Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a ţinut, ieri, tradiţionala conferinţă de presă în care a făcut bilanţul ultimei jumătate de an şi a vorbit despre perspectivă. În discursul său introductiv, şeful statului s-a refert, în special, la teme de ordin politic, acestea dominînd şi în perioada de întrebări-răspunsuri.
Analiza alegerilor locale generale
Primul subiect abordat a fost cel al rezultatelor alegerilor locale generale. Vladimir Voronin a vorbind despre acestea „nu numai ca preşedinte al ţării, ci şi ca preşedinte al partidului de guvernămînt”. Potrivit şefului statului, recentele alegeri locale nu numai că au schimbat esenţial „harta” politică a Moldovei, dar, totodată, au generat o situaţie principial nouă care, pînă la următoarele alegeri parlamentare, în fond, nu se va schimba. Vladimir Voronin a subliniat că partidul pe care îl conduce „nu poate fi satisfăcut de rezultatele alegerilor locale” şi că ar exista „mai multe motive de nemulţumire”, în pofida faptului că „PCRM a cîştigat alegerile”. „Concurenţii noştri politici, situaţi după noi, au acumulat de 2-3 ori mai puţine voturi decît PCRM”, a spus Vladimir Voronin.
Preşedintele a explicat lipsa unui rezultat mai bun al PCRM prin „ofertele nereuşite de cadre pe care le-a făcut partidul în teritoriu”. Această concluzie ar constitui „un motiv de nemulţumire” pentru PCRM şi, totodată, „un motiv pentru a spori exigenţa” faţă de membrii partidului de guvernămînt. Potrivit lui Voronin, starea de stabilitate din ultimii doi ani, acalmia politică au demobilizat PCRM şi anume „veriga medie din conducerea formaţiunii”. Liderul PCRM afirmă că formaţiunea pe care o conduce „nu o să mai repete aceste greşeli” şi că îşi va restabili potenţialul.
Şeful statului susţine că este „absolut neclar modul în care se va realiza de acum încolo conlucrarea autorităţilor centrale cu cele locale”. „Avem o multitudine de proiecte, care au fost abia lansate sau care sînt deja în curs de derulare – în sfera dezvoltării sociale, construcţiilor, gospodăririi drumurilor, în infrastructură, în domeniul învăţămîntului şi culturii. Iar acum constatăm că, în majoritatea raioanelor, puterea locală s-a situat într-o opoziţie intransigentă faţă de puterea centrală, ceea ce înseamnă că ea, nici mai mult, nici mai puţin, se situează în opoziţie faţă de toate aceste planuri, o opoziţie îndreptată nu numai contra întregii politici adoptate de noi, ci chiar şi împotriva bugetului central”. Vladimir Voronin a mai evidenţiat că puterea locală tinde să colaboreze, întotdeauna şi oriunde, cu puterea centrală, tinde să găsească limbaj comun cu ea.
În opinia preşedintelui ţării, opoziţia, coalizată în mai multe raioane, revine la „practica politică de la mijlocul anilor ’90, adică să nu creeze, să nu făurească, să nu înainteze, să nu facă nimic altceva decît să irosească tot ce s-a creat în anii precedenţi”. În asemenea condiţii, afirmă Vladimir Voronin, puterea centrală „nu poate permite ca cetăţenii ţării noastre să fie făcuţi ostaticii unor intrigi politice de moment ale opoziţiei”. „Odată ce autorităţile locale din majoritatea raioanelor au declarat boicot partidului de guvernămînt, noi vom merge pe altă cale. În situaţia ce s-a creat, puterea va merge pe calea concentrării mijloacelor bugetare (de care opoziţia, de fapt, s-a dezis) în scopul realizării proiectelor strategice de dezvoltare regională, între care se numără construcţia unor reţele de drumuri de importanţă republicană, modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă, crearea unui sistem modern de irigare”, a mai spus preşedintele R. Moldova.
În capitală, puterea centrală „nu se va putea ocupa cu construcţia de drumuri, cu iluminatul, cu amenajarea curţilor şi scărilor, cu soluţionarea problemelor legate de calitatea transportului în comun, de tarifele la apă şi încălzire”. În schimb, a adăutat Voronin, conducerea ţării va spori finanţarea bugetară pentru învăţămîntul gratuit în instituţiile de învăţămînt superior din capitală, va moderniza spitalele de subordonare republicană etc.
Cine a distrus consensul politic?
Preşedintele R. Moldova a afirmat că „PPCD şi Partidul Democrat, numai în cîteva zile, au distrus consensul partidelor politice care a existat timp de doi ani în Parlament”. „Poziţia corectă, echilibrată, principială în stil european a Parlamentului a rămas în trecut. Acum, cu părere de rău, putem iarăşi vorbi despre o politică moldovenească de cel mai primitiv tip, adică despre relaţiile care există doar între două forţe – între PCRM şi întreaga opoziţie”, a precizat şeful statului. El a adăugat că opoziţia „a renunţat cu uşurinţă la consensul realizat de partidele politice din Parlament în numele integrării europene pentru un nou consens – în numele „obţinerii unor loturi de pămînt”. Vladimir Voronin a criticat şi faptul că „noua opoziţie consolidată începe iarăşi să şantajeze puterea, ameninţînd-o cu acţiuni stradale de protest şi cu alte manifestări”. Potrivit liderului de la Chişinău, „opoziţia de această dată este iarăşi hotărîtă să se pronunţe făţiş împotriva integrităţii teritoriale, împotriva reîntregirii Moldovei, împotriva demilitarizării ţării”. El a regretat că „opoziţia nu a făcut faţă responsabilităţii ce-i revine pentru democraţie, pentru stabilitate şi pentru valorile europene”, dar, în aceste condiţii, PCRM şi fracţiunea sa parlamentară „nu vor mai continua practica altruismului politic – adică nu va mai oferi opoziţiei diferite posturi şi locuri în diferite instituţii ale puterii, nu va mai conveni din timp cu ea asupra unor poziţii comune în cele mai diferite probleme ale puterii de stat şi ale politicii statului”.
Vladimir Voronin susţine că toate cele 10 condiţii înaintate de opoziţie, la 4 aprilie, 2005, pentru votarea candidaturii sale la funcţia de preşedinte al ţării, au fost îndeplinite. El a mai precizat că 8 dintre aceste puncte figurează în Planul de Acţiuni R. Moldova – UE şi oricum au fost obligatorii de îndeplinit.
Şeful statului crede că distrugerea consensului politic se datorează pregătirii formaţiunilor de opoziţie pentru alegerile parlamentare din 2009. Totuşi, Vladimir Voronin susţine că în politică nu trebuie să fii categoric şi să excluzi posibile colaborări. „Niciodată nu trebuie să spui niciodată”, a remarcat preşedintele, adăugînd că nu trebuie să fie trasată o linie de despărţire între putere şi opoziţie.
Problema transnistreană poate fi soluţionată doar în baza legii R. Moldova din 2005
Un subiect căruia i s-a alocat mult timp este cel legat de reglementarea transnistreană şi propunerile moldoveneşti în acest sens. Preşedintele ţării a explicat că toate propunerile Chişinăului, fără abateri, se întemeiază pe Legea privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene, adoptate cu unanimitate de voturi de către Parlamentul R. Moldova. Anume în baza legii respective se elaborează Legea privind statutul Transnistriei, care va fi propusă spre discutare în format „5+2”, iar după aprobarea de către aceştea, legea urmează să fie votată de către Parlamentul nostru. Preşedintele a optat din nou pentru reluarea cît mai urgentă a tratativelor în formula „5+2”. Paralel cu acest proiect de lege se mai discută acum cu participanţii la formatul de negocieri (Rusia, Ucraina, OSCE, SUA, UE) despre mecanismul de garanţii, precum şi despre demilitarizarea regiunii transnistrene.
Retragerea prezenţei militare ruseşti pînă la soluţionarea politică
Şeful statului a ţinut să precizeze că Rusia ar trebui să-şi retragă întreaga prezenţă militară din R. Moldova pînă la soluţionarea politică a diferendului transnistrean. Potrivit lui Voronin, în regiune nu trebuie să rămînă nicio persoană în uniformă militară. În Transnistria pot sosi doar observatori civili internaţionali. Preşedintele a precizat că la moment în zona de est a R. Moldova prezenţa militară rusă are două forme: ostaşii care păzesc depozitele de muniţii şi pacificatorii.
Poziţia Rusiei în reglementarea transnistreană este „foarte constructivă”
Liderul de la Chişinău a apreciat poziţia Rusiei vizavi de reglementarea transnistreană ca „foarte constructivă”. Potrivit lui Voronin, au fost deja depăşite mai multe probleme legate de acest subiect care figurau în 2003. El a precizat că Rusia nu mai insistă ca soluţionarea problemei transnistrene să se realizeze prin federalizarea R. Moldova. De asemenea, Moscova are poziţii „mai constructive” în ce priveşte transformarea actualului contingent de pacificator.
Preşedintele ţării a subliniat şi faptul răcirii relaţiilor Rusiei cu regiunea transnistreană, în special în domeniul financiar-bancar. La fel, în ultimul timp Transnistria nu mai este vizitată de către importanţi oficiali ruşi, ceea ce „ne dă speranţe că poate fi soluţionată problema”.
Îngrijorări legate de ieşirea Moscovei din FACE
Şeful statului şi-a exprimat îngrijorări în legătură cu decizia Federaţiei Ruse de a suspenda calitatea de participant în Tratatul adaptat privind Armele Convenţionale în Europa (FACE). Acest lucru, spune Vladimir Voronin, „ar putea să stopeze sau să afecteze rezultatele pozitive obţinute în ultimul timp” în procesul de soluţionare transnistreană.
Cît costă reîntregirea ţării?
Restabilirea integrităţii teritoriale a ţării presupune şi anumite cheltuieli. La momentul actual este format un grup din care fac parte şi experţi europeni, care are menirea să examineze costul reîntregirii R. Moldova şi priorităţile pentru investiţii. După estimarea acestor costuri, vom avea nevoie de susţinere financiară externă, inclusiv din partea UE, a spus Voronin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu