu intenţia premierului recent desemnat de a vizita Moscova pentru a negocia chestiunea importului de gaz rusesc şi condiţiile tranzitării acestei resurse energetice a teritoriului statului vecin. Iuşcenko s-a opus, iar mai multe tentative ale acestuia de a se întîlni cu Timoşenko pentru a discuta subiectul în cauză au eşuat din cauza „îmbolnăvirii” primului-ministru. Pînă la urmă s-a coordonat vizita şefului statului ucrainean în capitala Federaţiei Ruse, care va avea loc pe 12 februarie. În schimb, Iulia Timoşenko a vizitat la începutul săptămînii curente Bruxelles-ul, unde, între altele, a primit sprijinul Uniunii Europene în vederea majorării taxei pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei.
O altă ramură a conflictului între primele două persoane din ţara vecină e legată de procesul de privatizare. Cei doi au poziţii diferite asupra procesului de privatizare, dar şi asupra obiectivelor care urmează a fi scoase din proprietatea statului. Acest lucru l-a făcut pe Viktor Nebojenko, politolog de la Kiev, să afirme că principalul motiv al diferendului dintre Iuşcenko şi Timoşenko ţine de viziunile diferite în ce priveşte lista obiectivelor care trebuie privatizate în 2008 şi căror oameni de afaceri să le fie vîndute. Fiecare face lobby pentru grupul său de interese. Nebojenko este de părere că acest conflict se va transforma, în viitorul apropiat, într-o fază deschisă.
În timp ce Timoşenko doreşte privatizarea a şase reţele regionale de distribuţie a energiei electrice, Iuşcenko se opune, afirmînd că „privatizarea va însemna doar repartizarea acestor reţele unor persoane, pentru ca acestea să voteze în Parlament aşa cum cineva doreşte”. Preşedintele ucrainean spune că discuţiile despre privatizarea acestor obiective „sînt negocieri de buzunar între anumite forţe politice”.
O nouă disensiune între Iuşcenko şi Timoşenko se învîrte în jurul puterii judecătoreşti. Guvernul Timoşenko intenţionează să lichideze judecătoriile speciale superioare, iar preşedintele ucrainean se împotriveşte, încercînd să-şi păstreze controlul asupra acestora. Cei doi nu se înţeleg nici în privinţa schimbărilor de cadre în anumite instituţii (de exemplu, destituirea şefului fostei bănci de economii a Ucrainei de către şeful statului, cu care nu este de acord primul-ministru).
Pentru a reduce din acest scandal, Timoşenko a admis, zilele acestea, că ar putea să-l susţină la viitoarele alegeri prezidenţiale, din 2009, pe Iuşcenko. Doar că acest gest „trebuie să fie un drum cu dublu sens”, dînd astfel de înţeles că aşteaptă paşi de întimpinare din partea şefului statului. Drept răspuns, Viktor Bologa, şeful Secretariatului preşedintelui Ucrainei, a afirmat că declaraţiile despre susţinerea lui Viktor Iuşcenko au drept scop „creşterea importanţei politice” pentru autor.
Pe lîngă toate neînţelegerile în sînul celor de la guvernare, persistă tradiţionalele conflicte cu opoziţia. Din cauza demersului oficialilor ucraineni de aderare la NATO, opoziţia parlamentară a blocat săptămîna trecută tribuna Radei. În mai multe oraşe din Estul Ucrainei, în special, în regiunea Crimeea, au fost organizate proteste stradale. Deasemenea, ia din nou amploare scandalul legat de ceea ce opoziţia pro-rusă spune că este „respectarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”.
Dacă criza va degenera, şansele provocării alegerilor parlamentare anticipate vor creşte şi mai mult. Amintesc că Guvernul Timoşenko a fost investit în funcţie la limita unui vot, care i-a aparţinut, de altfel, chiar actualului premier. În cazul în care Ucraina va intra într-o nouă cursă electorală în anul curent, R. Moldova va rămîne o insulă între două state unde pe prim plan vor fi alegerile. Peste cîteva luni în România se vor desfăşura alegerile locale generale, iar în noiembrie, românii îşi vor alege noul parlament.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!