Reacţiile internaţionmale la decizia Rusiei de a suspenda participare în Tratatul FACE. Chişinăul tace...

Temperatura globală devine incendiară

iar

Relaţiile Rusiei cu Occidentul se răcesc considerabil

Marea Britanie a anunţat, luni, despre expulzarea a patru diplomaţi ruşi ca reacţie la refuzul Moscovei de a-l extrăda pe Andrei Lugovoi, principalul suspect în asasinarea, în noiembrie 2006, a fostului agent secret KGB, Alexandr Litvinenko, refugiat la Londra. Britanicii au mai menţionat şi alte posibile represalii împotriva Rusiei. Răspunsul autorităţilor de la Kremlin nu s-a lăsat mult aşteptat, ruşii atrăgînd atenţia asupra „consecinţelor serioase” pe care le va avea comportamentul britanicilor. Acest scandal a survenit doar la cîteva zile de la suspendarea participării Federaţiei Ruse la Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa (FACE). Decizia Moscovei, care a precipitat şi mai mult relaţiile ei cu Occidentul, vizează în mare măsură şi R. Moldova.

Tratatul FACE, semnat, la Paris, în 1990 pentru a marca sfîrşitul războiului rece şi „adaptat” în 1999 la Istanbul, limitează desfăşurarea de arme în Europa şi prevede o transparenţă a desfăşurării trupelor şi organizării manevrelor militare. Semnînd Tratatul adaptat la Istanbul, Rusia s-a obligat să-şi retragă prezenţa militară din R. Moldova şi Georgia, aceasta fiind condiţia ratificării documentului respectiv de către statele occidentale, precum şi de către R. Moldova. FACE a fost ratificat doar de către 4 state – Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan, celelalte ţări semnatare refuzînd pînă la îndeplinirea de către Moscova a angajamentelor referitoare la retragerea militară din Moldova şi Georgia. Moscova crede că şi-a îndeplinit deja partea sa de obligaţii, inclusiv cu evacuarea trupelor şi armamentului greu din regiunea transnistreană a ţării noastre, în timp ce Ţările Baltice ar fi aderat la NATO contrar FACE, iar SUA deschid baze americane în România şi Bulgaria. Deşi instalarea elementelor scutului american antirachetă în Cehia şi Polonia nu ţine de FACE, această intenţie, de asemenea, a servit drept „motiv de îngrijorare” pentru Rusia.

Potrivit decretului semnat la finele săptămînii trecute de către preşedintele rus, Vladimir Putin, aplicarea Tratatului menţionat a fost suspendată deocamdată pentru 150 de zile, perioadă în care Moscova speră ca statele NATO să ratifice FACE. Amintim că procesul de retragere a muniţiilor ruse din regiunea de est a R. Moldova a fost stopat la finele anului 2003, în depozitele din zona respectivă rămînînd încă circa 22 de mii de tone de muniţii. Pe lîngă pacificatori, Rusia mai are dislocat în Transnistria un contingent militar limitat, care „asigură paza depozitelor de muniţii”. În total, numărul militarilor ruşi aflaţi fără mandat internaţional în raioanele de est ale R. Moldova se ridică la circa 2500.

Decizia Rusiei de a ieşi din FACE a provocat îngrijorarea multor state şi structuri internaţionale. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a primit cu îngrijorare gestul Federaţiei Ruse şi i-a îndemnat pe toţi participanţii la Tratatul nominalizat să ia măsuri urgente pentru ameliorarea situaţiei. Această poziţie a fost exprimată de către preşedintele în exerciţiu al OSCE, şeful Externelor din Spania, Miguel Angel Moratinos. „OSCE examinează Acordul în calitate de piatră unghiulară a securităţii şi stabilităţii europene şi din acest motiv suspendarea lui din partea unuia dintre principalii participanţi este o chestiune de înaltă importanţă”, a declarat preşedintele OSCE. Regret în acest sens a fost exprimat şi de către UE.

NATO a calificat decizia Rusiei drept „dezamăgitoare”. Purtătorul de cuvînt al Alianţei Nord-Atlantice, James Appathurai, a declarat că această decizie „este un pas înapoi, deoarece pentru aliaţii din NATO acest tratat este un fundament important al securităţii şi stabilităţii în Europa”.

Mai multe cancelarii occidentale s-au anunţat „dezamăgite” de decizia Rusiei. O astfel de poziţie au exprimat Statele Unite, Marea Britanie, Franţa Germania, precum şi Polonia, Estonia, România, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan etc. Guvernele acestor ţări speră că Moscova îşi va revizui poziţia pe marginea Tratatului FACE. Chişinăul deocamdată nu a făcut niciun comentariu oficial sau neoficial pe marginea acestui subiect, care ne vizează în cel mai direct mod.

Presa internaţională trage o paralelă între actuala decizie a Rusiei şi retragerea unilaterală a SUA, în 2002, din Tratatul privind Rachetele Antibalistice (TRA), semnat în 1972 de preşedintele american, Richard Nixon şi liderul sovietic, Leonid Brejnev. Efectele părăsirii de către Washington a TRA se fac simţite abia acum, cînd Statele Unite intenţioeanză să amplaseze o bază radar în Cehia şi zece interceptoare de rachete în Polonia. Recent, Putin i-a amintit lui Bush că „nu Rusia a părăsit unilateral TRA”.