Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat la şedinţa Consiliului Colegial al Serviciului de Informaţii şi Securitate, în cadrul căreia a fost făcut bilanţul activităţii SIS în anul 2007 şi trasate sarcinile instituţiei în cauză pentru anul curent.
Preşedintele Vladimir Voronin a apreciat în termeni pozitivi activitatea SIS în anul 2007, exprimîndu-şi convingerea că şi pe viitor Serviciul de Informaţii şi Securitate va manifesta multă responsabilitate şi profesionalism în realizarea obiectivelor de asigurare a securităţii statului, va face faţă eventualelor provocări la adresa independenţei şi suveranităţii, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Vladimir Voronin a menţionat că, în condiţiile Legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, adoptate recent, se impune optimizarea şi eficientizarea activităţii subdiviziunilor din cadrul SIS.
Preşedintele s-a referit la importanţa intensificării activităţi SIS în vederea anticipării acţiunilor de subminare a regimului constituţional şi statalităţii Republicii Moldova.
În acest sens, Preşedintele a menţionat că SIS îi revine sarcina contracarării finanţărilor ilicite ale partidelor politice şi mass-media, inclusiv din resurse din afara ţării. Rolul partidelor de opoziţie este foarte important într-o societate democratică, dar numai în condiţiile în care activitatea acestora nu este îndreptată împotriva statului, a spus Vladimir Voronin.
Totodată, Preşedintele a accentuat faptul că SIS nu trebuie să se implice în procesele politice, ci să-şi exercite atribuţiile în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare.
Vladimir Voronin a mai evidenţiat printre priorităţile din activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate monitorizarea evoluţiei evenimentelor din cadrul sistemului financiar-bancar al ţării, în vederea prevenirii şi combaterii unor infracţiuni în acest domeniu; contracararea abuzurilor şi ilegalităţilor în sfera repartizări şi utilizării banilor publici; intensificarea acţiunilor în direcţia asigurării securităţii informaţionale a ţării şi prevenirii terorismului.
De asemenea, Vladimir Voronin a subliniat însemnătatea conjugării eforturilor SIS şi ale altor structuri de stat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare şi modernizare continuă a Republicii Moldova, de reglementare definitivă a conflictului transnistrean şi avansare pe calea integrării europene.
La finele şedinţei, întru respectarea Legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, care prevede demilitarizarea SIS şi modificarea statutului ofiţerilor acestei instituţii, efectivul Serviciului de Informaţii şi Securitate, în prezenţa şefului statului, a depus jurămîntul constituţional.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
joi, 31 ianuarie 2008
Ucraina se apropie de o nouă criză politică de proporţii?
După o criză politică care a durat aproape un an de zile, vecinul nostru din Est iarăşi a intrat într-o perioadă de incertitudine. În Ucraina apar simptome care trădează faptul că se apropie o nouă furtună politică. Între (foştii?) aliaţii portocalii, preşedintele ţării Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko, a trecut o pisică neagră. Dacă e să dăm crezare unor comentatori politici de la Kiev, atunci pisică respectivă se numeşte „împărţirea turtei dulci”. Ca rezultat, atît analiştii, cît şi deputaţii aflaţi în coaliţia de guvernămare, şi cei din opoziţie admit posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în 2008. Amintesc că durata de viaţă a Radei Supreme trecute a fost de aproximativ un an (aleasă în martie 2006 şi dizolvată în aprilie 2007), după care au urmat jumătate de an de polemici despre alegeri anticipate, desfăşurarea în septembrie anul trecut a scrutinului parlamentar, negocieri de cîteva luni despre crearea unei coaliţii de guvernămînt şi desemnarea, abia în luna decembrie, a noului prim-ministru.
Anul 2008 a început cu schimburi de replici acide între Iuşcenko şi Timoşenko, amplificate de către oamenii din anturajul acestora. Divergenţe au apărut şi în legătură cu intenţia premierului recent desemnat de a vizita Moscova pentru a negocia chestiunea importului de gaz rusesc şi condiţiile tranzitării acestei resurse energetice a teritoriului statului vecin. Iuşcenko s-a opus, iar mai multe tentative ale acestuia de a se întîlni cu Timoşenko pentru a discuta subiectul în cauză au eşuat din cauza „îmbolnăvirii” primului-ministru. Pînă la urmă s-a coordonat vizita şefului statului ucrainean în capitala Federaţiei Ruse, care va avea loc pe 12 februarie. În schimb, Iulia Timoşenko a vizitat la începutul săptămînii curente Bruxelles-ul, unde, între altele, a primit sprijinul Uniunii Europene în vederea majorării taxei pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei.
O altă ramură a conflictului între primele două persoane din ţara vecină e legată de procesul de privatizare. Cei doi au poziţii diferite asupra procesului de privatizare, dar şi asupra obiectivelor care urmează a fi scoase din proprietatea statului. Acest lucru l-a făcut pe Viktor Nebojenko, politolog de la Kiev, să afirme că principalul motiv al diferendului dintre Iuşcenko şi Timoşenko ţine de viziunile diferite în ce priveşte lista obiectivelor care trebuie privatizate în 2008 şi căror oameni de afaceri să le fie vîndute. Fiecare face lobby pentru grupul său de interese. Nebojenko este de părere că acest conflict se va transforma, în viitorul apropiat, într-o fază deschisă.
În timp ce Timoşenko doreşte privatizarea a şase reţele regionale de distribuţie a energiei electrice, Iuşcenko se opune, afirmînd că „privatizarea va însemna doar repartizarea acestor reţele unor persoane, pentru ca acestea să voteze în Parlament aşa cum cineva doreşte”. Preşedintele ucrainean spune că discuţiile despre privatizarea acestor obiective „sînt negocieri de buzunar între anumite forţe politice”.
O nouă disensiune între Iuşcenko şi Timoşenko se învîrte în jurul puterii judecătoreşti. Guvernul Timoşenko intenţionează să lichideze judecătoriile speciale superioare, iar preşedintele ucrainean se împotriveşte, încercînd să-şi păstreze controlul asupra acestora. Cei doi nu se înţeleg nici în privinţa schimbărilor de cadre în anumite instituţii (de exemplu, destituirea şefului fostei bănci de economii a Ucrainei de către şeful statului, cu care nu este de acord primul-ministru).
Pentru a reduce din acest scandal, Timoşenko a admis, zilele acestea, că ar putea să-l susţină la viitoarele alegeri prezidenţiale, din 2009, pe Iuşcenko. Doar că acest gest „trebuie să fie un drum cu dublu sens”, dînd astfel de înţeles că aşteaptă paşi de întimpinare din partea şefului statului. Drept răspuns, Viktor Bologa, şeful Secretariatului preşedintelui Ucrainei, a afirmat că declaraţiile despre susţinerea lui Viktor Iuşcenko au drept scop „creşterea importanţei politice” pentru autor.
Pe lîngă toate neînţelegerile în sînul celor de la guvernare, persistă tradiţionalele conflicte cu opoziţia. Din cauza demersului oficialilor ucraineni de aderare la NATO, opoziţia parlamentară a blocat săptămîna trecută tribuna Radei. În mai multe oraşe din Estul Ucrainei, în special, în regiunea Crimeea, au fost organizate proteste stradale. Deasemenea, ia din nou amploare scandalul legat de ceea ce opoziţia pro-rusă spune că este „respectarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”.
Dacă criza va degenera, şansele provocării alegerilor parlamentare anticipate vor creşte şi mai mult. Amintesc că Guvernul Timoşenko a fost investit în funcţie la limita unui vot, care i-a aparţinut, de altfel, chiar actualului premier. În cazul în care Ucraina va intra într-o nouă cursă electorală în anul curent, R. Moldova va rămîne o insulă între două state unde pe prim plan vor fi alegerile. Peste cîteva luni în România se vor desfăşura alegerile locale generale, iar în noiembrie, românii îşi vor alege noul parlament.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Anul 2008 a început cu schimburi de replici acide între Iuşcenko şi Timoşenko, amplificate de către oamenii din anturajul acestora. Divergenţe au apărut şi în legătură cu intenţia premierului recent desemnat de a vizita Moscova pentru a negocia chestiunea importului de gaz rusesc şi condiţiile tranzitării acestei resurse energetice a teritoriului statului vecin. Iuşcenko s-a opus, iar mai multe tentative ale acestuia de a se întîlni cu Timoşenko pentru a discuta subiectul în cauză au eşuat din cauza „îmbolnăvirii” primului-ministru. Pînă la urmă s-a coordonat vizita şefului statului ucrainean în capitala Federaţiei Ruse, care va avea loc pe 12 februarie. În schimb, Iulia Timoşenko a vizitat la începutul săptămînii curente Bruxelles-ul, unde, între altele, a primit sprijinul Uniunii Europene în vederea majorării taxei pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei.
O altă ramură a conflictului între primele două persoane din ţara vecină e legată de procesul de privatizare. Cei doi au poziţii diferite asupra procesului de privatizare, dar şi asupra obiectivelor care urmează a fi scoase din proprietatea statului. Acest lucru l-a făcut pe Viktor Nebojenko, politolog de la Kiev, să afirme că principalul motiv al diferendului dintre Iuşcenko şi Timoşenko ţine de viziunile diferite în ce priveşte lista obiectivelor care trebuie privatizate în 2008 şi căror oameni de afaceri să le fie vîndute. Fiecare face lobby pentru grupul său de interese. Nebojenko este de părere că acest conflict se va transforma, în viitorul apropiat, într-o fază deschisă.
În timp ce Timoşenko doreşte privatizarea a şase reţele regionale de distribuţie a energiei electrice, Iuşcenko se opune, afirmînd că „privatizarea va însemna doar repartizarea acestor reţele unor persoane, pentru ca acestea să voteze în Parlament aşa cum cineva doreşte”. Preşedintele ucrainean spune că discuţiile despre privatizarea acestor obiective „sînt negocieri de buzunar între anumite forţe politice”.
O nouă disensiune între Iuşcenko şi Timoşenko se învîrte în jurul puterii judecătoreşti. Guvernul Timoşenko intenţionează să lichideze judecătoriile speciale superioare, iar preşedintele ucrainean se împotriveşte, încercînd să-şi păstreze controlul asupra acestora. Cei doi nu se înţeleg nici în privinţa schimbărilor de cadre în anumite instituţii (de exemplu, destituirea şefului fostei bănci de economii a Ucrainei de către şeful statului, cu care nu este de acord primul-ministru).
Pentru a reduce din acest scandal, Timoşenko a admis, zilele acestea, că ar putea să-l susţină la viitoarele alegeri prezidenţiale, din 2009, pe Iuşcenko. Doar că acest gest „trebuie să fie un drum cu dublu sens”, dînd astfel de înţeles că aşteaptă paşi de întimpinare din partea şefului statului. Drept răspuns, Viktor Bologa, şeful Secretariatului preşedintelui Ucrainei, a afirmat că declaraţiile despre susţinerea lui Viktor Iuşcenko au drept scop „creşterea importanţei politice” pentru autor.
Pe lîngă toate neînţelegerile în sînul celor de la guvernare, persistă tradiţionalele conflicte cu opoziţia. Din cauza demersului oficialilor ucraineni de aderare la NATO, opoziţia parlamentară a blocat săptămîna trecută tribuna Radei. În mai multe oraşe din Estul Ucrainei, în special, în regiunea Crimeea, au fost organizate proteste stradale. Deasemenea, ia din nou amploare scandalul legat de ceea ce opoziţia pro-rusă spune că este „respectarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă”.
Dacă criza va degenera, şansele provocării alegerilor parlamentare anticipate vor creşte şi mai mult. Amintesc că Guvernul Timoşenko a fost investit în funcţie la limita unui vot, care i-a aparţinut, de altfel, chiar actualului premier. În cazul în care Ucraina va intra într-o nouă cursă electorală în anul curent, R. Moldova va rămîne o insulă între două state unde pe prim plan vor fi alegerile. Peste cîteva luni în România se vor desfăşura alegerile locale generale, iar în noiembrie, românii îşi vor alege noul parlament.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Rusia îl presează pe Smirnov să revină la masa de negocieri
Ambasadorul Rusiei în R. Moldova, Valeri Kuzmin, s-a întâlnit, miercuri, cu liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov, pentru a-l convinge pe acesta ca partea transnistreană să revină la procesul de negocieri. Dacă e să dăm crezare site-ului "prezidenţial" al rebelului nr. 1, Igor Smirnov, atunci diplomatul rus a vorbit despre reluarea negocierilor "între două părţi egale în drepturi", dar şi pentru "a elimina orice bariere artificiale existente în comerţul extern al regiunii". Dacă este aşa cum scrie serviciul de presă al "preşedinţiei rmn", atunci Ambasadorul rus prea multe doreşte. (relatarea în rusă o vedeţi aici) Părţi egale înseamnă că R. Moldova, stat recunoscut şi membru al ONU, CoE şi alte organisme internaţionale, trebuie să fie egalat cu o regiune rebelă, ocupată militar şi controlată de Moscova, nerecunoscută de nimeni. Moscova a negociat "la egal" cu Dudaev? Ori a fost suficient o rachetă ghidată de undele radio ca să scape de "partea egală"?!
Mai mult, eliminarea "barierelor artificiale în comerţul extern al regiunii", înseamnă revenirea la situaţia din 23 martie, 2006, când agenţii economici din regiunea transnistreană nu erau obligaţi să se înregistreze, permanent sau temporar, la organele constituţionale ale R. Moldova pentru a putea efectua export peste hotarele R. Moldova. Asta înseamnă ca să renunţăm la orice element de suveranitate asupra regiunii de est a ţării, la insistenţa trimisului ţarului rus. Dar o figură din trei degete n-au văzut ruşii? Statistica, atât cea moldovenească, cât şi cea de la Tiraspol, arată că în 2007, an de "blocadă economică", exportul din regiunea transnisreană a crescut cu peste 50%. În acelaşi timp, exportul R. Moldova în acelaşi an a crescut cu peste 30%. Interesante "bariere artificiale".
Zilele acestea la Moscova se află şi spicherul legislativului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, despre care se vorbeşte că îl va schimba pe Smirnov. Cred că aşa şi se va întâmpla în cel mai apropiat timp. Astăzi publicaţia moscovită "Kommesant" publică un interviu cu Şevciuk, titrând "Noi cu preşedintele avem diferite ideologii şi diferite viziuni" (textul îl citiţi aici). Prin aceasta se subliniază că la Tiraspol trebuie să vină un lider "cu ideologie şi viziune diferită" de cea a lui Smirnov. Printre altele, ideologia şi viziunile lui Şevciuk coincid integral cu cele ale partidului pro-Kremlin din Federaţia Rusă, "Rusia Unită" şi cu cele ale succesorului lui Putin, Dmitri Medvedev. Printre altele, Şevciuk, în interviu, vorbeşte despre necesitatea unui dialog cu Chişinăul, dar şi pentru eliminarea barierelor impuse de Moldova agenţilor economici din transnistria. Aceasta mă face că discursul lui Şevciuk şi cel al Ambasadorului rus la Chişinău au fost coordonate. De către cine, nu e greu să ne dăm seama.
În acest context, este stranie vizita delegaţiei moldoveneşti la Moscova. Expertul în problematica transnistreană, Oazu Nantoi, în cadrul unui buletin de ştiri de la un post de televiziune de la Chişinău, afirma ieri că Moldova nu a ajuns la o înţelegere cu Rusia în ce priveşte soluţionarea definitivă a diferendului transnistrean, ci doar depune eforturi ca, cu ajutorul Moscovei, să deblocheze procesul de negocieri, ceea ce ar fi dat ca o reuşită. Înclin să-i dau dreptate dlui Nantoi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Mai mult, eliminarea "barierelor artificiale în comerţul extern al regiunii", înseamnă revenirea la situaţia din 23 martie, 2006, când agenţii economici din regiunea transnistreană nu erau obligaţi să se înregistreze, permanent sau temporar, la organele constituţionale ale R. Moldova pentru a putea efectua export peste hotarele R. Moldova. Asta înseamnă ca să renunţăm la orice element de suveranitate asupra regiunii de est a ţării, la insistenţa trimisului ţarului rus. Dar o figură din trei degete n-au văzut ruşii? Statistica, atât cea moldovenească, cât şi cea de la Tiraspol, arată că în 2007, an de "blocadă economică", exportul din regiunea transnisreană a crescut cu peste 50%. În acelaşi timp, exportul R. Moldova în acelaşi an a crescut cu peste 30%. Interesante "bariere artificiale".
Zilele acestea la Moscova se află şi spicherul legislativului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, despre care se vorbeşte că îl va schimba pe Smirnov. Cred că aşa şi se va întâmpla în cel mai apropiat timp. Astăzi publicaţia moscovită "Kommesant" publică un interviu cu Şevciuk, titrând "Noi cu preşedintele avem diferite ideologii şi diferite viziuni" (textul îl citiţi aici). Prin aceasta se subliniază că la Tiraspol trebuie să vină un lider "cu ideologie şi viziune diferită" de cea a lui Smirnov. Printre altele, ideologia şi viziunile lui Şevciuk coincid integral cu cele ale partidului pro-Kremlin din Federaţia Rusă, "Rusia Unită" şi cu cele ale succesorului lui Putin, Dmitri Medvedev. Printre altele, Şevciuk, în interviu, vorbeşte despre necesitatea unui dialog cu Chişinăul, dar şi pentru eliminarea barierelor impuse de Moldova agenţilor economici din transnistria. Aceasta mă face că discursul lui Şevciuk şi cel al Ambasadorului rus la Chişinău au fost coordonate. De către cine, nu e greu să ne dăm seama.
În acest context, este stranie vizita delegaţiei moldoveneşti la Moscova. Expertul în problematica transnistreană, Oazu Nantoi, în cadrul unui buletin de ştiri de la un post de televiziune de la Chişinău, afirma ieri că Moldova nu a ajuns la o înţelegere cu Rusia în ce priveşte soluţionarea definitivă a diferendului transnistrean, ci doar depune eforturi ca, cu ajutorul Moscovei, să deblocheze procesul de negocieri, ceea ce ar fi dat ca o reuşită. Înclin să-i dau dreptate dlui Nantoi.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
miercuri, 30 ianuarie 2008
Chişinăul ar putea semna cu Moscova un document privind reglementarea transnistreană
Pentru continuarea consultărilor în spiritul înţelegerilor la care au ajuns Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, astăzi la Moscova se află o delegaţie a Republicii Moldova. Din componenţa acesteia fac parte ministrul Reintegrării Vasili Şova, consilierul Preşedintelui în problemele politice, Mark Tkaciuk, şeful Direcţiei Tratate din cadrul Departamentului Drept Internaţional al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Dumitru Socolan.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
PS Interesantă vizită. E un grup aproape "tehnic" care ar urma să pună în discuţii detaliile unui noi document? Ce să caute în această delegaţie şeful Direcţiei Tratate de la MAEIE? Se pregăteşte semnarea unui document? Nu mai ştiu ce să cred...
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Serviciul de presă al Preşedinţiei
PS Interesantă vizită. E un grup aproape "tehnic" care ar urma să pună în discuţii detaliile unui noi document? Ce să caute în această delegaţie şeful Direcţiei Tratate de la MAEIE? Se pregăteşte semnarea unui document? Nu mai ştiu ce să cred...
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Tiraspolul doreşte să armonizeze legislaţia transnistreană cu cea rusească. Aşa se reîntregeşte Moldova
Spicherul aşa-numitului Legislativ de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, despre care se vorbeşte că ar fi noul uns al Moscovei, a discutat ieri în capitala rusă despre "armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea rusă". Detalii vedeţi aici.
Aşa se realizează reunificarea R. Moldova? Personal nu cred în existenţa unui "plan" care ar fi acceptat integral de Chişinău şi Moscova. O dovadă în acest sens este şi "armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea ruse" şi nu cu cea moldovenească, cum ar fi firesc în cazul în care s-ar fi decis reunificarea R. Moldova.
În altă ordine de idei, populaţia regiunii transnistrene continuă să scadă. La situaţia din 1 ianuarie 2008, în regiune locuiau aproape 534 de mii de pesoane, cu peste 7 mii mai puţin decât cu un an în urmă (vedeţi mai multe aici)
În timp ce populaţia este în scădere, datoria regiunii faţă de gazul rusesc este în creştere. Doar în anul trecut această datorie s-a majorat cu circa 202 milioane USD, constituind peste 1,4 miliarde USD. Detalii aici
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Aşa se realizează reunificarea R. Moldova? Personal nu cred în existenţa unui "plan" care ar fi acceptat integral de Chişinău şi Moscova. O dovadă în acest sens este şi "armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea ruse" şi nu cu cea moldovenească, cum ar fi firesc în cazul în care s-ar fi decis reunificarea R. Moldova.
În altă ordine de idei, populaţia regiunii transnistrene continuă să scadă. La situaţia din 1 ianuarie 2008, în regiune locuiau aproape 534 de mii de pesoane, cu peste 7 mii mai puţin decât cu un an în urmă (vedeţi mai multe aici)
În timp ce populaţia este în scădere, datoria regiunii faţă de gazul rusesc este în creştere. Doar în anul trecut această datorie s-a majorat cu circa 202 milioane USD, constituind peste 1,4 miliarde USD. Detalii aici
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
La Bologna (Italia) s-a deschis oficial Consulatul general al R. Moldova
La 29 ianuarie 2008, la Bologna, Italia, a avut loc ceremonia deschiderii oficiale a Consulatului General al Republicii Moldova, la care a participat dl Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Deschiderea consulatului se înscrie în caracterul dinamic al relaţiilor moldo-italiene şi are drept scop sporirea capacităţii de sprijin a compatrioţilor noştri aflaţi la muncă în Italia şi a consolidării serviciilor consulare în general. Astfel, în primele zece zile de activitate, Consulatul General de la Bologna a primit peste 600 de cetăţeni care au avut de rezolvat diverse probleme.
Cu ocazia deschiderii Consulatului General la Bologna, la ceremonie au participat peste douăzeci de conducători şi reprezentanţi ai asociaţiilor de moldoveni aflaţi în Italia. În cadrul unei vaste discuţii pe care aceştia au avut-o cu dl Valeriu Ostalep, a fost abordat un spectru larg de probleme cu care se confruntă compatrioţii noştri. Viceministrul a relatat că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cunoaşte aceste probleme şi că a fost elaborat un plan de acţiuni concrete în vederea soluţionării lor. Oficialul moldovean a remarcat că bunele relaţii dintre cele două state asigură condiţii prielnice pentru înlăturarea dificultăţilor existente şi intensificarea relaţiilor culturale cu comunitatea moldovenilor din Italia. Participanţii la discuţie au făcut un schimb de opinii privind implicarea Consulatului General în coordonarea activităţilor ce ţin de protejarea cetăţenilor noştri din regiunea respectivă.
Valeriu Ostalep a dat asigurări că toate sugestiile vor fi examinate cu atenţie în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor consulare şi că acest format de consultări va fi continuat pe viitor.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Cu ocazia deschiderii Consulatului General la Bologna, la ceremonie au participat peste douăzeci de conducători şi reprezentanţi ai asociaţiilor de moldoveni aflaţi în Italia. În cadrul unei vaste discuţii pe care aceştia au avut-o cu dl Valeriu Ostalep, a fost abordat un spectru larg de probleme cu care se confruntă compatrioţii noştri. Viceministrul a relatat că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cunoaşte aceste probleme şi că a fost elaborat un plan de acţiuni concrete în vederea soluţionării lor. Oficialul moldovean a remarcat că bunele relaţii dintre cele două state asigură condiţii prielnice pentru înlăturarea dificultăţilor existente şi intensificarea relaţiilor culturale cu comunitatea moldovenilor din Italia. Participanţii la discuţie au făcut un schimb de opinii privind implicarea Consulatului General în coordonarea activităţilor ce ţin de protejarea cetăţenilor noştri din regiunea respectivă.
Valeriu Ostalep a dat asigurări că toate sugestiile vor fi examinate cu atenţie în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor consulare şi că acest format de consultări va fi continuat pe viitor.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Alegerile din 2009 vor fi un test pentru spiritul european al R. Moldova
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a solicitat în cadrul vizitei oficiale în Republica Franceză, care are loc în perioada 29 – 31 ianuarie curent, susţinerea autorităţilor franceze în promovarea vizibilităţii ţării noastre pe agenda europeană de discuţii.
În particular Marian LUPU a solicitat includerea Republicii Moldova în agenda priorităţilor Franţei în contextul preluării de către această ţară a Preşedinţiei Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2008.
Preşedintele Parlamentului a pledat pentru începerea demersurilor de negociere a unui nou cadru juridic în relaţiile moldo-comunitare, document care să conţină stipularea unei perspective europene sigure a Republicii Moldova.
„Acordarea unei perspective europene clare va reprezenta cel mai important mesaj de susţinere a partenerilor europeni a Republicii Moldova pe calea integrării europene şi reformelor democratice”, a afirmat spicherul în discuţiile cu înalţii oficiali francezi.
În cadrul întrevederilor cu Christian PONCELET, Preşedintele Senatului francez, şi Josette DURRIEU, Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Moldova din Senatul francez, Marian LUPU a reafirmat aspiraţiile europene ferme ale poporului moldovean şi ataşamentul autorităţilor pentru ajustarea standardelor naţionale la cerinţele comunitare.
Preşedintele Senatului francez a exprimat, la rândul său, susţinerea Republicii Franceze pentru vocaţia europeană a Moldovei. În special Christian PONCELET a remarcat faptul că cetăţenii moldoveni şi francezi sunt uniţi de ataşamentul pentru valorile francofone.
„Franţa nu este indiferentă faţă de Moldova şi cetăţenii săi”, a accentuat oficialul francez.
O poziţie similară a fost exprimată şi în cadrul discuţiilor spicherului moldovean cu Josette DURRIEU, care a subliniat faptul că scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei nu este departe.
„Republica Moldova trebuie să demonstreze la alegerile din 2009 că este ataşată principiilor democratice. Modul de desfăşurare a alegerilor legislative din anul viitor va constitui o probă esenţială pentru afirmarea în practică a spiritului european al Moldovei”, a afirmat DURRIEU.
În acelaşi context, parlamentarul francez a accentuat faptul că ţara noastră trebuie să-şi probeze în practică şi acţiuni consecvente reformele destinate transformărilor interne şi preluării standardelor europene în domeniile social, economic, politic, etc.
Ambii oficiali francezi au susţinut plenar poziţia Preşedintelui Parlamentului moldovean privind importanţa deosebită a promovării imaginii Republicii Moldova în discuţiile cu partenerii internaţionali şi atribuirea acestui subiect prioritate pe plan extern.
Marian LUPU a mai abordat cu autorităţile franceze evoluţiile în procesul de reglementare transnistreană şi a reiterat poziţia ţării noastre privind identificarea unei soluţii finale a conflictului doar în cadrul formatului 5 + 2.
În cadrul vizitei la Paris Marian LUPU este însoţit de deputaţii Serafim URECHEAN, Preşedintele fracţiunii AMN, Dumitru DIACOV, Preşedintele fracţiunii PDM, Vlad CUBREACOV, Preşedintele fracţiunii PPCD.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În particular Marian LUPU a solicitat includerea Republicii Moldova în agenda priorităţilor Franţei în contextul preluării de către această ţară a Preşedinţiei Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2008.
Preşedintele Parlamentului a pledat pentru începerea demersurilor de negociere a unui nou cadru juridic în relaţiile moldo-comunitare, document care să conţină stipularea unei perspective europene sigure a Republicii Moldova.
„Acordarea unei perspective europene clare va reprezenta cel mai important mesaj de susţinere a partenerilor europeni a Republicii Moldova pe calea integrării europene şi reformelor democratice”, a afirmat spicherul în discuţiile cu înalţii oficiali francezi.
În cadrul întrevederilor cu Christian PONCELET, Preşedintele Senatului francez, şi Josette DURRIEU, Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Moldova din Senatul francez, Marian LUPU a reafirmat aspiraţiile europene ferme ale poporului moldovean şi ataşamentul autorităţilor pentru ajustarea standardelor naţionale la cerinţele comunitare.
Preşedintele Senatului francez a exprimat, la rândul său, susţinerea Republicii Franceze pentru vocaţia europeană a Moldovei. În special Christian PONCELET a remarcat faptul că cetăţenii moldoveni şi francezi sunt uniţi de ataşamentul pentru valorile francofone.
„Franţa nu este indiferentă faţă de Moldova şi cetăţenii săi”, a accentuat oficialul francez.
O poziţie similară a fost exprimată şi în cadrul discuţiilor spicherului moldovean cu Josette DURRIEU, care a subliniat faptul că scoaterea Republicii Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei nu este departe.
„Republica Moldova trebuie să demonstreze la alegerile din 2009 că este ataşată principiilor democratice. Modul de desfăşurare a alegerilor legislative din anul viitor va constitui o probă esenţială pentru afirmarea în practică a spiritului european al Moldovei”, a afirmat DURRIEU.
În acelaşi context, parlamentarul francez a accentuat faptul că ţara noastră trebuie să-şi probeze în practică şi acţiuni consecvente reformele destinate transformărilor interne şi preluării standardelor europene în domeniile social, economic, politic, etc.
Ambii oficiali francezi au susţinut plenar poziţia Preşedintelui Parlamentului moldovean privind importanţa deosebită a promovării imaginii Republicii Moldova în discuţiile cu partenerii internaţionali şi atribuirea acestui subiect prioritate pe plan extern.
Marian LUPU a mai abordat cu autorităţile franceze evoluţiile în procesul de reglementare transnistreană şi a reiterat poziţia ţării noastre privind identificarea unei soluţii finale a conflictului doar în cadrul formatului 5 + 2.
În cadrul vizitei la Paris Marian LUPU este însoţit de deputaţii Serafim URECHEAN, Preşedintele fracţiunii AMN, Dumitru DIACOV, Preşedintele fracţiunii PDM, Vlad CUBREACOV, Preşedintele fracţiunii PPCD.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
marți, 29 ianuarie 2008
PLD indignat pe Ministerul Justiţiei
Partidul Liberal Democrat din Moldova este indignat de poziţia Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind autenticitatea unor semnături de pe documentele de înregistrare a partidului, exprimată în decizia de înregistrare a PLDM din 25 ianuarie curent. La 23 ianuarie partidului i-a fost remisă o scrisoare semnată de viceministrul Elena Mocanu, în care se invoca existenţa unor dubii vizavi de autenticitatea unor semnături ale membrilor PLDM în listele de membri, precum şi ale unor delegaţi la congresul de constituire. În aceiaşi zi, Ministerului Justiţiei i-a fost prezentată în formă verbală poziţia Partidului Liberal Democrat din Moldova, în care am solicitat autorităţii publice să nu utilizeze dubiile ca şi probe, în condiţiile în care nu a fost prezentat niciun raport privind expertiza grafologică a semnăturilor.
Partidul Liberal Democrat din Moldova va contesta pe căi legale respectiva poziţie a Ministerului Justiţiei exprimată în decizia de înregistrare a formaţiunii şi declară că este gata să pună la dispoziţia opiniei publice toate probele necesare pentru confirmarea autenticităţii semnăturilor din documentele prezentate.
În premieră Ministerul Justiţiei a făcut publică o decizie privind înregistrarea unui partid politic, fapt ce, în opinia noastră, urmăreşte denigrarea Partidului Liberal Democrat din Moldova şi reprezintă o reacţie deplasată a guvernării la acţiunea „Moldova – fără Voronin, Moldova – fără comunişti”, iniţiată de către PLDM.
Serviciul de presă al PLD
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Partidul Liberal Democrat din Moldova va contesta pe căi legale respectiva poziţie a Ministerului Justiţiei exprimată în decizia de înregistrare a formaţiunii şi declară că este gata să pună la dispoziţia opiniei publice toate probele necesare pentru confirmarea autenticităţii semnăturilor din documentele prezentate.
În premieră Ministerul Justiţiei a făcut publică o decizie privind înregistrarea unui partid politic, fapt ce, în opinia noastră, urmăreşte denigrarea Partidului Liberal Democrat din Moldova şi reprezintă o reacţie deplasată a guvernării la acţiunea „Moldova – fără Voronin, Moldova – fără comunişti”, iniţiată de către PLDM.
Serviciul de presă al PLD
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Respectarea legislaţiei anti-monopol, o componentă fundamentală a unei economii de piaţă eficiente
Interviu cu Massimiliano Gangi, expert independent în cadrul Proiectului "Asistenţă Tehnică pentru Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, sub auspiciul Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii al Băncii Mondiale.
- Dle Gangi, ce scop urmăreşte vizita Dvstră în R. Moldova?
Sînt un funcţionar al Autorităţii de Concurenţă din Italia, la moment restras temporar pentru a oferi servicii de consultanţă. Această retragere din funcţie mi-a fost oferită la solicitarea mea, pentru a avea posibilitatea de a lucra la proiecte internaţionale în domeniul legislaţiei şi politicii concurenţiale. Aici, în Republica Moldova, sub auspiciul unui proiect finanţat de Banca Mondială, am fost selectat pentru a oferi asistenţă tehnică agenţiei de concurenţă a Moldovei, care a fost creată recent (Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei sau ANPC).
- Care este importanţa legislaţiei anti-monopol în statele cu economie de piaţă?
Implementarea eficientă a legislaţiei şi politicii concurenţiale este o componentă fundamentală a unei economii de piaţă eficiente. Doar pieţele competitive pot contribui în cea mai mare măsură, la creştere, la eficienţa economiei naţionale şi la bunăstarea consumatorului. Pieţele monopolizate, sau unde se practică înţelegerile de cartel, de regulă au ca rezultat preţuri mai mari, calitate mai proastă a produselor şi încetinirea procesului de inovare.
ANPC are două sarcini majore: prima se referă la investigarea şi reprimarea practicilor anticoncurenţiale, aşa ca înţelegerile de cartel, abuzul poziţiei dominante şi prevenirea fuziunilor cu efect de limitare a concurenţei. În al doilea rînd, ANPC va funcţiona ca un consultant al Guvernului şi Parlamentului în ceea ce priveşte legile şi actele normative care ar permite afectarea mediului concurenţial, spre exemplu, cele care oferă formal, sau neformal, drepturi exclusive nejustificate companiilor, inclusiv celor de stat, în vederea promovării reformei regulatorii. Fiind o agenţie independentă, ANPC este binevenită în îndeplinirea adecvată a celei de-a doua sarcini.
- Ce credeţi despre legislaţia moldovenească pentru protecţia concurenţei, Dvstră fiind unul dintre experţii internaţionali care au ajutat Chişinăul să perfecţioneze acest cadru juridic?
Opinia mea personală este că legislaţia care există la momentul actual în domeniul concurenţei este învechită şi nu se conformează standardelor internaţionale în vederea asigurării unor reguli transparente, clare şi eficiente de implementare. Respectiv, legislaţia existentă la moment necesită schimbări majore, ceea ce şi constituie la momentul actual subiectul discuţiilor dintre ANPC şi Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova.
- Cu o întîrziere de mai mulţi ani, în februarie 2007 a fost creată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, prima instituţie de acest fel din R. Moldova. Deşi are mai puţin de un an de activitate, Agenţia a fost implicată deja în cîteva scandaluri cu rezonanţă publică. De ce credeţi că au apărut reacţiile negative la acţiunea ANPC şi în ce măsură credeţi că sînt legale acţiunile Agenţiei?
Impresia mea este că atît conducerea, cît şi personalul ANPC sînt persoane entuziaste, competente şi foarte dedicate, interesate în a învăţa rapid despre legislaţia şi politica concurenţială. Unica mea sugestie pentru ei este să înveţe cît mai mult din practica Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, deoarece acestea sînt cele mai bune referinţe pentru domeniul legislaţiei şi politicii concurenţiale în lume.
- Critici la adresa ANPC au fost formulate inclusiv de către Asociaţia Investitorilor Străini, care şi-au exprimat temerea că acţiunile Agenţiei au un impact negativ asupra climatului investiţional din R. Moldova. Aţi avut o întrevedere comună cu reprezentanţii acestor două instituţii. Ce părere va-ţi format în legătură cu disputa respectivă?
Cred că iniţial a existat o neînţelegere şi o comunicare insuficientă între ANPC şi AIS. Cu referire la acest subiect, o întîlnire foarte constructivă a avut loc la 25 ianuarie curent, la care am participat. Ambele părţi au convenit asupra stabilirii unei colaborări strînse. Prima iniţiativă în cadrul dialogului stabilit între ANPC şi AIS a fost propunerea unui schimb de opinii asupra modificărilor înaintate de ANPC la Legea concurenţei din 2000. Am convingerea că companiile străine care funcţionează în Moldova sînt interesate în a avea o Autoritate de Concurenţă eficientă în Moldova care aplică legea pentru toate companiile ce operează în Moldova, domestice şi străine, private şi de stat. În plus, în Moldova, ca şi în alte ţări, unele întreprinderi, atît private cît şi de stat, beneficiază de anumite drepturi exclusive, în mod oficial sau neformal, din cauza fenomenului de lobby. Astfel de drepturi distorsionează concurenţa şi afectează negativ consumatorul, întrucît nu sînt justificate de un interes public. Autoritatea de concurenţă din Moldova poate interveni împotriva acestor practici, prin aşa-numita “advocaţie concurenţială”, solicitînd în mod oficial Guvernului şi Parlamentului să întreprindă măsuri.
- ANPC propune un şir de modificări la legislaţia în vigoare, pentru a conforma practicile cu cele din Uniunea Europeană, inclusiv ce ţine de mărimea maximă a amenzii de 10% din venitul obţinut de către agentul economic sancţionat. Sînt oportune aceste modificări?
Sancţiunile dure reprezintă un instrument extrem de important pentru reprimarea acţiunilor anticoncurenţiale, mai ales în cazul înţelegerilor de cartel, care au ca scop fixarea preţurilor sau divizarea pieţei. Amenzile trebuie să aibă o putere maximă asupra comportamentelor anticoncurenţiale. Totuşi acestea trebuie impuse în urma unei proceduri corecte şi transparente. Este important ca întreprinderile să aibă dreptul de a se auto-apăra. Deasemeni, trebuie luat în consideraţie faptul că multe practici anticoncurenţiale (cu excepţie cartelurilor) sînt deseori greu de evaluat în ceea ce priveşte efectul lor asupra consumatorului. Totuşi, consider că ANPC, ca şi alte autorităţi din ţările industrializate sau în tranziţie, trebuie să aibă dreptul de a impune sancţiuni egale cu cele practicate în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, astfel de sancţiuni trebuiesc aplicate cu grijă, deoarece legislaţia concurenţială este ceva nou pentru Moldova şi unele companii încă nu-şi dau seama ce este legal şi ce nu se permite să faci în materie de concurenţă. Totuşi înţelegerile de cartel sînt cu siguranţă un caz ce necesită penalizare imediată şi cît mai “crudă” din partea ANPC.
- Ce părere aveţi despre climatul concurenţial existent în R. Moldova şi ce ar trebui să facă Chişinăul pentru a îmbunătăţi starea de lucruri în acest domeniu?
Cred că nu sînt îndeajuns familiarizat cu starea mediului concurenţial în Moldova ca să vă pot oferi o opinie argumentată.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
- Dle Gangi, ce scop urmăreşte vizita Dvstră în R. Moldova?
Sînt un funcţionar al Autorităţii de Concurenţă din Italia, la moment restras temporar pentru a oferi servicii de consultanţă. Această retragere din funcţie mi-a fost oferită la solicitarea mea, pentru a avea posibilitatea de a lucra la proiecte internaţionale în domeniul legislaţiei şi politicii concurenţiale. Aici, în Republica Moldova, sub auspiciul unui proiect finanţat de Banca Mondială, am fost selectat pentru a oferi asistenţă tehnică agenţiei de concurenţă a Moldovei, care a fost creată recent (Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei sau ANPC).
- Care este importanţa legislaţiei anti-monopol în statele cu economie de piaţă?
Implementarea eficientă a legislaţiei şi politicii concurenţiale este o componentă fundamentală a unei economii de piaţă eficiente. Doar pieţele competitive pot contribui în cea mai mare măsură, la creştere, la eficienţa economiei naţionale şi la bunăstarea consumatorului. Pieţele monopolizate, sau unde se practică înţelegerile de cartel, de regulă au ca rezultat preţuri mai mari, calitate mai proastă a produselor şi încetinirea procesului de inovare.
ANPC are două sarcini majore: prima se referă la investigarea şi reprimarea practicilor anticoncurenţiale, aşa ca înţelegerile de cartel, abuzul poziţiei dominante şi prevenirea fuziunilor cu efect de limitare a concurenţei. În al doilea rînd, ANPC va funcţiona ca un consultant al Guvernului şi Parlamentului în ceea ce priveşte legile şi actele normative care ar permite afectarea mediului concurenţial, spre exemplu, cele care oferă formal, sau neformal, drepturi exclusive nejustificate companiilor, inclusiv celor de stat, în vederea promovării reformei regulatorii. Fiind o agenţie independentă, ANPC este binevenită în îndeplinirea adecvată a celei de-a doua sarcini.
- Ce credeţi despre legislaţia moldovenească pentru protecţia concurenţei, Dvstră fiind unul dintre experţii internaţionali care au ajutat Chişinăul să perfecţioneze acest cadru juridic?
Opinia mea personală este că legislaţia care există la momentul actual în domeniul concurenţei este învechită şi nu se conformează standardelor internaţionale în vederea asigurării unor reguli transparente, clare şi eficiente de implementare. Respectiv, legislaţia existentă la moment necesită schimbări majore, ceea ce şi constituie la momentul actual subiectul discuţiilor dintre ANPC şi Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova.
- Cu o întîrziere de mai mulţi ani, în februarie 2007 a fost creată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, prima instituţie de acest fel din R. Moldova. Deşi are mai puţin de un an de activitate, Agenţia a fost implicată deja în cîteva scandaluri cu rezonanţă publică. De ce credeţi că au apărut reacţiile negative la acţiunea ANPC şi în ce măsură credeţi că sînt legale acţiunile Agenţiei?
Impresia mea este că atît conducerea, cît şi personalul ANPC sînt persoane entuziaste, competente şi foarte dedicate, interesate în a învăţa rapid despre legislaţia şi politica concurenţială. Unica mea sugestie pentru ei este să înveţe cît mai mult din practica Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, deoarece acestea sînt cele mai bune referinţe pentru domeniul legislaţiei şi politicii concurenţiale în lume.
- Critici la adresa ANPC au fost formulate inclusiv de către Asociaţia Investitorilor Străini, care şi-au exprimat temerea că acţiunile Agenţiei au un impact negativ asupra climatului investiţional din R. Moldova. Aţi avut o întrevedere comună cu reprezentanţii acestor două instituţii. Ce părere va-ţi format în legătură cu disputa respectivă?
Cred că iniţial a existat o neînţelegere şi o comunicare insuficientă între ANPC şi AIS. Cu referire la acest subiect, o întîlnire foarte constructivă a avut loc la 25 ianuarie curent, la care am participat. Ambele părţi au convenit asupra stabilirii unei colaborări strînse. Prima iniţiativă în cadrul dialogului stabilit între ANPC şi AIS a fost propunerea unui schimb de opinii asupra modificărilor înaintate de ANPC la Legea concurenţei din 2000. Am convingerea că companiile străine care funcţionează în Moldova sînt interesate în a avea o Autoritate de Concurenţă eficientă în Moldova care aplică legea pentru toate companiile ce operează în Moldova, domestice şi străine, private şi de stat. În plus, în Moldova, ca şi în alte ţări, unele întreprinderi, atît private cît şi de stat, beneficiază de anumite drepturi exclusive, în mod oficial sau neformal, din cauza fenomenului de lobby. Astfel de drepturi distorsionează concurenţa şi afectează negativ consumatorul, întrucît nu sînt justificate de un interes public. Autoritatea de concurenţă din Moldova poate interveni împotriva acestor practici, prin aşa-numita “advocaţie concurenţială”, solicitînd în mod oficial Guvernului şi Parlamentului să întreprindă măsuri.
- ANPC propune un şir de modificări la legislaţia în vigoare, pentru a conforma practicile cu cele din Uniunea Europeană, inclusiv ce ţine de mărimea maximă a amenzii de 10% din venitul obţinut de către agentul economic sancţionat. Sînt oportune aceste modificări?
Sancţiunile dure reprezintă un instrument extrem de important pentru reprimarea acţiunilor anticoncurenţiale, mai ales în cazul înţelegerilor de cartel, care au ca scop fixarea preţurilor sau divizarea pieţei. Amenzile trebuie să aibă o putere maximă asupra comportamentelor anticoncurenţiale. Totuşi acestea trebuie impuse în urma unei proceduri corecte şi transparente. Este important ca întreprinderile să aibă dreptul de a se auto-apăra. Deasemeni, trebuie luat în consideraţie faptul că multe practici anticoncurenţiale (cu excepţie cartelurilor) sînt deseori greu de evaluat în ceea ce priveşte efectul lor asupra consumatorului. Totuşi, consider că ANPC, ca şi alte autorităţi din ţările industrializate sau în tranziţie, trebuie să aibă dreptul de a impune sancţiuni egale cu cele practicate în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, astfel de sancţiuni trebuiesc aplicate cu grijă, deoarece legislaţia concurenţială este ceva nou pentru Moldova şi unele companii încă nu-şi dau seama ce este legal şi ce nu se permite să faci în materie de concurenţă. Totuşi înţelegerile de cartel sînt cu siguranţă un caz ce necesită penalizare imediată şi cît mai “crudă” din partea ANPC.
- Ce părere aveţi despre climatul concurenţial existent în R. Moldova şi ce ar trebui să facă Chişinăul pentru a îmbunătăţi starea de lucruri în acest domeniu?
Cred că nu sînt îndeajuns familiarizat cu starea mediului concurenţial în Moldova ca să vă pot oferi o opinie argumentată.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Fals la PLD!
Ministerul Justiţiei a informat că în procesul de verificare a dosarului pentru înregistrarea Partidului Liberal Democrat au fost depistate mai multe falsuri, dar care nu au fost suficiente pentru respingerea înregistrării. Astfel, potrivit deciziei de înregistrare (mă întrebam de cei pe blogul lui Filat decizia respectivă era publicată doar parţial...), MJ a depistat peste 2300 de semnături ale membrilor PLD "cu semne vizibile de falsificare", la fel ca şi în cazul a aproape 200 de semnături ale celor aproape 600 de participanţi la congresul de constituire.
Au început-o cu stângul cei de la PLD?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Au început-o cu stângul cei de la PLD?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
PLD a iniţiat o acţiune de schimbare în normalitate a ţării
Partidul Liberal Democrat din Moldova constată că puterea în Republica Moldova este uzurpată de preşedintele Voronin, iar instituţiile statului sunt subordonate intereselor de grup ale Partidului Comuniştilor.
După 7 ani de guvernare comunistă, Moldova a fost aruncată într-o criză profundă şi are probleme grave la capitolul drepturile omului, independenţa justiţiei, libertatea activităţii de antreprenoriat şi protecţia proprietăţii, libertatea mass-media, lupta împotriva corupţiei etc.
Recentele modificări ale legislaţiei demonstrează clar strategia Partidului Comuniştilor de a elimina concurenţii politici, de a diviza societatea pe principii etnice şi religioase şi de a genera conflicte civile, toate cu un singur scop – de a rămîne la putere cu orice preţ.
Partidul Liberal Democrat reaminteşte tuturor formaţiunilor necomuniste că, dincolo de diferenţe ideologice sau interese de partid, purtăm responsabilitatea comună în faţa societăţii de a contracara acţiunile autoritare ale comuniştilor. Şansele de supravieţuire a Republicii Moldova depind în mod direct de debarcarea acestora de la guvernare în 2009. În acest context, PLDM îşi reconfirmă poziţia de a acţiona în comun cu partidele democratice pentru desfăşurarea unor alegeri parlamentare libere şi corecte în 2009.
Pentru instaurarea democraţiei şi schimbarea în normalitate a ţării noastre Partidul Liberal Democrat iniţiază acţiunea „Moldova – fără Voronin, Moldova – fără comunişti!”.
Biroul Permanent Central al PLDM (expediat prin poşta electronică)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
După 7 ani de guvernare comunistă, Moldova a fost aruncată într-o criză profundă şi are probleme grave la capitolul drepturile omului, independenţa justiţiei, libertatea activităţii de antreprenoriat şi protecţia proprietăţii, libertatea mass-media, lupta împotriva corupţiei etc.
Recentele modificări ale legislaţiei demonstrează clar strategia Partidului Comuniştilor de a elimina concurenţii politici, de a diviza societatea pe principii etnice şi religioase şi de a genera conflicte civile, toate cu un singur scop – de a rămîne la putere cu orice preţ.
Partidul Liberal Democrat reaminteşte tuturor formaţiunilor necomuniste că, dincolo de diferenţe ideologice sau interese de partid, purtăm responsabilitatea comună în faţa societăţii de a contracara acţiunile autoritare ale comuniştilor. Şansele de supravieţuire a Republicii Moldova depind în mod direct de debarcarea acestora de la guvernare în 2009. În acest context, PLDM îşi reconfirmă poziţia de a acţiona în comun cu partidele democratice pentru desfăşurarea unor alegeri parlamentare libere şi corecte în 2009.
Pentru instaurarea democraţiei şi schimbarea în normalitate a ţării noastre Partidul Liberal Democrat iniţiază acţiunea „Moldova – fără Voronin, Moldova – fără comunişti!”.
Biroul Permanent Central al PLDM (expediat prin poşta electronică)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
luni, 28 ianuarie 2008
În Chişinău au apărut panouri care anunţă că se apropie alegeri
Apropierea alegerilor se poate simte nu doar prin intensificarea activităţilor partidelor, majoritatea dintre care hibernează 3,5 ani (ciclul electoral este de 4 ani). Un element interesant care vine să anunţe că ne apropiem de un nou scrutin este fata draguţă cu panglica roşie pe cap, cu inscripţia "EU votez" (EU este în interiorul celor 12 stele ale UE şi are o "descifrare" dublă - European Union şi Eu, ca pronume personal). Vă mai amintiţi de sloganul respectiv şi fetiţa în cauză?
Pentru prima dată, această găselniţă (una, de altfel, foarte bună), a fost utilizată în alegerile parlamentare din 2005, de către PCRM, care a venit cu un mesaj electoral pro-european. Pe multe panouri din Chişinău am întâlnit atunci acea fetiţă (dacă nu greşesc, a fost chiar Miss Moldova, fiind şi preşedintele Asociaţiei studenţilor transnistreni, ONG înregistrat la Chişinău), care arată "faţa modernă" a partidului de guvernământ.
Ideea respectivă nu a fost trecută în istorie odată cu alegerile parlamentare din 2005. Cu câteva luni înaintea alegerilor locale generale din 2007, imaginea cu domnişoara în cauză, a cărei panglică roşie ne spune: "EU votez", a reapărut pe mai multe panouri din Chişinău, cu ... publicitate socială. Pe aceste panouri, faţa cunoscută ne spune "Stop narcotice", "Stop alcool". Au trecut alegerile primarului de Chişinău în vara trecută, au dispărut şi acele panouri.
Zilele acestea am revăzut faţa cunoscută, cu aceleaşi mesaje sociale. Şi am înţeles că s-a dat deja startul campaniei pentru alegerile din 2009. E devreme? Nu cred. Partidele serioase trebuie să facă mereu campanie electorală. Asta este misiunea lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Pentru prima dată, această găselniţă (una, de altfel, foarte bună), a fost utilizată în alegerile parlamentare din 2005, de către PCRM, care a venit cu un mesaj electoral pro-european. Pe multe panouri din Chişinău am întâlnit atunci acea fetiţă (dacă nu greşesc, a fost chiar Miss Moldova, fiind şi preşedintele Asociaţiei studenţilor transnistreni, ONG înregistrat la Chişinău), care arată "faţa modernă" a partidului de guvernământ.
Ideea respectivă nu a fost trecută în istorie odată cu alegerile parlamentare din 2005. Cu câteva luni înaintea alegerilor locale generale din 2007, imaginea cu domnişoara în cauză, a cărei panglică roşie ne spune: "EU votez", a reapărut pe mai multe panouri din Chişinău, cu ... publicitate socială. Pe aceste panouri, faţa cunoscută ne spune "Stop narcotice", "Stop alcool". Au trecut alegerile primarului de Chişinău în vara trecută, au dispărut şi acele panouri.
Zilele acestea am revăzut faţa cunoscută, cu aceleaşi mesaje sociale. Şi am înţeles că s-a dat deja startul campaniei pentru alegerile din 2009. E devreme? Nu cred. Partidele serioase trebuie să facă mereu campanie electorală. Asta este misiunea lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Spre deosebire de moldoveni, norvegienii nu vor în UE
Mai mult de jumătate dintre norvegieni, mai precis 54,3%, se opun aderării ţării lor la Uniunea Europeană /UE/, indică un sondaj de opinie dat publicităţii de televiziunea naţională, transmite luni AFP, citată de ROMPRES.
Realizat în perioada 15 - 21 ianuarie, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, studiul arată că doar 34,6 procente din electoratul Norvegiei sînt de acord cu aderarea la Uniune, în timp ce 11,1% dintre norvegieni sînt indecişi.
Una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din lume datorită rezervelor imense de hidrocarburi din Marea Nordului, Norvegia a respins deja de două ori prin referendum, în 1972 şi 1994, o posibilă aderare la UE.
Coaliţia de centru-stînga, aflată la putere la Oslo, a exclus relansarea dezbaterilor asupra acestui subiect în cursul mandatului actual, ce se încheie în 2009.
De remarcat că potrivit sondajelor de opinie publică, circa 75% din moldoveni susţin aderarea R. Moldova la UE. De-am avea şi noi viaţa norvegienilor....
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Realizat în perioada 15 - 21 ianuarie, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, studiul arată că doar 34,6 procente din electoratul Norvegiei sînt de acord cu aderarea la Uniune, în timp ce 11,1% dintre norvegieni sînt indecişi.
Una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din lume datorită rezervelor imense de hidrocarburi din Marea Nordului, Norvegia a respins deja de două ori prin referendum, în 1972 şi 1994, o posibilă aderare la UE.
Coaliţia de centru-stînga, aflată la putere la Oslo, a exclus relansarea dezbaterilor asupra acestui subiect în cursul mandatului actual, ce se încheie în 2009.
De remarcat că potrivit sondajelor de opinie publică, circa 75% din moldoveni susţin aderarea R. Moldova la UE. De-am avea şi noi viaţa norvegienilor....
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
PLD critică intenţia Rusiei de a deschide secţii de votare în regiunea transnistreană a R. Moldova
Partidul Liberal Democrat din Moldova isi exprima dezacordul fata de intentia autoritatiilor Federatiei Ruse de a deschide in raioanele de est ale Republicii Moldova a 24 de sectii de votare pentru alegerile prezidentiale ruse din 2 martie.
PLDM considera ca aceasta decizie este un amestec brutal al Rusiei in treburile interne ale statului suveran si independent Republica Moldova. Legislaţia in vigoare a tarii noastre prevede ca secţii de votare ale statelor straine pot fi deschise doar la ambasade sau consulate. Astfel, Federatia Rusa ar putea asigura exercitarea dreptului constitutional al cetatenilor sai, care locuiesc pe teritoriul RM, in cadrul secţiilor de votare, organizate la ambasada şi consulatul rus de la Chişinau.
In acelasi timp, PLDM constata cu ingrijorare ca decizia autoritatilor ruse vine dupa recenta vizita de nivel inalt la Moscova a presedintelui republicii Vladimir Voronin, care ar trebui sa fie garantul suveranitatii si integritatii teritoriale a statului nostru si nu doar “aparator al unitatii pravoslavnice”. PLDM cere sefului statului Vladimir Voronin sa actioneze in conformitate cu Constitutia si sa asigure respectarea suveranitatii si independentei Republicii Moldova.
Serviciul de presa al PLDM
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
PLDM considera ca aceasta decizie este un amestec brutal al Rusiei in treburile interne ale statului suveran si independent Republica Moldova. Legislaţia in vigoare a tarii noastre prevede ca secţii de votare ale statelor straine pot fi deschise doar la ambasade sau consulate. Astfel, Federatia Rusa ar putea asigura exercitarea dreptului constitutional al cetatenilor sai, care locuiesc pe teritoriul RM, in cadrul secţiilor de votare, organizate la ambasada şi consulatul rus de la Chişinau.
In acelasi timp, PLDM constata cu ingrijorare ca decizia autoritatilor ruse vine dupa recenta vizita de nivel inalt la Moscova a presedintelui republicii Vladimir Voronin, care ar trebui sa fie garantul suveranitatii si integritatii teritoriale a statului nostru si nu doar “aparator al unitatii pravoslavnice”. PLDM cere sefului statului Vladimir Voronin sa actioneze in conformitate cu Constitutia si sa asigure respectarea suveranitatii si independentei Republicii Moldova.
Serviciul de presa al PLDM
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Un institut din Rusia va monitoriza respectarea drepturilor omului în Europa şi SUA
Institutul pentru Democraţie şi cooperare, din Federaţia Rusă, va monitoriza modul în care sunt respectate drepturile omului şi principiile democratice în Europa şi SUA. Despre aceasta a anunţat preşedintele acestuia, Anatolii Kuceren, care a criticat rapoartele fondurilor gen "Freedom House", numindu-le ideologice. Mai multe detalii vedeţi aici.
Acest pas îmi aminteşte de războiul rece, când URSS critica practicile nedemocratice din SUA şi Europa Occidentală, iar Occidentul critica lipsa democraţiei din URSS. Mai bine s-ar uni şi ar monitoriza împreună democraţia în lume.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Acest pas îmi aminteşte de războiul rece, când URSS critica practicile nedemocratice din SUA şi Europa Occidentală, iar Occidentul critica lipsa democraţiei din URSS. Mai bine s-ar uni şi ar monitoriza împreună democraţia în lume.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Vladimir Voronin speră că în viitorul Parlament de la Chişinău vor fi şi reprezentanţi ai regiunii transnistrene
La solicitarea unor cititori ai blogului, plasez pe site alocuţiunea ţinută de preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, vineri, în faţa Ambasadorilor străini acreditaţi în ţara noastră.
În ajunul acestei întîlniri, am recitit discursurile rostite de mine în anii precedenţi şi am ajuns la următoarea concluzie: tradiţionalele noastre întîlniri de după Anul Nou întotdeauna constituie, într-un anumit sens, o prezentare a planurilor Moldovei pentru anul în curs. Eu cred că acest lucru se întîmplă dintr-un motiv foarte plauzibil: planurile şi speranţele trebuie să ţi le împărtăşeşti numai unor adevăraţi prieteni.
Anul trecut ne-a permis, şi aceasta nu constituie o exagerare, să ne convingem încă o dată că Dumneavoastră personal, la fel ca şi ţările pe care le reprezentaţi la noi, sînteţi prieteni de nădejde ai Moldovei. Sensibilitatea şi solidaritatea pe care guvernele Dumneavoastră le-au manifestat în lunile grele, în care o secetă dezastruoasă s-a abătut asupra ţării, vor intra pentru totdeauna în analele relaţiilor noastre, în însăşi istoria Moldovei. Permiteţi-mi să Vă mulţumesc încă o dată în cel mai sincer mod pentru aceasta.
Anul ce s-a încheiat nu a fost numai anul unor pierderi. El a mai fost şi anul unor importante schimbări sistemice şi pozitive, realizate de ţara noastră pe mai multe direcţii. Vă vorbesc despre toate aceste realizări deschis şi sincer, deoarece majoritatea lor se datorează şi implicării Dumneavoastră personale. Este un succes comun pentru noi toţi şi el reprezintă acel nou stil al politicii externe a ţării noastre, pe care ea şi-l însuşeşte, fiind angajată pe calea integrării europene. Iar această cale anume că presupune maximă deschidere, strînsă cooperare şi elaborarea în comun a deciziilor.
Anume în cadrul unui asemenea dialog colegial au devenit posibile semnarea Acordului dintre Moldova şi Uniunea Europeană privind facilitarea regimului de vize şi readmisie, deschiderea Centrului Unic de Vize al Uniunii Europene în Moldova, decizia Uniunii Europene de a acorda ţării noastre preferinţe comerciale autonome. În aceeaşi atmosferă de încredere şi deschidere, în cadrul relaţiilor de parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale, s-a elaborat pachetul de reforme liberale privind amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe beneficiu, care au schimbat în mod radical climatul investiţional din Moldova.
O realizare incontestabilă a anului trecut a fost şi apropierea la maximum a poziţiilor tuturor participanţilor la procesul de negocieri în problema reglementării transnistrene. Este extrem de important faptul că Federaţia Rusă, Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE şi Ucraina pornesc de la ideea că acest conflict cronicizat nu poate fi soluţionat decît pe baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Pentru noi este important şi faptul că procesul acestei apropieri se desfăşoară transparent, public. Şi dialogurile noastre de la Bruxelles, şi întîlnirea noastră la nivel înalt de la Moscova vin să confirme, într-o măsură din ce în ce mai mare, că noi, în sfîrşit, am reuşit să identificăm un aspect decisiv pentru realizarea înţelegerii reciproce în procesul soluţionării acestei probleme. Esenţa lui constă în faptul că reglementarea transnistreană este un proces în care ţările şi mediatorii investesc nu atît aşteptările lor politice, cît aşteptările lor morale, ideile lor cele mai bune privind unificarea echitabilă a ţării. Însăşi Moldova, ca ţară neutră, capătă tot mai mult şi mai mult conturul unui spaţiu confortabil pentru înţelegerea reciprocă şi dialogul interesat al marilor puteri. Are o importanţă principială faptul că şi în relaţiile cu Transnistria noi urmăm acelaşi principiu, principiul deschiderii care, în forma sa desfăşurată, şi-a găsit expresia în programul făcut deja public al dezvoltării măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol. Această cale deja nu mai are alternativă.
Dacă e să mă refer la perspectivele anului nou, 2008, aş vrea să menţionez în acest context trei sarcini interdependente.
În primul rînd, anul care abia a început constituie, de fapt, prologul alegerilor parlamentare ordinare. Autorităţile Republicii Moldova sînt sincer interesate ca noi toţi să trăim, pe plan intern, acest an în condiţiile încrederii politice, stabilităţii, menţinerii ritmului reformelor democratice. Sînt sigur că situaţia firească, de rivalitate şi competitivitate, nu va face ca procesul electoral să derapeze în zonele marginale ale simpatiilor sau fobiilor ce ţin de domeniul politicii externe. Luptele politice interne trebuie să demonstreze devotamentul întregii clase politice faţă de standardele democratice şi faţă de independenţa Moldovei. Sînt convins că, în pofida deosebirilor de opinii şi idei, partidele politice din Moldova vor putea să facă dovada devotamentului lor faţă de popor, faţă de ţară, faţă de perspectiva ei europeană.
În al doilea rînd, acest an reclamă de la Moldova noi eforturi în vederea modernizării europene, aceste eforturi urmînd să fie concentrate în primul rînd asupra perfecţionării justiţiei noastre, asupra consolidării drepturilor omului şi a garanţiilor lui sociale şi cetăţeneşti. Şi, în acest proces, noi contăm pe sprijinul şi pe asistenţa tuturor prietenilor noştri. Cred că nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că Moldova este foarte receptivă anume la acest tip de reforme, că statalitatea noastră devine deosebit de trainică anume prin extinderea libertăţilor. Nu emoţiile naţionale şi nici setea de răzbunare, ci justiţia echitabilă, posibilitatea afirmării personale şi viitorul garantat îl transformă pe un simplu locuitor în cetăţean şi patriot. Şi sarcina noastră este de a asigura ca acele premise juridice, care au fost create intens în anii precedenţi, să funcţioneze din plin, ca ele să devină o practica obişnuită pentru noi, dar, totodată, şi terenul pentru dezvoltarea anume a unui asemenea patriotism conştient.
În al treilea rînd, cred că, cu toate eforturile pe care le depunem pentru dezvoltarea ţării, a climatului ei investiţional, pentru realizarea de transformări democratice, pentru continuarea unei politici sociale active, principala sarcină a anului este, totuşi, realizarea reunificării ţării. Toate strategiile şi planurile noastre nu vor fi îndeplinite în măsură deplină, atîta timp cît noi trăim în mod separat, atîta timp cît nu constituim un tot întreg. Nu ambiţiile politice şi nici iluziile deşarte, ci însuşi pragmatismul dezvoltării ne cere să punem punct în această problemă. Şi eu sper că, noi toţi, vom depune eforturi maxime pentru ca în următorul Parlament al Republicii Moldova, care se va întruni în anul jubiliar, anul aniversării a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc, să fie reprezentaţi şi compatrioţii noştri din Transnistria, ca locuitorii regiunii să poată să se încadreze efectiv în munca de edificare a unei Moldove moderne, europene.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În ajunul acestei întîlniri, am recitit discursurile rostite de mine în anii precedenţi şi am ajuns la următoarea concluzie: tradiţionalele noastre întîlniri de după Anul Nou întotdeauna constituie, într-un anumit sens, o prezentare a planurilor Moldovei pentru anul în curs. Eu cred că acest lucru se întîmplă dintr-un motiv foarte plauzibil: planurile şi speranţele trebuie să ţi le împărtăşeşti numai unor adevăraţi prieteni.
Anul trecut ne-a permis, şi aceasta nu constituie o exagerare, să ne convingem încă o dată că Dumneavoastră personal, la fel ca şi ţările pe care le reprezentaţi la noi, sînteţi prieteni de nădejde ai Moldovei. Sensibilitatea şi solidaritatea pe care guvernele Dumneavoastră le-au manifestat în lunile grele, în care o secetă dezastruoasă s-a abătut asupra ţării, vor intra pentru totdeauna în analele relaţiilor noastre, în însăşi istoria Moldovei. Permiteţi-mi să Vă mulţumesc încă o dată în cel mai sincer mod pentru aceasta.
Anul ce s-a încheiat nu a fost numai anul unor pierderi. El a mai fost şi anul unor importante schimbări sistemice şi pozitive, realizate de ţara noastră pe mai multe direcţii. Vă vorbesc despre toate aceste realizări deschis şi sincer, deoarece majoritatea lor se datorează şi implicării Dumneavoastră personale. Este un succes comun pentru noi toţi şi el reprezintă acel nou stil al politicii externe a ţării noastre, pe care ea şi-l însuşeşte, fiind angajată pe calea integrării europene. Iar această cale anume că presupune maximă deschidere, strînsă cooperare şi elaborarea în comun a deciziilor.
Anume în cadrul unui asemenea dialog colegial au devenit posibile semnarea Acordului dintre Moldova şi Uniunea Europeană privind facilitarea regimului de vize şi readmisie, deschiderea Centrului Unic de Vize al Uniunii Europene în Moldova, decizia Uniunii Europene de a acorda ţării noastre preferinţe comerciale autonome. În aceeaşi atmosferă de încredere şi deschidere, în cadrul relaţiilor de parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale, s-a elaborat pachetul de reforme liberale privind amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe beneficiu, care au schimbat în mod radical climatul investiţional din Moldova.
O realizare incontestabilă a anului trecut a fost şi apropierea la maximum a poziţiilor tuturor participanţilor la procesul de negocieri în problema reglementării transnistrene. Este extrem de important faptul că Federaţia Rusă, Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE şi Ucraina pornesc de la ideea că acest conflict cronicizat nu poate fi soluţionat decît pe baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Pentru noi este important şi faptul că procesul acestei apropieri se desfăşoară transparent, public. Şi dialogurile noastre de la Bruxelles, şi întîlnirea noastră la nivel înalt de la Moscova vin să confirme, într-o măsură din ce în ce mai mare, că noi, în sfîrşit, am reuşit să identificăm un aspect decisiv pentru realizarea înţelegerii reciproce în procesul soluţionării acestei probleme. Esenţa lui constă în faptul că reglementarea transnistreană este un proces în care ţările şi mediatorii investesc nu atît aşteptările lor politice, cît aşteptările lor morale, ideile lor cele mai bune privind unificarea echitabilă a ţării. Însăşi Moldova, ca ţară neutră, capătă tot mai mult şi mai mult conturul unui spaţiu confortabil pentru înţelegerea reciprocă şi dialogul interesat al marilor puteri. Are o importanţă principială faptul că şi în relaţiile cu Transnistria noi urmăm acelaşi principiu, principiul deschiderii care, în forma sa desfăşurată, şi-a găsit expresia în programul făcut deja public al dezvoltării măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol. Această cale deja nu mai are alternativă.
Dacă e să mă refer la perspectivele anului nou, 2008, aş vrea să menţionez în acest context trei sarcini interdependente.
În primul rînd, anul care abia a început constituie, de fapt, prologul alegerilor parlamentare ordinare. Autorităţile Republicii Moldova sînt sincer interesate ca noi toţi să trăim, pe plan intern, acest an în condiţiile încrederii politice, stabilităţii, menţinerii ritmului reformelor democratice. Sînt sigur că situaţia firească, de rivalitate şi competitivitate, nu va face ca procesul electoral să derapeze în zonele marginale ale simpatiilor sau fobiilor ce ţin de domeniul politicii externe. Luptele politice interne trebuie să demonstreze devotamentul întregii clase politice faţă de standardele democratice şi faţă de independenţa Moldovei. Sînt convins că, în pofida deosebirilor de opinii şi idei, partidele politice din Moldova vor putea să facă dovada devotamentului lor faţă de popor, faţă de ţară, faţă de perspectiva ei europeană.
În al doilea rînd, acest an reclamă de la Moldova noi eforturi în vederea modernizării europene, aceste eforturi urmînd să fie concentrate în primul rînd asupra perfecţionării justiţiei noastre, asupra consolidării drepturilor omului şi a garanţiilor lui sociale şi cetăţeneşti. Şi, în acest proces, noi contăm pe sprijinul şi pe asistenţa tuturor prietenilor noştri. Cred că nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că Moldova este foarte receptivă anume la acest tip de reforme, că statalitatea noastră devine deosebit de trainică anume prin extinderea libertăţilor. Nu emoţiile naţionale şi nici setea de răzbunare, ci justiţia echitabilă, posibilitatea afirmării personale şi viitorul garantat îl transformă pe un simplu locuitor în cetăţean şi patriot. Şi sarcina noastră este de a asigura ca acele premise juridice, care au fost create intens în anii precedenţi, să funcţioneze din plin, ca ele să devină o practica obişnuită pentru noi, dar, totodată, şi terenul pentru dezvoltarea anume a unui asemenea patriotism conştient.
În al treilea rînd, cred că, cu toate eforturile pe care le depunem pentru dezvoltarea ţării, a climatului ei investiţional, pentru realizarea de transformări democratice, pentru continuarea unei politici sociale active, principala sarcină a anului este, totuşi, realizarea reunificării ţării. Toate strategiile şi planurile noastre nu vor fi îndeplinite în măsură deplină, atîta timp cît noi trăim în mod separat, atîta timp cît nu constituim un tot întreg. Nu ambiţiile politice şi nici iluziile deşarte, ci însuşi pragmatismul dezvoltării ne cere să punem punct în această problemă. Şi eu sper că, noi toţi, vom depune eforturi maxime pentru ca în următorul Parlament al Republicii Moldova, care se va întruni în anul jubiliar, anul aniversării a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc, să fie reprezentaţi şi compatrioţii noştri din Transnistria, ca locuitorii regiunii să poată să se încadreze efectiv în munca de edificare a unei Moldove moderne, europene.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Mihail Kasianov victima unor tehnologii murdare
Comisia Electorală Centrală a Federaţiei Ruse a respins înregistrarea lui Mihail Kasianov, lider al Uniunii democrat-populare din Rusia, în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al acestei ţări. Motivul invocat de către CEC a fost numărul mare de semnături false depistate în listele susţinătorilor lui Kasianov (peste 13%, în timp ce maximum admis de legislaţia rusă este de 5%). Detalii vedeţi aici.
Sunt sigur că ex-premierul rus este victima unei banale acţiuni de "PR negativ", care presupune scoaterea din cursă a candidatului, prin falsificarea listelor susţinătorilor şi "turnarea" informaţiei necesare la CEC. Tehnologia dată este larg răspândită în Rusia. Astfel, în procesul de colectare a semnăturilor în susţinerea candidaturii, se infiltrează persoane plătite care falsifică numărul necesar de semnături (care depăşeşte limita legală), iar CEC verifică minuţios aceste liste şi "depistează" falsurile. De regulă, CEC ia decizia de respingere a înregistrării candidaturii în ultima zi de înregistrare a candidaţilor, pentru că cel respins să nu aibă timp să se adreseze în judecată. Acest lucru s-a întâmplat cu Kasianov. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această tehnologie, dar şi despre alte acţiuni de falsificare a alegerilor, puteţi face click aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Sunt sigur că ex-premierul rus este victima unei banale acţiuni de "PR negativ", care presupune scoaterea din cursă a candidatului, prin falsificarea listelor susţinătorilor şi "turnarea" informaţiei necesare la CEC. Tehnologia dată este larg răspândită în Rusia. Astfel, în procesul de colectare a semnăturilor în susţinerea candidaturii, se infiltrează persoane plătite care falsifică numărul necesar de semnături (care depăşeşte limita legală), iar CEC verifică minuţios aceste liste şi "depistează" falsurile. De regulă, CEC ia decizia de respingere a înregistrării candidaturii în ultima zi de înregistrare a candidaţilor, pentru că cel respins să nu aibă timp să se adreseze în judecată. Acest lucru s-a întâmplat cu Kasianov. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre această tehnologie, dar şi despre alte acţiuni de falsificare a alegerilor, puteţi face click aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
PLD cu actele în regulă
Partidul Liberal Democrat a fost înregistrat, vineri, 25 ianuarie, de către Ministerul Justiţiei de la Chişinău. Cu toate acestea, reprezentanţii PLD au fost informaţi despre înregistrare sâmbătă, în a doua jumătate a zilei. Până atunci aceştea au avut emoţii, admiţând faptul că MJ va respinge înregistrarea lor. Cu doar o zi până la înregistrare, unor reprezentanţi activi ai acestei formaţiuni le-am dat asigurări că vor primi actele în termen, pentru a nu le face PR gratuit. Cine doreşte să vadă decizia de înregistrare a PLD, cu semnătura ministrului Vitalie Pârlog, puteţi face click aici.
PLD este a 29-a formaţiune politică înregistrată la MJ. În proces de înregistrare mai este şi Acţiunea Populară, a cărui lider spiritual este fostul consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
PLD este a 29-a formaţiune politică înregistrată la MJ. În proces de înregistrare mai este şi Acţiunea Populară, a cărui lider spiritual este fostul consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
vineri, 25 ianuarie 2008
Chişinăul şi Iaşiul au semnat protocolul de înfrăţire
În seara zilei de ieri, în cadrul unei ceremonii fastuoase, la Palatul Roznovanu, primarii municipiilor Iaşi şi Chişinău, Gheorghe Nichita şi Dorin Chirtoacă, au semnat actele prin care cele două comunităţi se înfrăţesc. La eveniment, care a coincis cu Ziua Unirii Principatelor Române, au asistat personalităţi marcante din domeniul politicului şi culturii din România şi Republica Moldova, dar şi o delegaţie de la primăria municipiului Chişinău, formată din consilieri municipali, funcţionari publici şi ziarişti.
Ceremonia semnării actului de înfrăţire a fost îndelung aplaudată de public. După cum a declarat primarul de Iaşi Gheorghe Nichita, este o zi cu totul şi cu totul specială. „Pentru noi este un an cu totul de excepţie, ne-a hărăzit Dumnezeu să trăim pe cel de-al 600-lea an de la atestarea documentară a oraşului Iaşi, acest oraş care are vocaţia unirii, acest oraş al culturii, acest oraş al spiritualităţii care înseamnă enorm de mult pentru România şi poate să însemne mult pentru Europa”, a mai adăugat primarul Nichita, menţionând că administraţia Iaşului a gândit de mult acest moment al înfrăţirii cu municipiul Chişinău. „Mă bucur că eforturile comune se împlinesc într-o zi în care Dumnezeu ne arată răsplata pentru acest popor. Sper să fie un moment de referinţă pentru cei care au diferite responsabilităţi, dar şi pentru cei care intenţionează să le asume”, a precizat, emoţionat, Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi.
La rândul său, primarul Chişinăului a adresat un apel la o mai bună colaborare a celor două comunităţi. „Acum 14 ani am venit la Iaşi pentru a acumula cunoştinte şi pentru asta le mulţumesc profesorilor mei de la Liceul „Costache Negruzzi”. Acum sunt din nou la Iaşi, dar pentru a acumula mai multă experienţă şi a întări legăturile dintre Iaşi şi Chişinau”, astfel şi-a început discursul său Dorin Chirtoacă. Potrivit dânsului, înfrăţirea a fost, este şi va fi una permanentă, iar astăzi aducem şi un document oficial în acest sens. „Am avut podurile de flori, acum dorim să fie punţi europene şi sper că această înfrăţire să fie realizată astfel încât între „noi şi noi” să se înfiltreze o legătură şi mai strânsă”, a arătat primarul municipiului Chişinău.
Simbolic, Gheorghe Nichita i-a oferit lui Dorin Chirtoacă cele 8 volume ale cărţii „Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi (1408-1790)”, semnată de prof. dr. Ioan Caprosu, cheia oraşului Iaşi, stema de la 1859 şi un tablou cu Palatul Culturii. De cealaltă parte, primarul Chirtoacă i-a oferit edilului ieşean enciclopedia şi un album al Chişinăului, ediţia completă a operei lui Eminescu, o icoană a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi ţărână moldovenească.
Potrivit protocolului de înfrăţire, administraţiile celor două oraşe îşi vor intensifica activităţile de colaborare în toate domeniile, inclusiv economice, culturale şi vor realizare proiecte transfrontaliere.
Cominicat al Direcţiei Relaţii Publica, Primăria Chişinău
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Ceremonia semnării actului de înfrăţire a fost îndelung aplaudată de public. După cum a declarat primarul de Iaşi Gheorghe Nichita, este o zi cu totul şi cu totul specială. „Pentru noi este un an cu totul de excepţie, ne-a hărăzit Dumnezeu să trăim pe cel de-al 600-lea an de la atestarea documentară a oraşului Iaşi, acest oraş care are vocaţia unirii, acest oraş al culturii, acest oraş al spiritualităţii care înseamnă enorm de mult pentru România şi poate să însemne mult pentru Europa”, a mai adăugat primarul Nichita, menţionând că administraţia Iaşului a gândit de mult acest moment al înfrăţirii cu municipiul Chişinău. „Mă bucur că eforturile comune se împlinesc într-o zi în care Dumnezeu ne arată răsplata pentru acest popor. Sper să fie un moment de referinţă pentru cei care au diferite responsabilităţi, dar şi pentru cei care intenţionează să le asume”, a precizat, emoţionat, Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi.
La rândul său, primarul Chişinăului a adresat un apel la o mai bună colaborare a celor două comunităţi. „Acum 14 ani am venit la Iaşi pentru a acumula cunoştinte şi pentru asta le mulţumesc profesorilor mei de la Liceul „Costache Negruzzi”. Acum sunt din nou la Iaşi, dar pentru a acumula mai multă experienţă şi a întări legăturile dintre Iaşi şi Chişinau”, astfel şi-a început discursul său Dorin Chirtoacă. Potrivit dânsului, înfrăţirea a fost, este şi va fi una permanentă, iar astăzi aducem şi un document oficial în acest sens. „Am avut podurile de flori, acum dorim să fie punţi europene şi sper că această înfrăţire să fie realizată astfel încât între „noi şi noi” să se înfiltreze o legătură şi mai strânsă”, a arătat primarul municipiului Chişinău.
Simbolic, Gheorghe Nichita i-a oferit lui Dorin Chirtoacă cele 8 volume ale cărţii „Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi (1408-1790)”, semnată de prof. dr. Ioan Caprosu, cheia oraşului Iaşi, stema de la 1859 şi un tablou cu Palatul Culturii. De cealaltă parte, primarul Chirtoacă i-a oferit edilului ieşean enciclopedia şi un album al Chişinăului, ediţia completă a operei lui Eminescu, o icoană a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi ţărână moldovenească.
Potrivit protocolului de înfrăţire, administraţiile celor două oraşe îşi vor intensifica activităţile de colaborare în toate domeniile, inclusiv economice, culturale şi vor realizare proiecte transfrontaliere.
Cominicat al Direcţiei Relaţii Publica, Primăria Chişinău
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Chişinăul doreşte "abordări comune" din partea mediatorilor şi observatorilor vizavi de reglementarea transnistreană
la Viena a avut loc reuniunea Consiliului Permanent al OSCE cu participarea ministrului de externe al Sloveniei Dimitrij Rupel, ţara care exercită în prezent Preşedinţia UE.
Cu acest prilej, delegaţia Permanentă a Republicii Moldova a infomat Statele Participante despre rezultatele vizitei recente în ţara noastră a Preşedintelui-în-exerciţiu OSCE, ministrul Ilkka Kanerva. În declaraţia Delegaţiei se arată că autorităţile moldoveneşti şi Preşedinţia finlandeză a OSCE împărtăşesc viziunea asupra dificultăţilor cu care se confruntă procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Eforturile acestora sunt orientate spre relansarea necondiţionată şi cît mai curînd posibilă a negocierilor politice privind reglementarea comprehensivă a conflictului transnistrean, în formtul „5+2”. De asemenea, a fost remarcată necesitatea demonstrării unor abordări comune din partea mediatorilor şi observatorilor vizavi de procesul de reglementare. A fost menţionat că soluţia pentru conflictul din Kosovo nu poate crea un „precedent” în cazul transnistrean, din cauza diferenţelor fundamentale între aceste două probleme.
La subiectul în cauză a intervenit, de asemenea, delegaţia Ucrainei, remarcînd că Kievul sprijină necesitatea reluării negocierilor în vederea identificării soluţiei politice pentru conflict, în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi asigurării unui statut special pentru regiunea transnistreană. În acelaşi spirit s-a expus şi Delegaţia Federaţiei Ruse la OSCE.
Referindu-se la problematica conflictelor regionale în spaţiul OSCE şi, în special, la problema transnistreană, ministrul sloven de externe Rupel a remarcat eforturile UE care se întreprind pentru revitalizarea pocesului de negocieri în formatul „5+2”.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Cu acest prilej, delegaţia Permanentă a Republicii Moldova a infomat Statele Participante despre rezultatele vizitei recente în ţara noastră a Preşedintelui-în-exerciţiu OSCE, ministrul Ilkka Kanerva. În declaraţia Delegaţiei se arată că autorităţile moldoveneşti şi Preşedinţia finlandeză a OSCE împărtăşesc viziunea asupra dificultăţilor cu care se confruntă procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Eforturile acestora sunt orientate spre relansarea necondiţionată şi cît mai curînd posibilă a negocierilor politice privind reglementarea comprehensivă a conflictului transnistrean, în formtul „5+2”. De asemenea, a fost remarcată necesitatea demonstrării unor abordări comune din partea mediatorilor şi observatorilor vizavi de procesul de reglementare. A fost menţionat că soluţia pentru conflictul din Kosovo nu poate crea un „precedent” în cazul transnistrean, din cauza diferenţelor fundamentale între aceste două probleme.
La subiectul în cauză a intervenit, de asemenea, delegaţia Ucrainei, remarcînd că Kievul sprijină necesitatea reluării negocierilor în vederea identificării soluţiei politice pentru conflict, în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi asigurării unui statut special pentru regiunea transnistreană. În acelaşi spirit s-a expus şi Delegaţia Federaţiei Ruse la OSCE.
Referindu-se la problematica conflictelor regionale în spaţiul OSCE şi, în special, la problema transnistreană, ministrul sloven de externe Rupel a remarcat eforturile UE care se întreprind pentru revitalizarea pocesului de negocieri în formatul „5+2”.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Andrei Stratan a informat ambasadorii UE despre discuţiile preşedinţilor Voronin şi Putin
Pe 24 ianuarie 2008, domnul Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Ambasadorii Statelor Membre ale UE acreditaţi la Chişinău, dedicată preluării pe parcursul anului 2008 a Preşedinţiei UE de către Slovenia, deţinută la Chişinău de Ambasada Franţei în RM, obiectivelor şi priorităţilor de cooperare a RM cu UE, precum şi prezentării rezultatelor vizitei Preşedintelui Republicii Moldova în Federaţia Rusă.
Viceprim-ministrul Andrei Stratan, referindu-se la rezultatele vizitei Preşedintelui Vladimir Voronin în Federaţia Rusă, a relatat că aceasta a oferit posibilitatea abordării unui spectru larg de subiecte de interes reciproc, inclusiv problema transnistreană. Vizita la Moscova şi discuţiile Preşedintelui Republicii Moldova cu Preşedintele Rusiei au permis abordarea într-un format constructiv şi sincer problemele de pe agenda moldo-rusă.
Dl Andrei Stratan a relatat despre interesul deschis şi dorinţa conducerii politice a Federaţiei Ruse de a discuta atît subiecte de ordin economico-comercial şi umanitar, precum şi cel ce ţine de reglementarea problemei transnistrene.
În cadrul întrevederii Preşedinţilor ambelor state, la capitolul problemei transnistrene, s-a discutat despre reluarea negocierilor în formatul 5+2, fiind apreciate iniţiativele de consolidare a încrederii propuse de Preşedintele Vladimir Voronin. De asemenea, s-a menţionat că problema transnistreană poate fi soluţionată numai cu respectarea integrităţii teritoriale a RM, în baza principiului suveranităţii şi menţinerii statutului de neutralitate.
Tot ieri, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova l-a primit pe Ambasadorul Federaţiei Ruse Valerii Kuzmin, prilej cu care a fost relevată importanţa recentei vizite de lucru la Moscova a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova.
În mod special a fost apreciate rezultatele întrevederii pe care a avut-o Preşedintele ţării cu omologul său rus Vladimir Putin, subliniindu-se că vizita respectivă şi înţelegerile asupra cărora s-a convenit la Moscova sunt de natură să impulsioneze cooperarea dintre ambele state în cele mai diverse domenii.
Interlocutorii au efectuat o trecere in revista a sarcinilor care revin ambelor părţi pentru realizarea în ritmuri susţinute a înţelegerilor celor doi preşedinţi, accentul fiind pus pe colaborarea în domeniul comercial-eonomic şi social-umanitar. De asemenea, a fost menţionată importanţa monitorizării permanente a procesului de realizare a înţelegerilor convenite în cadrul şedinţei din luna octombrie 2007 a Comisiei mixte de cooperare comercială şi economică.
A fost efectuat un schimb aprofundat de opinii privind situaţia internaţională la zi, cooperarea ambelor state în cadrul organismelor internaţionale, precum ar fi ONU şi OSCE.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Viceprim-ministrul Andrei Stratan, referindu-se la rezultatele vizitei Preşedintelui Vladimir Voronin în Federaţia Rusă, a relatat că aceasta a oferit posibilitatea abordării unui spectru larg de subiecte de interes reciproc, inclusiv problema transnistreană. Vizita la Moscova şi discuţiile Preşedintelui Republicii Moldova cu Preşedintele Rusiei au permis abordarea într-un format constructiv şi sincer problemele de pe agenda moldo-rusă.
Dl Andrei Stratan a relatat despre interesul deschis şi dorinţa conducerii politice a Federaţiei Ruse de a discuta atît subiecte de ordin economico-comercial şi umanitar, precum şi cel ce ţine de reglementarea problemei transnistrene.
În cadrul întrevederii Preşedinţilor ambelor state, la capitolul problemei transnistrene, s-a discutat despre reluarea negocierilor în formatul 5+2, fiind apreciate iniţiativele de consolidare a încrederii propuse de Preşedintele Vladimir Voronin. De asemenea, s-a menţionat că problema transnistreană poate fi soluţionată numai cu respectarea integrităţii teritoriale a RM, în baza principiului suveranităţii şi menţinerii statutului de neutralitate.
Tot ieri, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova l-a primit pe Ambasadorul Federaţiei Ruse Valerii Kuzmin, prilej cu care a fost relevată importanţa recentei vizite de lucru la Moscova a dlui Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova.
În mod special a fost apreciate rezultatele întrevederii pe care a avut-o Preşedintele ţării cu omologul său rus Vladimir Putin, subliniindu-se că vizita respectivă şi înţelegerile asupra cărora s-a convenit la Moscova sunt de natură să impulsioneze cooperarea dintre ambele state în cele mai diverse domenii.
Interlocutorii au efectuat o trecere in revista a sarcinilor care revin ambelor părţi pentru realizarea în ritmuri susţinute a înţelegerilor celor doi preşedinţi, accentul fiind pus pe colaborarea în domeniul comercial-eonomic şi social-umanitar. De asemenea, a fost menţionată importanţa monitorizării permanente a procesului de realizare a înţelegerilor convenite în cadrul şedinţei din luna octombrie 2007 a Comisiei mixte de cooperare comercială şi economică.
A fost efectuat un schimb aprofundat de opinii privind situaţia internaţională la zi, cooperarea ambelor state în cadrul organismelor internaţionale, precum ar fi ONU şi OSCE.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
joi, 24 ianuarie 2008
Băsescu - Tăriceanu. Fiecare cu propria Horă a Unirii. Dorin Chirtoacă, în afara dansului
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu s-au prins în hore separate, joi, la Iaşi, şeful statului fiind asaltat de mulţimea prezentă la manifestările prilejuite de împlinirea a 149 de ani de la Unirea Principatelor Române. După terminarea discursurilor, a ceremonialului religios şpi a parăzii militare, şeful statul şi premierul au coborât de pe podium, Băsescu îndreptându-se spre mulţime, iar Tăriceanu rămânând pe loc. În timp ce preşedintele dădea mâna cu simpatizanţii şi se fotografia cu aceştia, Tăriceanu s-a prins în Hora Unirii care a început să se formeze în acordurile fanfarei, alături de membri ai Cabinetului şi de alţi politicieni. Fiind în mijlocul mulţimii, Băsescu a iniţiat o altă horă a Uniriii, alături ce oamenii care-l înconjurau.
Preşedintele Traian Băsescu a fost huiduit şi fluierat, joi, în Piaţa Uniririi, din municipiul Iaşi, la începutul discursului pe care urma să-l rostească şi a replicat imediat, criticând "politizarea" evenimentului, însă aceste manifestări s-au repetat şi la finalul discursului său.
Mediafax
Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, care urma să semneze, azi, la Iaşi, acordul de înfrăţire a Chişinăului cu Iaşiul, nu va putea să se deplaseze din cauza unei tragedii înregistrate în seara zilei de ieri. Mai multe citiţi aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Preşedintele Traian Băsescu a fost huiduit şi fluierat, joi, în Piaţa Uniririi, din municipiul Iaşi, la începutul discursului pe care urma să-l rostească şi a replicat imediat, criticând "politizarea" evenimentului, însă aceste manifestări s-au repetat şi la finalul discursului său.
Mediafax
Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, care urma să semneze, azi, la Iaşi, acordul de înfrăţire a Chişinăului cu Iaşiul, nu va putea să se deplaseze din cauza unei tragedii înregistrate în seara zilei de ieri. Mai multe citiţi aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Ucraina vrea mai multă independenţă faţă de Moldova
Autorităţile ucrainene au decis să construiească, în a doua jumătate a anului 2008, câteva linii de tensiune înaltă care va lega regiunile de sud ale acestei ţări, fără a tranzita teritoriul R. Moldova. Ucrainenii se tot plâng că Moldova îi şantajează energetic, procurând energia electrică la un preţ mai mic decât cel pe piaţa internă ucraineană. Dar nu-şi amintesc niciodată de faptul că ei nu achită niciun bănuţ moldovean sau copiecă ucraineană pentru tranzitul acestei resurse energetice pe teritoriul R. Moldova. Detalii citiţi aici.
Dacă Ucraina va căpăta mai multă independenţă energetică faţă de Moldova, atunci ne putem aştepta la majorări esenţiale ale preţului la energia electrică.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Dacă Ucraina va căpăta mai multă independenţă energetică faţă de Moldova, atunci ne putem aştepta la majorări esenţiale ale preţului la energia electrică.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Andrei Stratan va informa ambasadorii UE acreditaţi la Chişinău despre rezultatele întrevederii Voronin-Putin
Anrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a avut miercuri o întrevedere cu Kalman Miszei, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova.
În cadrul întrevederii şeful diplomaţiei moldoveneşti a apreciat înalt asistenţa şi susţinerea UE în procesul de reglementare a problemei transnistrene, precum şi disponibilitatea UE de a acorda sprijinul necesar pentru realizarea iniţiativelor Preşedintelui Republicii Moldova vizând consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi realizarea unor proiecte concrete în cadrul celor 8 grupuri de lucru.
A fost remarcat efectul benefic al instituirii de către UE a regimului de comerţ asimetric cu Republica Moldova, care va deveni operaţional în primul trimestru al anului curent, inclusiv pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. În acest context, pe data de 24 ianuarie, Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, va avea o întrevedere cu ambasadorii UE acreditaţi la Chişinău în cadrul căreia va aborda subiecte ale cooperării cu instituţiile europene. De asemenea, şefii misiunilor diplomatice vor fi informaţi despre rezultatele vizitei recente a Preşedintelui Republicii Moldova la Moscova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În cadrul întrevederii şeful diplomaţiei moldoveneşti a apreciat înalt asistenţa şi susţinerea UE în procesul de reglementare a problemei transnistrene, precum şi disponibilitatea UE de a acorda sprijinul necesar pentru realizarea iniţiativelor Preşedintelui Republicii Moldova vizând consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi realizarea unor proiecte concrete în cadrul celor 8 grupuri de lucru.
A fost remarcat efectul benefic al instituirii de către UE a regimului de comerţ asimetric cu Republica Moldova, care va deveni operaţional în primul trimestru al anului curent, inclusiv pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. În acest context, pe data de 24 ianuarie, Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, va avea o întrevedere cu ambasadorii UE acreditaţi la Chişinău în cadrul căreia va aborda subiecte ale cooperării cu instituţiile europene. De asemenea, şefii misiunilor diplomatice vor fi informaţi despre rezultatele vizitei recente a Preşedintelui Republicii Moldova la Moscova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Parlamentul va începe sesiunea primăvară-vară într-o zi de iarnă
Parlamentul Republicii Moldova se va întruni în prima şedinţă din sesiunea de primăvară – vară a anului curent la 7 februarie. O decizie în acest sens a fost adoptată astăzi de către Biroul Permanent al Legislativului.
În debutul primei şedinţe plenare Marian LUPU, Preşedintele Legislativului, va trasa priorităţile forului legiuitor pentru sesiunea de primăvară – vară 2008.
Printre chestiunile pe care le va examina Legislativul pe durata primelor două săptămâni de lucru figurează examinarea proiectelor de lege privind arbitrajul comercial internaţional, protecţia invenţiilor, comerţul interior, întrunirile, protecţia mărcilor, etc.
Legiuitorii, de asemenea, vor supune ratificării Convenţia privind Cooperarea Poliţienească în Europa de Sud-est, proiectul de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civilă, etc.
Serviciul de presă al Parlamentului
Eu nici până acum nu am înţeles de ce se numeşte sesiunea de "primăvară-vară" dacă începe în februarie, ultima lună a iernii. Poate cineva să explice?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
În debutul primei şedinţe plenare Marian LUPU, Preşedintele Legislativului, va trasa priorităţile forului legiuitor pentru sesiunea de primăvară – vară 2008.
Printre chestiunile pe care le va examina Legislativul pe durata primelor două săptămâni de lucru figurează examinarea proiectelor de lege privind arbitrajul comercial internaţional, protecţia invenţiilor, comerţul interior, întrunirile, protecţia mărcilor, etc.
Legiuitorii, de asemenea, vor supune ratificării Convenţia privind Cooperarea Poliţienească în Europa de Sud-est, proiectul de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civilă, etc.
Serviciul de presă al Parlamentului
Eu nici până acum nu am înţeles de ce se numeşte sesiunea de "primăvară-vară" dacă începe în februarie, ultima lună a iernii. Poate cineva să explice?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
miercuri, 23 ianuarie 2008
Apocalipsa după Voronin-Putin?
Apropierea sfîrşiturilor de mileniu sau de secol generează mereu temeri şi speculaţii legate de „venirea sfîrşitului lumii”. Aceste instrumente eficiente de manipulare a maselor aduc un profit (inclusiv material) considerabil celor care le mînuiesc iscusit. O situaţie asemănătoare se poate observa şi înaintea fiecărei întîlniri a preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, cu omologul său rus, Vladimir Putin. Diverşi observatori şi comentatori politici creionează scenarii apocaliptice pentru soarta ţării noastre. Aşa a fost aproape un an în urmă, cînd s-a vehiculat ideea existenţei unui nou „plan Kozak” de federalizare a R. Moldova şi care ar legifera prezenţa militară rusă în estul republicii. Înaintea fiecărei întîlniri, din 2007, a celor doi preşedinţi se spunea că „Chişinăul va accepta acel plan diabolic”. Anul trecut au avut loc 4 sau 5 întrevederi Voronin-Putin, însă nimic din prognozele catastrofale nu s-a întîmplat. Şi întîlnirea celor doi preşedinţi, care a avut loc marţi, la Moscova, a fost anticipată, tradiţional, de „descrierea” unor planuri de „distrugere a statalităţii moldoveneşti”. Care sînt totuşi rezultatele acestor discuţii?
Din informaţia existentă, apărută doar la debutul discuţiilor celor doi şefi de stat, este greu de tras concluzii exhaustive, în schimb putem să lansăm cîteva presupuneri. În acest context trebuie de menţionat că unul din motivele apariţiei speculaţiilor este insuficienţa de informaţie. Totodată, înţelegem şi necesitatea desfăşurării unor negocieri tet-a-tet, care nu este o formă născocită la Chişinău sau Moscova, ci des utilizată în practica mondială. De altfel, urmînd logica proverbului că „şi lipsa unui răspuns este un răspuns”, putem spune că şi informarea telegrafică tot este o informaţie. Astfel, putem să intuim că la Moscova nu s-a luat nicio decizie importantă, legată de reglementarea transnistreană, subiect ce urma, potrivit unor surse de la Kremlin, să fie dominant în discuţia lui Vladimir Voronin şi Vladimir Putin.
În ziua întrevederii, publicaţia moscovită „Kommersant” a scris despre existenţa unui nou document rusesc de reglementare transnistreană, cu patru componente de bază: R. Moldova să fie stat federativ; să fie garantată neutralitatea permanentă a ţării reunite, nu doar prin Constituţie, ci şi printr-un acord internaţional semnat de Rusia, UE şi SUA; să fie recunoscută proprietatea rusă pe teritoriul regiunii transnistrene; să fie menţinută, sub o anumită formă, prezenţa militară rusă în stînga Nistrului. Dacă ar fi aşa, atunci tăcerea de după tratativele purtate de cei doi preşedinţi înseamnă că nu s-a ajuns la un numitor comun. Şi este firesc ca Chişinăul să respingă categoric cel puţin un element al acestui document, ce ţine de prezenţa militară rusă. Să ne amintim că în 2003 „Memorandumul Kozak” a fost respins de către preşedintele moldovean deoarece cu cîteva ore înaintea semnării acelui document apăruse o foaie nouă în care se pomenea despre păstrarea trupelor ruse în Transnistria pe o perioadă de 20 de ani. În acest sens, poziţia Moldovei este mai mult decît clară, ea fiind expusă atît în Acordul de pachet făcut public în vara anului trecut, cît şi în numeroasele luări de atitudine vizavi de acest subiect. Doar pe parcursul săptămînii trecute premierul Vasile Tarlev, spicherul Marian Lupu, ministrul de Externe Andrei Stratan, la întrevederile avute cu oaspeţi străini, au evidenţiat necesitatea retragerii integrale a trupelor ruse din R. Moldova şi a schimbării actualului format de pacificatori, pe unul civil, cu mandat internaţional. Andrei Stratan i-a şi mulţumit lui Robert Simmons, Secretarului General Adjunct al NATO, sosit în vizită la Chişinău, pentru solicitarea permanentă ca Rusia să-şi respecte integral angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul.
La fel, este important că săptămîna trecută, la întrevederea cu Ilkka Kanerva, preşedinte în exerciţiu al OSCE, spicherul Marian Lupu a evidenţiat că orice soluţie definitivă pentru conflictul transnistrean urmează să fie luată în formatul „5+2” (OSCE, Ucraina, Rusia, Chişinău, Tiraspol + UE şi SUA), în baza Legii R. Moldova, din 2005, privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene. Amintesc că această lege a fost adoptată cu votul unanim al deputaţilor moldoveni. Deci, care sînt temerile?
Pe unii îi îngrijorează discuţiile despre reglementarea transnistreană între Voronin şi Putin. De ce nu ar îngrijora atunci şi negocierile pe marginea acestei chestiuni cu oficialităţile de la Washington, Bruxelles sau Kiev? În această ordine de idei trebuie să menţionăm că vizita la Moscova a avut loc după ce pe 14 ianuarie Vladimir Voronin a discutat, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, inclusiv despre reglementarea transnistreană, primind suportul oficialităţii europene, iar cîteva zile mai tîrziu, acelaşi lucru a fost discutat cu preşedintele în exerciţiu al OSCE.
Unii analişti au remarcat şi un alt element legat de actuala întrevedere a celor doi şefi de stat. În cîteva săptămîni urmează să se decidă soarta provinciei Kosovo. SUA şi majoritatea statelor UE susţin independenţa provinciei, în timp ce Serbia se împotriveşte înverşunat, iar Rusia afirmă că orice soluţie trebuie să fie acceptată de părţi. De asemenea, Moscova atenţionează despre crearea precedentului kosovar, care ar putea fi utilizat şi pentru recunoaşterea regiunilor rebele din spaţiul post-sovietic. Dacă anterior oficialităţi ruse vorbeau despre posibilitatea utilizării precedentului Kosovo şi în cazul Transnistriei, de cîteva luni regiunea din estul R. Moldova nu mai figurează în discursul Moscovei, în timp ce sînt pomenite Osetia de Sud şi Abhazia, regiuni rebele din Georgia. Marţi, Vladimir Putin a repetat că Rusia doreşte reglementarea conflictului transnistrean cu respectarea principiilor de unitate şi integritate teritorială a R. Moldova. Prin urmare, putem să credem că Vladimir Voronin a dorit să se asigure, o dată în plus, că indiferent de ce se întîmplă în cazul Kosovo, Rusia nu-şi va schimba poziţia vizavi de integritatea teritorială a ţării noastre.
La această întrevedere, Vladimir Voronin a atestat o dinamică pozitivă a relaţiilor moldo-ruse în ultimii doi ani. Aceasta se datorează inclusiv deblocării exportului de vinuri şi produse agricole moldoveneşti pe piaţa rusă.
Vladimir Putin mai are cîteva luni de mandat în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse. Este greu să credem că în această perioadă se mai reuşeşte identificarea unei soluţii definitive pentru diferendul transnsitrean, deşi nici nu poate fi exclusă o astfel de variantă. Să sperăm că acest „conflict îngheţat” va fi rezolvat în perioada mandatului viitorului preşedinte rus.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Din informaţia existentă, apărută doar la debutul discuţiilor celor doi şefi de stat, este greu de tras concluzii exhaustive, în schimb putem să lansăm cîteva presupuneri. În acest context trebuie de menţionat că unul din motivele apariţiei speculaţiilor este insuficienţa de informaţie. Totodată, înţelegem şi necesitatea desfăşurării unor negocieri tet-a-tet, care nu este o formă născocită la Chişinău sau Moscova, ci des utilizată în practica mondială. De altfel, urmînd logica proverbului că „şi lipsa unui răspuns este un răspuns”, putem spune că şi informarea telegrafică tot este o informaţie. Astfel, putem să intuim că la Moscova nu s-a luat nicio decizie importantă, legată de reglementarea transnistreană, subiect ce urma, potrivit unor surse de la Kremlin, să fie dominant în discuţia lui Vladimir Voronin şi Vladimir Putin.
În ziua întrevederii, publicaţia moscovită „Kommersant” a scris despre existenţa unui nou document rusesc de reglementare transnistreană, cu patru componente de bază: R. Moldova să fie stat federativ; să fie garantată neutralitatea permanentă a ţării reunite, nu doar prin Constituţie, ci şi printr-un acord internaţional semnat de Rusia, UE şi SUA; să fie recunoscută proprietatea rusă pe teritoriul regiunii transnistrene; să fie menţinută, sub o anumită formă, prezenţa militară rusă în stînga Nistrului. Dacă ar fi aşa, atunci tăcerea de după tratativele purtate de cei doi preşedinţi înseamnă că nu s-a ajuns la un numitor comun. Şi este firesc ca Chişinăul să respingă categoric cel puţin un element al acestui document, ce ţine de prezenţa militară rusă. Să ne amintim că în 2003 „Memorandumul Kozak” a fost respins de către preşedintele moldovean deoarece cu cîteva ore înaintea semnării acelui document apăruse o foaie nouă în care se pomenea despre păstrarea trupelor ruse în Transnistria pe o perioadă de 20 de ani. În acest sens, poziţia Moldovei este mai mult decît clară, ea fiind expusă atît în Acordul de pachet făcut public în vara anului trecut, cît şi în numeroasele luări de atitudine vizavi de acest subiect. Doar pe parcursul săptămînii trecute premierul Vasile Tarlev, spicherul Marian Lupu, ministrul de Externe Andrei Stratan, la întrevederile avute cu oaspeţi străini, au evidenţiat necesitatea retragerii integrale a trupelor ruse din R. Moldova şi a schimbării actualului format de pacificatori, pe unul civil, cu mandat internaţional. Andrei Stratan i-a şi mulţumit lui Robert Simmons, Secretarului General Adjunct al NATO, sosit în vizită la Chişinău, pentru solicitarea permanentă ca Rusia să-şi respecte integral angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul.
La fel, este important că săptămîna trecută, la întrevederea cu Ilkka Kanerva, preşedinte în exerciţiu al OSCE, spicherul Marian Lupu a evidenţiat că orice soluţie definitivă pentru conflictul transnistrean urmează să fie luată în formatul „5+2” (OSCE, Ucraina, Rusia, Chişinău, Tiraspol + UE şi SUA), în baza Legii R. Moldova, din 2005, privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene. Amintesc că această lege a fost adoptată cu votul unanim al deputaţilor moldoveni. Deci, care sînt temerile?
Pe unii îi îngrijorează discuţiile despre reglementarea transnistreană între Voronin şi Putin. De ce nu ar îngrijora atunci şi negocierile pe marginea acestei chestiuni cu oficialităţile de la Washington, Bruxelles sau Kiev? În această ordine de idei trebuie să menţionăm că vizita la Moscova a avut loc după ce pe 14 ianuarie Vladimir Voronin a discutat, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, inclusiv despre reglementarea transnistreană, primind suportul oficialităţii europene, iar cîteva zile mai tîrziu, acelaşi lucru a fost discutat cu preşedintele în exerciţiu al OSCE.
Unii analişti au remarcat şi un alt element legat de actuala întrevedere a celor doi şefi de stat. În cîteva săptămîni urmează să se decidă soarta provinciei Kosovo. SUA şi majoritatea statelor UE susţin independenţa provinciei, în timp ce Serbia se împotriveşte înverşunat, iar Rusia afirmă că orice soluţie trebuie să fie acceptată de părţi. De asemenea, Moscova atenţionează despre crearea precedentului kosovar, care ar putea fi utilizat şi pentru recunoaşterea regiunilor rebele din spaţiul post-sovietic. Dacă anterior oficialităţi ruse vorbeau despre posibilitatea utilizării precedentului Kosovo şi în cazul Transnistriei, de cîteva luni regiunea din estul R. Moldova nu mai figurează în discursul Moscovei, în timp ce sînt pomenite Osetia de Sud şi Abhazia, regiuni rebele din Georgia. Marţi, Vladimir Putin a repetat că Rusia doreşte reglementarea conflictului transnistrean cu respectarea principiilor de unitate şi integritate teritorială a R. Moldova. Prin urmare, putem să credem că Vladimir Voronin a dorit să se asigure, o dată în plus, că indiferent de ce se întîmplă în cazul Kosovo, Rusia nu-şi va schimba poziţia vizavi de integritatea teritorială a ţării noastre.
La această întrevedere, Vladimir Voronin a atestat o dinamică pozitivă a relaţiilor moldo-ruse în ultimii doi ani. Aceasta se datorează inclusiv deblocării exportului de vinuri şi produse agricole moldoveneşti pe piaţa rusă.
Vladimir Putin mai are cîteva luni de mandat în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse. Este greu să credem că în această perioadă se mai reuşeşte identificarea unei soluţii definitive pentru diferendul transnsitrean, deşi nici nu poate fi exclusă o astfel de variantă. Să sperăm că acest „conflict îngheţat” va fi rezolvat în perioada mandatului viitorului preşedinte rus.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Cum se va numi proiectul politic al lui Marian Lupu?
Spicherul Marian Lupu a anunţat că în 2008 se va angaja "într-un proiect de anvergură destinat Integrării Europene" şi că acest proiect deja a demarat. Informaţia dată a apărut pe presa.md, ce e drept, la categoria bârfe. Lupu ar fi făcut această afirmaţie în cadrul unei întrevederi informale cu un grup de jurnalişti, care a avut loc la sfârşit de an. Între-adevăr, pe data de 29 decembrie, un grup de jurnalişti a avut o întâlnire mai puţin obişnuită şi în premieră cu preşedintele Parlamentului. Am fost şi eu invitat la această discuţie, dar, din păcate, nu am putut să merg din cauza procesului de judecată.
Despre posibila plecare a lui Marian Lupu din PCRM am scris încă în vara anului 2007. Cu toate că nu ştiu (voi încerca să aflu) ce s-a discutat pe 29 decembrie, mai am motive să cred că în primăvară Marian Lupu va părăsi rândurile formaţiunii de guvernământ şi se va lansa într-un nou proiect politic de orientare centristă. S-ar putea să fie liderul unui (sau mai multor) partide existente la moment.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Despre posibila plecare a lui Marian Lupu din PCRM am scris încă în vara anului 2007. Cu toate că nu ştiu (voi încerca să aflu) ce s-a discutat pe 29 decembrie, mai am motive să cred că în primăvară Marian Lupu va părăsi rândurile formaţiunii de guvernământ şi se va lansa într-un nou proiect politic de orientare centristă. S-ar putea să fie liderul unui (sau mai multor) partide existente la moment.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Ecouri ale întrevederii Voronin-Putin
După ce am citit ieri ştirile şi comunicatul de presă al preşedinţiei moldoveneşti despre întrevederea Voronin-Putin, prima concluzia a fost că nu s-a decis nimic important. Aseară am încercat să discut această chestiune la EU(RO) TV cu directorul APE, Andrei Popov. Nu mi-a reuşit aşa cum mi-am dorit. În schimb, i-a reuşit oponentului. Este foarte greu să polemizezi cu Andrei Popov, care monopolizează discuţia (mai are şi o tactică interesantă despre care deocamdată nu spun nimic) şi acum poate spune mai multe deschis decât în 2003 (PCRM se afla la guvernare de doi ani), când era şef al unei direcţii la MAE. Emisiunea respectivă mi-a fost o lecţie foarte bună, de la care am tras multe concluzii utile pentru mine.
Ceva mai târziu voi plasa un comentariu legat de această întrevedere. Până atunci vă recomand să citiţi câteva opinii ale analiştilor ruşi despre discuţia de ieri a celor doi şefi de stat. Vedeţi aici ce crede Moskovskii Komsomoletz, iar aici este opinia unui expert rus, citat de Komsomolka, care spune că Chişinăul a renunţat la orientarea Occidentală.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Ceva mai târziu voi plasa un comentariu legat de această întrevedere. Până atunci vă recomand să citiţi câteva opinii ale analiştilor ruşi despre discuţia de ieri a celor doi şefi de stat. Vedeţi aici ce crede Moskovskii Komsomoletz, iar aici este opinia unui expert rus, citat de Komsomolka, care spune că Chişinăul a renunţat la orientarea Occidentală.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
marți, 22 ianuarie 2008
În condiţiile "blocadei economice". exportul din regiunea transnistreană a crescut în 2007 cu peste 50%
În perioada ianuarie - decembrie 2007, Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova a luat la evidenţă 115 agenţi economici din regiunea transnistreană, inclusiv la evidenţă provizorie cu atribuirea codului IDNO - 86 agenţi economici (total 233), iar la evidenţă permanentă – 29 agenţi economici (total 142). În total la moment sunt înregistraţi provizoriu şi permanent 383 agenţi economici. După adoptarea Hotărîrii Guvernului nr.301 din 17.03.2007 sau înregistrat 91 agenţi economici 22 la evidenţă permanentă şi 69 la evidenţă provizorie.
Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) în perioada de referinţă a eliberat - 5821 certificate de origine a mărfurilor pentru export, inclusiv 3505 – forma С şi 2316 – preferenţiale (СT-1-2183, EUR.- 133). Din 375 agenţi economici înregistraţi de către Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, 74 au solicitat eliberarea în lunile ianuarie – decembrie 2007 a certificatelor de origine pentru exportul producţiei. Media lunară a certificatelor de origine eliberate agenţilor economici în perioada ianuarie – decembrie 2007 a atins cota de 596, fiind cu 176 mai mare decît în anul 2006.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova (SV) în perioada 01.01.- 31.12.2007, a eliberat 1327 certificate de origine preferenţiale de forma A la 23 agenţi economici din regiunea transnistreană, pentru comerţul extern cu ţările UE. În noiembrie a.2007 încă 2 agenţi economici din regiunea transnistreană au solicitat eliberarea certificatelor de forma „A” şi au iniţiat operaţiunile de export a producţiei în ţările Uniunii Europene.
În perioada 01 martie – 31 decembrie 2006 Camera de licenţiere de Stat a eliberat 11 licenţe agenţilor economici înregistraţi conform legislaţiei în vigoare, pentru diferite genuri de activitate. Dintre ele: producerea şi exportul energiei electrice, fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice; producerea şi comercializarea seminţelor; importul şi depozitarea substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de menaj; activitatea de proiectare pentru instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţie; activitate farmaceutică; construcţii de clădiri şi construcţii inginereşti; importul şi comercializarea producţiei de parfumerie şi cosmetic.
Serviciul Standardizare şi Metrologie a Republicii Moldova a eliberat agenţilor economici din regiunea trasnistreană 18 certificate de conformitate în cadrul Sistemului Naţional de asigurare a conformităţii produselor al Republicii Moldova.
Inspectoratul principal de stat pentru carantină fitosanitară a Republicii Moldova a eliberat întreprinderilor din raioanele de est a Republicii Moldova certificate fitosanitare pentru exportul a 32,3 mii tone a producţiei de origine vegetală şi la importul a 5,7 mii tone de astfel de producţie.
În perioada de referinţă, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM, conform cererilor depuse, a înregistrat 26 de obiecte de proprietate industrială.
Restituirea sumelor achitate de agenţii economici din regiune transnistreană se efectuează fără reţineri si în mărimi de plin solicitate. În anul 2007 au solicitat restituirea 3 agenţi economici înregistrat permanent şi 8 agenţi economici înregistraţi provizoriu (total 58 de cerei). În total au fost restituite 5 mil. 173 mii lei.
Volumul mărfurilor exportate şi importate de întreprinderile din regiunea transnistreană, verificate şi perfectate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova în anul 2007 a constituit 9399,6 mil. lei, inclusiv exportul – 8010,5 mil. lei, iar importul – 1389,1 mil. lei.
Analiza comerţului extern a agenţilor economici din regiunea transnistreană în anii 2006 şi 2007 ne permite de concluzionat, primo, că cu introducerea la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv şi pe segmentul transnistrean, a regimului de trecere în conformitate cu prevederile Protocolului din 15 mai 2003 „Cu privire la recunoaşterea reciprocă a documentelor de trăsură, comerciale şi vamale şi asigurărilor vamale” dintre Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, întreprinderile din regiunea transnistreană au obţinut posibilitatea de a efectua normal şi legal comerţul extern.
Secundo, evoluţiile pozitive privind exportul producţiei din regiunea transnistreană în cadrul sistemului implementat, demonstrează eficacitatea mecanismului dat. Perfectînd documentele vamale prin intermediul Serviciului Vamal al Republicii Moldova conform cerinţelor OMC, normelor şi standardelor europene, agenţii economici din regiunea transnistreană capătă posibilitatea de a beneficia de aceleaşi preferinţe şi facilităţi la livrarea mărfurilor în orice ţară ca şi orice agent economic din Republica Moldova.
Terţo, prelungirea de către Guvernul Republicii Moldova pînă la 31 decembrie 2008 a regimului de import/export facilitar, ce de fapt înseamnă păstrarea posibilităţilor pentru exportul preferenţial în anul respectiv, precum în ţările CSI, aşa şi în alte ţări. În anul 2008 întreprinderile transnistrene, ca şi toţi agenţii economici din ţară vor beneficia de Preferinţele Comerciale Asimetrice, acordate Republicii Moldova de către Comisia Europeană, care extind posibilităţile comerţului cu ţările Uniunii Europene.
Cuadro, ca urmare a introducerii regimului de trecere a frontierei moldo-ucrainene cu mărfuri destinate exportului, agenţii economici din zona transnistreană şi-au găsit pieţe legale, avantajoase de desfacere asigurînd, concomitent, populaţia zonei cu locuri de muncă.
Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) în perioada de referinţă a eliberat - 5821 certificate de origine a mărfurilor pentru export, inclusiv 3505 – forma С şi 2316 – preferenţiale (СT-1-2183, EUR.- 133). Din 375 agenţi economici înregistraţi de către Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, 74 au solicitat eliberarea în lunile ianuarie – decembrie 2007 a certificatelor de origine pentru exportul producţiei. Media lunară a certificatelor de origine eliberate agenţilor economici în perioada ianuarie – decembrie 2007 a atins cota de 596, fiind cu 176 mai mare decît în anul 2006.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova (SV) în perioada 01.01.- 31.12.2007, a eliberat 1327 certificate de origine preferenţiale de forma A la 23 agenţi economici din regiunea transnistreană, pentru comerţul extern cu ţările UE. În noiembrie a.2007 încă 2 agenţi economici din regiunea transnistreană au solicitat eliberarea certificatelor de forma „A” şi au iniţiat operaţiunile de export a producţiei în ţările Uniunii Europene.
În perioada 01 martie – 31 decembrie 2006 Camera de licenţiere de Stat a eliberat 11 licenţe agenţilor economici înregistraţi conform legislaţiei în vigoare, pentru diferite genuri de activitate. Dintre ele: producerea şi exportul energiei electrice, fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice; producerea şi comercializarea seminţelor; importul şi depozitarea substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de menaj; activitatea de proiectare pentru instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţie; activitate farmaceutică; construcţii de clădiri şi construcţii inginereşti; importul şi comercializarea producţiei de parfumerie şi cosmetic.
Serviciul Standardizare şi Metrologie a Republicii Moldova a eliberat agenţilor economici din regiunea trasnistreană 18 certificate de conformitate în cadrul Sistemului Naţional de asigurare a conformităţii produselor al Republicii Moldova.
Inspectoratul principal de stat pentru carantină fitosanitară a Republicii Moldova a eliberat întreprinderilor din raioanele de est a Republicii Moldova certificate fitosanitare pentru exportul a 32,3 mii tone a producţiei de origine vegetală şi la importul a 5,7 mii tone de astfel de producţie.
În perioada de referinţă, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM, conform cererilor depuse, a înregistrat 26 de obiecte de proprietate industrială.
Restituirea sumelor achitate de agenţii economici din regiune transnistreană se efectuează fără reţineri si în mărimi de plin solicitate. În anul 2007 au solicitat restituirea 3 agenţi economici înregistrat permanent şi 8 agenţi economici înregistraţi provizoriu (total 58 de cerei). În total au fost restituite 5 mil. 173 mii lei.
Volumul mărfurilor exportate şi importate de întreprinderile din regiunea transnistreană, verificate şi perfectate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova în anul 2007 a constituit 9399,6 mil. lei, inclusiv exportul – 8010,5 mil. lei, iar importul – 1389,1 mil. lei.
Analiza comerţului extern a agenţilor economici din regiunea transnistreană în anii 2006 şi 2007 ne permite de concluzionat, primo, că cu introducerea la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv şi pe segmentul transnistrean, a regimului de trecere în conformitate cu prevederile Protocolului din 15 mai 2003 „Cu privire la recunoaşterea reciprocă a documentelor de trăsură, comerciale şi vamale şi asigurărilor vamale” dintre Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, întreprinderile din regiunea transnistreană au obţinut posibilitatea de a efectua normal şi legal comerţul extern.
Secundo, evoluţiile pozitive privind exportul producţiei din regiunea transnistreană în cadrul sistemului implementat, demonstrează eficacitatea mecanismului dat. Perfectînd documentele vamale prin intermediul Serviciului Vamal al Republicii Moldova conform cerinţelor OMC, normelor şi standardelor europene, agenţii economici din regiunea transnistreană capătă posibilitatea de a beneficia de aceleaşi preferinţe şi facilităţi la livrarea mărfurilor în orice ţară ca şi orice agent economic din Republica Moldova.
Terţo, prelungirea de către Guvernul Republicii Moldova pînă la 31 decembrie 2008 a regimului de import/export facilitar, ce de fapt înseamnă păstrarea posibilităţilor pentru exportul preferenţial în anul respectiv, precum în ţările CSI, aşa şi în alte ţări. În anul 2008 întreprinderile transnistrene, ca şi toţi agenţii economici din ţară vor beneficia de Preferinţele Comerciale Asimetrice, acordate Republicii Moldova de către Comisia Europeană, care extind posibilităţile comerţului cu ţările Uniunii Europene.
Cuadro, ca urmare a introducerii regimului de trecere a frontierei moldo-ucrainene cu mărfuri destinate exportului, agenţii economici din zona transnistreană şi-au găsit pieţe legale, avantajoase de desfacere asigurînd, concomitent, populaţia zonei cu locuri de muncă.
Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Vladimir Voronin şi Vladimir Putin constată "schimbări pozitive" în relaţiile moldo-ruse
Preşedinţii R. Moldova, Vladimir Voronin, şi al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, au constatat "schimbări pozitive" în relaţiile moldo-ruse. Cei doi şefi de stat au făcut afirmaţii în acest sens înaintea începerii discuţiilor bilaterale. După un scurt schimb de laude reciproce (citiţi aici), preşedinţii moldovean şi rus au început discuţiile tetatet.
Ediţia de astăzi a publicaţiei ruseşti, Kommersant publică un material prin care informează despre un plan de reglementare transnistreană, despre care se vorbeşte de mai mult timp (vedeţi aici detaliile). Din câte cunosc, Chişinăul este categoric împotriva prezenţei militare ruse pe teritoriul R. Moldova, indiferent de forma aflării lor în stânga Nistrului. Celelalte două puncte, sunt acceptate de către partea moldovenească.
Participaţi la sondajul de pe blog, pentru a vă expune în ce măsură va influenţa această întrevedere asupra procesului de reglementare transnistreană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Ediţia de astăzi a publicaţiei ruseşti, Kommersant publică un material prin care informează despre un plan de reglementare transnistreană, despre care se vorbeşte de mai mult timp (vedeţi aici detaliile). Din câte cunosc, Chişinăul este categoric împotriva prezenţei militare ruse pe teritoriul R. Moldova, indiferent de forma aflării lor în stânga Nistrului. Celelalte două puncte, sunt acceptate de către partea moldovenească.
Participaţi la sondajul de pe blog, pentru a vă expune în ce măsură va influenţa această întrevedere asupra procesului de reglementare transnistreană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Cetăţenii străini care vizitează Moldova nu vor mai primi vize la Aeroportul din Chişinău
Începând cu 1 martie 2008, va fi sistată activitatea Oficiului consular „Aeroport”. Toţi cetăţenii statelor străine, care necesită vize de intrare-ieşire şi tranzitare a teritoriului Republicii Moldova, urmează să se adreseze în exclusivitate la Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova peste hotare.
Informaţii detaliate referitor la procedura de eliberare a vizelor de intrare-ieşire şi tranzitare a teritoriului Republica Moldova pot vi accesate pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova - www.mfa.gov.md/informatii-consulare/vizele/.
Cetăţenii statelor-membre ale UE, SUA, Canadei, (dacă nu greşc, şi cei ai Japoniei şi Israelului) nu au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul R. Moldova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Informaţii detaliate referitor la procedura de eliberare a vizelor de intrare-ieşire şi tranzitare a teritoriului Republica Moldova pot vi accesate pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova - www.mfa.gov.md/informatii-consulare/vizele/.
Cetăţenii statelor-membre ale UE, SUA, Canadei, (dacă nu greşc, şi cei ai Japoniei şi Israelului) nu au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul R. Moldova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Chişinăul s-a înfrăţit cu Iaşiul
Capitala R. Moldova, oraşul Chişinău, s-a înfrăţit cu oraşul Iaşi, după ce astăzi Consiliul municipal Chişinău, cu votul a 26 de consilieri din 26 prezenţi în sală, au votat un proiect de protocol în acest sens. Fracţiunile PCRM şi Uniunea Creştin Democrată au fost lipsă din sală.
Cum se va manifesta această înfrăţire? Chişinăul mai este înfrăţit cu vreo duzină de oraşe din lume, dar deocamdată aceasta nu a dat nimic. Sau poate proverbul "frate, frate, dar brânza e cu bani", funcţionează şi în acest caz? Va fi o excepţie înfrăţirea Chişinăului şi Iaşului? Există multe premise ca răspunsul să fie afirmativ. La fel de multe sunt şi riscurile care înfrăţirea să rămână la nivel de "poduri de flori".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Cum se va manifesta această înfrăţire? Chişinăul mai este înfrăţit cu vreo duzină de oraşe din lume, dar deocamdată aceasta nu a dat nimic. Sau poate proverbul "frate, frate, dar brânza e cu bani", funcţionează şi în acest caz? Va fi o excepţie înfrăţirea Chişinăului şi Iaşului? Există multe premise ca răspunsul să fie afirmativ. La fel de multe sunt şi riscurile care înfrăţirea să rămână la nivel de "poduri de flori".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Întrevederea Voronin - Putin este dedicată reglementării transnistrene
Principalul subiect al discuţiilor pe care le vor purta astăzi preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin şi omologul său ru, Vladimir Putin, ţine de reglementarea transnistreană. Despre aceasta a anunţat o sursă din anturajul şefului statului rus (citiţi aici). Sursa respectivă a subliniat că poziţia Rusiei pe marginea acestei probleme este următoarea: "Rusia se conduce în procesul de reglementare a diferendului transnistrean de principiile respectării unităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova". Despre suveranitatea R. Moldova nu se spune nimic. Nu este exclus ca această întrevedere să aducă noutăţi importante. Deşi... în câteva ore vom afla.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Consiliul de Miniştri al UE a dat undă verde aplicării Preferinţelor Comerciale Autonome pentru R. Moldova
La 21 ianuarie 2008, Consiliul de Miniştri al UE a adoptat Regulamentul privind introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republica Moldova. Documentul în cauză reprezintă oficializarea finală a deciziei anunţate anterior de instituţiile comunitare şi lansează o abordare nouă în relaţiile comerciale moldo-comunitare.
Acest nou regim comercial oferă accesul liber de taxe şi fără cote al tuturor produselor originare din Republica Moldova pe piaţa UE, cu excepţia unui număr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru piaţa internă a UE.
De asemenea, este remarcabil faptul că deşi în prezent Republica Moldova încă nu exportă produse de origine animalieră în UE (altele decît mierea de albine), urmare demersurilor întreprinse Comisia Europeană a acceptat includerea şi a acestor produse în lista Preferinţelor Comerciale Autonome.
Menţionăm că la etapa de pregătire pentru a putea fi acordat regimul în cauză au fost purtate discuţii intense cu partea comunitară şi au fost întreprinse măsuri energice pe plan intern în vederea realizării recomandărilor Comisiei Europene, în special a celora ce ţin de racordarea sistemului naţional în materie de control a originii mărfurilor la standardele europene.
Adoptarea Regulamentului confirmă corectitudinea măsurilor întreprinse, însă, în acelaşi timp reprezintă şi o nouă etapă de activitate pentru instituţiile publice naţionale care urmează să asigure crearea condiţiilor necesare valorificării acestui regim comercial.
Conform procedurilor legale ale UE, pentru a intra în vigoare documentul urmează a fi publicat în Jurnalul Oficial în limbile oficiale ale celor 27 state membre, respectiv aplicarea de facto a acestuia fiind posibilă începînd cu luna martie 2008.
Textul Regulamentului poate fi consultat pe pagina web a MAEIE www.mfa.gov.md
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Acest nou regim comercial oferă accesul liber de taxe şi fără cote al tuturor produselor originare din Republica Moldova pe piaţa UE, cu excepţia unui număr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru piaţa internă a UE.
De asemenea, este remarcabil faptul că deşi în prezent Republica Moldova încă nu exportă produse de origine animalieră în UE (altele decît mierea de albine), urmare demersurilor întreprinse Comisia Europeană a acceptat includerea şi a acestor produse în lista Preferinţelor Comerciale Autonome.
Menţionăm că la etapa de pregătire pentru a putea fi acordat regimul în cauză au fost purtate discuţii intense cu partea comunitară şi au fost întreprinse măsuri energice pe plan intern în vederea realizării recomandărilor Comisiei Europene, în special a celora ce ţin de racordarea sistemului naţional în materie de control a originii mărfurilor la standardele europene.
Adoptarea Regulamentului confirmă corectitudinea măsurilor întreprinse, însă, în acelaşi timp reprezintă şi o nouă etapă de activitate pentru instituţiile publice naţionale care urmează să asigure crearea condiţiilor necesare valorificării acestui regim comercial.
Conform procedurilor legale ale UE, pentru a intra în vigoare documentul urmează a fi publicat în Jurnalul Oficial în limbile oficiale ale celor 27 state membre, respectiv aplicarea de facto a acestuia fiind posibilă începînd cu luna martie 2008.
Textul Regulamentului poate fi consultat pe pagina web a MAEIE www.mfa.gov.md
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
luni, 21 ianuarie 2008
Mărţişorul PSD-ist este gata pentru primăvara anului 2009
La 22 decembrie 2007 la Chişinău a avut loc Congresul de unificare a Partidului Democraţiei Sociale şi Partidului Social Democrat din Moldova, ca etapă finală a procesului de unificare început după alegerile locale generale din anul trecut.
La congresele celor două formaţiuni – Congresul II al Partidului Democraţiei Sociale din Moldova, la care au participat 271 de delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor raionale, şi Congresul X al Partidului Social Democrat din Moldova, la care au participat 263 de delegaţi au fost prezentate rapoartele Consiliilor Naţionale privind activitatea Partidelor în perioada dintre congrese, au fost aprobate principiile de fuziune, precum şi contractul de fuziune semnat de preşedinţii formaţiunilor.
În cadrul luărilor de cuvânt în deschiderea congreselor respective ale formaţiunilor pe care le conduc, expunând motivaţia iniţierii procesului de fuzionare, Dumitru Braghiş, Preşedintele Partidului Democraţiei Sociale şi Eduard Muşuc, Preşedintele Partidului Social Democrat din Moldova, au declarat că după alegerile locale generale partidul de guvernământ şi structurile statutului, controlate de acesta, au declanşat un adevărat război împotriva administraţiilor locale democratice, dar şi împotriva partidelor din opoziţie. În condiţiile în care susţinerea pentru partidul de guvernământ este în permanenţă scădere, guvernarea se comportă mult mai agresiv şi nu mai ţine cont de normele democratice sau de prevederile legislaţiei. Valul de represiuni declanşate împotriva reprezentanţilor partidelor democratice sugerează că în asemenea situaţie este imperios necesar de a consolida poziţiile, de a forma un front comun împotriva fărădelegilor şi abuzurilor guvernării.
După cum au menţionat Liderii PDS şi PSD necesitatea fuzionării partidelor este un răspuns la aşteptările şi doleanţele cetăţenilor privind reducerea numărului partidelor şi simplificarea spectrului politic moldovenesc. „Experienţa alianţelor şi a blocurilor electorale anterioare, unde partidele se uneau pentru realizarea unor scopuri de moment, dar se destrămau fie că după realizarea scopului, fie în caz de eşec, ne demonstrează că unificarea poate fi durabilă dacă se face pe baze doctrinare, în jurul unor valori şi idei comune. Anume aceste principii sunt puse la baza fuzionării Partidului Democraţiei Sociale şi Partidului Social Democrat din Moldova, au declarat Braghiş şi Muşuc.
În cadrul Congresului de unificare delegaţii au aprobat Statului Partidului Social Democrat în redacţie nouă şi Manifestul (Programul politic) Partidului Social Democrat. De asemenea Congresul a aprobat culorile electorale ale PSD - culorile tradiţionale ale social-democraţiei europene – alb şi roşu, precum şi simbolul electoral, care reprezintă doi trandafiri stilizaţi uniţi cu un for împletit, în partea superioară în forma semnului infinitului. Simbolul electoral semnifică unitatea formaţiunilor social democrate şi dăinuirea valorilor social democrate în timp.
Congresul a stabilit drept fundament pentru poticile promovate de Partidul Social Democrat principiile şi valorile social-democraţiei europene şi conceptul „MOLDOVA SOCIALĂ” – ca viziune strategică asupra viitorului Republicii Moldova. „MOLDOVA SOCIALĂ” va reprezenta un program concret şi complex de restructurare şi modernizare a tuturor sferelor vieţii politice, economice şi sociale.
Cu majoritatea absolută de voturi ale delegaţilor, prin vot secret, Preşedinte al Partidului Social Democrat unificat a fost ales Dumitru Braghiş şi Secretar General al Partidului Social Democrat dl Eduard Muşuc.
Congresul Partidului Social Democrat a ales componenţa Consiliului Naţional, a Comisiei de Revizie şi Control şi Comisiei de Etică şi Arbitraj.
Imediat după Congres a avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, care a ales-o în calitate de Preşedinte al Consiliului Naţional pe d-na Loretta Handrabura. Consiliul Naţional a ales şi Biroul Politic al Partidului în componenţă a 24 de membri inclusiv şase vicepreşedinţi şi şase secretari executivi ai Partidului Social Democrat.
Serviciul de presă al PSD
Într-un material scris pe blog în decembrie am evidenţiat că în plină iarnă a apărut un mărţişor, cu trandafiri. Trebuie să recunosc mişcarea inteligentă a social-democraţilor uniţi, care au gândit în perspectivă. Viitoarele alegeri parlamentare vor avea loc în primăvara anului 2009. Deci, luna lui martie va fi, cel mai probabil, în campania electorală, iar fiecare persoană cu mărţişorul în piept (practic 80 la sută din cetăţenii ţării) vor fi agenţi electorali ai PSD, a cărei siglă este MĂRŢIŞORUL. Şi festivaluri se organizează gen "Mărţişor 2009". Poezii şi cântece despre mărţişor. Lecţii la şcoală despre ce este mărţilor etc. Sigla respectivă e mult mai inteligentă decât podul PDS-ului, care nu a fost înţeles. Nota 10 la acest capitol!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
La congresele celor două formaţiuni – Congresul II al Partidului Democraţiei Sociale din Moldova, la care au participat 271 de delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor raionale, şi Congresul X al Partidului Social Democrat din Moldova, la care au participat 263 de delegaţi au fost prezentate rapoartele Consiliilor Naţionale privind activitatea Partidelor în perioada dintre congrese, au fost aprobate principiile de fuziune, precum şi contractul de fuziune semnat de preşedinţii formaţiunilor.
În cadrul luărilor de cuvânt în deschiderea congreselor respective ale formaţiunilor pe care le conduc, expunând motivaţia iniţierii procesului de fuzionare, Dumitru Braghiş, Preşedintele Partidului Democraţiei Sociale şi Eduard Muşuc, Preşedintele Partidului Social Democrat din Moldova, au declarat că după alegerile locale generale partidul de guvernământ şi structurile statutului, controlate de acesta, au declanşat un adevărat război împotriva administraţiilor locale democratice, dar şi împotriva partidelor din opoziţie. În condiţiile în care susţinerea pentru partidul de guvernământ este în permanenţă scădere, guvernarea se comportă mult mai agresiv şi nu mai ţine cont de normele democratice sau de prevederile legislaţiei. Valul de represiuni declanşate împotriva reprezentanţilor partidelor democratice sugerează că în asemenea situaţie este imperios necesar de a consolida poziţiile, de a forma un front comun împotriva fărădelegilor şi abuzurilor guvernării.
După cum au menţionat Liderii PDS şi PSD necesitatea fuzionării partidelor este un răspuns la aşteptările şi doleanţele cetăţenilor privind reducerea numărului partidelor şi simplificarea spectrului politic moldovenesc. „Experienţa alianţelor şi a blocurilor electorale anterioare, unde partidele se uneau pentru realizarea unor scopuri de moment, dar se destrămau fie că după realizarea scopului, fie în caz de eşec, ne demonstrează că unificarea poate fi durabilă dacă se face pe baze doctrinare, în jurul unor valori şi idei comune. Anume aceste principii sunt puse la baza fuzionării Partidului Democraţiei Sociale şi Partidului Social Democrat din Moldova, au declarat Braghiş şi Muşuc.
În cadrul Congresului de unificare delegaţii au aprobat Statului Partidului Social Democrat în redacţie nouă şi Manifestul (Programul politic) Partidului Social Democrat. De asemenea Congresul a aprobat culorile electorale ale PSD - culorile tradiţionale ale social-democraţiei europene – alb şi roşu, precum şi simbolul electoral, care reprezintă doi trandafiri stilizaţi uniţi cu un for împletit, în partea superioară în forma semnului infinitului. Simbolul electoral semnifică unitatea formaţiunilor social democrate şi dăinuirea valorilor social democrate în timp.
Congresul a stabilit drept fundament pentru poticile promovate de Partidul Social Democrat principiile şi valorile social-democraţiei europene şi conceptul „MOLDOVA SOCIALĂ” – ca viziune strategică asupra viitorului Republicii Moldova. „MOLDOVA SOCIALĂ” va reprezenta un program concret şi complex de restructurare şi modernizare a tuturor sferelor vieţii politice, economice şi sociale.
Cu majoritatea absolută de voturi ale delegaţilor, prin vot secret, Preşedinte al Partidului Social Democrat unificat a fost ales Dumitru Braghiş şi Secretar General al Partidului Social Democrat dl Eduard Muşuc.
Congresul Partidului Social Democrat a ales componenţa Consiliului Naţional, a Comisiei de Revizie şi Control şi Comisiei de Etică şi Arbitraj.
Imediat după Congres a avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, care a ales-o în calitate de Preşedinte al Consiliului Naţional pe d-na Loretta Handrabura. Consiliul Naţional a ales şi Biroul Politic al Partidului în componenţă a 24 de membri inclusiv şase vicepreşedinţi şi şase secretari executivi ai Partidului Social Democrat.
Serviciul de presă al PSD
Într-un material scris pe blog în decembrie am evidenţiat că în plină iarnă a apărut un mărţişor, cu trandafiri. Trebuie să recunosc mişcarea inteligentă a social-democraţilor uniţi, care au gândit în perspectivă. Viitoarele alegeri parlamentare vor avea loc în primăvara anului 2009. Deci, luna lui martie va fi, cel mai probabil, în campania electorală, iar fiecare persoană cu mărţişorul în piept (practic 80 la sută din cetăţenii ţării) vor fi agenţi electorali ai PSD, a cărei siglă este MĂRŢIŞORUL. Şi festivaluri se organizează gen "Mărţişor 2009". Poezii şi cântece despre mărţişor. Lecţii la şcoală despre ce este mărţilor etc. Sigla respectivă e mult mai inteligentă decât podul PDS-ului, care nu a fost înţeles. Nota 10 la acest capitol!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Vladimir Voronin s-a întâlnit cu Patriarhul Rus, Alekxii al II-lea
Aflat în vizită de lucru în Federaţia Rusă, Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a avut o întrevedere cu Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Aleksii al II-lea. La finele întrevederii, Aleksii al II-lea şi şeful statului Vladimir Voronin au făcut declaraţii pentru presă.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Aleksii al II-lea a remarcat contribuţia substanţială, adusă de către Vladimir Voronin, pe parcursul activităţii sale în funcţia de Preşedinte al R. Moldova, la procesul de renaştere a valorilor morale şi spirituale ale societăţii, a bisericii ortodoxe care a fost supusă distrugerii în perioada cînd se lupta împotriva credinţei în Dumnezeu. Aleksii al II-lea a menţionat în acest sens că faptul decernării Preşedintelui R. Moldova a premiului "Pentru activitatea remarcabilă de consolidare a unităţii popoarelor ortodoxe” vorbeşte de la sine.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii a mai menţionat că fiecare întîlnire cu Preşedintele Vladimir Voronin contribuie la consolidarea prieteniei dintre popoarele Federaţiei Ruse şi al R. Moldova.
Apreciem înalt sprijinul pe care Preşedintele îl acordă bisericii ortodoxe din Moldova, care reprezintă o parte autonomă a Patriarhatului Moscovei în persoana ÎPS Mitropolitului Vladimir, a subliniat Patriarhul.
Şeful statului Vladimir Voronin şi-a exprimat profunda gratitudine pentru aprecierea înaltă a activităţii sale din partea Fondului Internaţional al Unităţii Popoarelor Ortodoxe.
Ceea ce am făcut toţi aceşti ani şi continuăm să facem în numele renaşterii bisericii ortodoxe, în numele consolidării şi dezvoltării spiritualităţii cetăţenilor ţării, reprezintă un factor nestrămutat al întăririi stabilităţii în societate, al dezvoltării societăţii în ansamblu. Unitatea poporului şi bisericii determină pacea şi înţelegerea reciprocă ce domină astăzi în societatea noastră, a relevat Vladimir Voronin.
Solicitat de un jurnalist rus să comenteze problema apărută între Mitropolia Basarabiei şi cea a Chişinăului şi a Întregii Moldove, Patriarhul Aleksii al II-lea şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că întîlnirea delegaţiilor Bisericii ortodoxe ruse şi a Patriarhiei române, care a avut loc la finele anului trecut la Mănăstirea Traian din Bulgaria, nu s-a soldat cu succes. Însă noi vom continua şi pe viitor dialogul cu Patriarhia română, pentru a găsi o soluţie acestei probleme, a menţionat Aleksii al II-lea, calificînd acţiunile Sinodului bisericii române ortodoxe drept un act anticanonic, care reprezintă o imixtiune pe teritoriul unei biserici ortodoxe autocefale şi crearea pe teritoriul ei a unei eparhii.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Mă bucur că în comunicatul preşedinţiei nu s-a pomenit nimic despre declaraţia lui Vladimir Voronin, citată pe larg de către presa rusească (vedeţi aici), prin care decizia BOR a fost numită "act de agresiune". Probabil, Preşedinţia moldovenească nu doreşte să acutizeze şi aşa complicatele relaţii moldo-române. Nu am o altă explicaţie a respectivei omisiuni.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Aleksii al II-lea a remarcat contribuţia substanţială, adusă de către Vladimir Voronin, pe parcursul activităţii sale în funcţia de Preşedinte al R. Moldova, la procesul de renaştere a valorilor morale şi spirituale ale societăţii, a bisericii ortodoxe care a fost supusă distrugerii în perioada cînd se lupta împotriva credinţei în Dumnezeu. Aleksii al II-lea a menţionat în acest sens că faptul decernării Preşedintelui R. Moldova a premiului "Pentru activitatea remarcabilă de consolidare a unităţii popoarelor ortodoxe” vorbeşte de la sine.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii a mai menţionat că fiecare întîlnire cu Preşedintele Vladimir Voronin contribuie la consolidarea prieteniei dintre popoarele Federaţiei Ruse şi al R. Moldova.
Apreciem înalt sprijinul pe care Preşedintele îl acordă bisericii ortodoxe din Moldova, care reprezintă o parte autonomă a Patriarhatului Moscovei în persoana ÎPS Mitropolitului Vladimir, a subliniat Patriarhul.
Şeful statului Vladimir Voronin şi-a exprimat profunda gratitudine pentru aprecierea înaltă a activităţii sale din partea Fondului Internaţional al Unităţii Popoarelor Ortodoxe.
Ceea ce am făcut toţi aceşti ani şi continuăm să facem în numele renaşterii bisericii ortodoxe, în numele consolidării şi dezvoltării spiritualităţii cetăţenilor ţării, reprezintă un factor nestrămutat al întăririi stabilităţii în societate, al dezvoltării societăţii în ansamblu. Unitatea poporului şi bisericii determină pacea şi înţelegerea reciprocă ce domină astăzi în societatea noastră, a relevat Vladimir Voronin.
Solicitat de un jurnalist rus să comenteze problema apărută între Mitropolia Basarabiei şi cea a Chişinăului şi a Întregii Moldove, Patriarhul Aleksii al II-lea şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că întîlnirea delegaţiilor Bisericii ortodoxe ruse şi a Patriarhiei române, care a avut loc la finele anului trecut la Mănăstirea Traian din Bulgaria, nu s-a soldat cu succes. Însă noi vom continua şi pe viitor dialogul cu Patriarhia română, pentru a găsi o soluţie acestei probleme, a menţionat Aleksii al II-lea, calificînd acţiunile Sinodului bisericii române ortodoxe drept un act anticanonic, care reprezintă o imixtiune pe teritoriul unei biserici ortodoxe autocefale şi crearea pe teritoriul ei a unei eparhii.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Mă bucur că în comunicatul preşedinţiei nu s-a pomenit nimic despre declaraţia lui Vladimir Voronin, citată pe larg de către presa rusească (vedeţi aici), prin care decizia BOR a fost numită "act de agresiune". Probabil, Preşedinţia moldovenească nu doreşte să acutizeze şi aşa complicatele relaţii moldo-române. Nu am o altă explicaţie a respectivei omisiuni.
Potrivit altor instituţii de presă, preşedintele moldovean a discutat cu Patriarhul Întregii Rusii şi despre reglementarea transnistreană (citiţi aici). Alexii al II-lea a subliniat că Patriarhia speră în apropiata soluţionare pe cale diplomatică şi paşnică a acestui conflict.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Moldova şi-a definit priorităţile în calitate de preşedinte în exerciţiu al Iniţiativei Central Europene
Chişinăul a stabilit agenda de lucru şi obiectivele preşedinţiei moldovene, pe parcursul anului 2008, a Iniţiativei Central Europene (ICE). Acestea au fost examinate în cadrul întrevederii lui Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării cu Pietro Ercole Ago, directorul general al ICE, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova.
Printre priorităţile preşedinţiei ţării noastre în această structură regională, din care fac parte 18 state, inclusiv 9 membre ale UE, figurează intensificarea relaţiilor dintre ICE şi UE, precum şi dezvoltarea raporturilor economice în cadrul respectivei organizaţii. Despre aceasta a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, Valeriu Ostalep. De asemenea, a remarcat viceministrul moldovean de Externe, Chişinăul va încerca să convingă UE să participe mai activ în susţinerea financiară a proiectelor ICE.
Cu sprijinul ICE pot fi implementate un şir de proiecte în domenii cum ar fi agricultura, infrastructura, cultural etc. Potrivit lui Piestro Ercole Ago, în calitate de preşedinte în Exerciţiu al ICE, Chişinăul ar putea să promoveze şi să susţină proiecte importante pentru R. Moldova. Printre aceste proiecte figurează şi dezvoltarea reţelei de drumuri care leagă ţara noastră cu alte state europene. La fel, aceasta dă posibilitatea ca în cadrul Secretariatului ICE să se discute mai mult despre integrarea europeană a Moldovei, a menţionat oaspetele. El a mai evidenţiat că în ICE s-a decis direcţionarea majorităţii fondurilor de care dispune organizaţia spre dezvoltarea statelor nemembre ale UE.
La Chişinău, secretarul general al ICE a avut întrevederi şi cu conducerea ministerelor Educaţiei şi Tineretului, Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Culturii şi Turismului, Industriei şi Infrastructurii etc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Printre priorităţile preşedinţiei ţării noastre în această structură regională, din care fac parte 18 state, inclusiv 9 membre ale UE, figurează intensificarea relaţiilor dintre ICE şi UE, precum şi dezvoltarea raporturilor economice în cadrul respectivei organizaţii. Despre aceasta a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, Valeriu Ostalep. De asemenea, a remarcat viceministrul moldovean de Externe, Chişinăul va încerca să convingă UE să participe mai activ în susţinerea financiară a proiectelor ICE.
Cu sprijinul ICE pot fi implementate un şir de proiecte în domenii cum ar fi agricultura, infrastructura, cultural etc. Potrivit lui Piestro Ercole Ago, în calitate de preşedinte în Exerciţiu al ICE, Chişinăul ar putea să promoveze şi să susţină proiecte importante pentru R. Moldova. Printre aceste proiecte figurează şi dezvoltarea reţelei de drumuri care leagă ţara noastră cu alte state europene. La fel, aceasta dă posibilitatea ca în cadrul Secretariatului ICE să se discute mai mult despre integrarea europeană a Moldovei, a menţionat oaspetele. El a mai evidenţiat că în ICE s-a decis direcţionarea majorităţii fondurilor de care dispune organizaţia spre dezvoltarea statelor nemembre ale UE.
La Chişinău, secretarul general al ICE a avut întrevederi şi cu conducerea ministerelor Educaţiei şi Tineretului, Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Culturii şi Turismului, Industriei şi Infrastructurii etc.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
EU(RO) TV a intrat într-o nouă reformare. Cu concedieri în masă
Conducerea fostului post municipal de televiziune EU(RO) TV (Chişinău) a recurs la concedierea în masă a angajaţilor acestei instituţii. Vineri, circa 10 lucrători ai postului în cauză (din aproape 60) au fost anunţaţi, de către producătorul general (nu-i dau numele, deocamdată...) că nu mai lucrează. Plecaţi unde doriţi. De subliniat că potrivit Codului muncii, patronul anunţă angajatul despre disponibilizare cu cel puţin 2 (două) luni înaintea întreruperii contractului de muncă. În caz contrar, angajaţii se pot adresa în judecată, unde vor câştiga uşor procesul. Aceasta vor să facă cei care au rămas pe drumuri la finele săptămânii trecute.
Orice patron este în drept să concedieze sau să angajeze pe oricine, chiar şi rude (veri drepţi), doar că se impune respectarea normelor legale. Cu atât mai mult că strigi în gura mare că doreşti un stat de drept. Ori cei care vorbesc de la microfoane, despre supremaţia legilor şi necesitatea respectării principiilor democratice, mint? Aş vrea să mai cred în corectitudine...
Persoane apropiate conducerii EU(RO) TV au relatat că nu e vorba de disponibilizări ilegale, ci pur şi simplu nu au fost prelungite contractele de muncă, expirate la finele anului 2007.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Orice patron este în drept să concedieze sau să angajeze pe oricine, chiar şi rude (veri drepţi), doar că se impune respectarea normelor legale. Cu atât mai mult că strigi în gura mare că doreşti un stat de drept. Ori cei care vorbesc de la microfoane, despre supremaţia legilor şi necesitatea respectării principiilor democratice, mint? Aş vrea să mai cred în corectitudine...
Persoane apropiate conducerii EU(RO) TV au relatat că nu e vorba de disponibilizări ilegale, ci pur şi simplu nu au fost prelungite contractele de muncă, expirate la finele anului 2007.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Scumpirea gazelor şi a energiei electrice: o mişcare tactică cu ţinta 2009
L-am crezut şi eu pe analistul economic şi prietenul meu Veceaslav Ioniţă care a încercat, la finele anului 2007, să ne calmeze că tarifele pentru consumatorii finali ai gazului natural nu vor creşte în primul semestru al anului 2008. Aceasta în pofida faptului că preţul de importa pe care-l plăteşte Moldova concernului rus "Gazprom" a crescut de la 1 ianuarie curent de la 170 la 191 USD per o mie m3. Explicaţia lui Veaceslav a fost pe cât de posibil logică. Deşi Moldova va plăti mai mult pentru gazul rusesc, datorită deprecierii dolarului, consumatorii finali nu vor avea de suferit. "MoldovaGaz" şi aşa a avut profituri importante în 2007 graţie acestei deprecieri a dolarului. Acest lucru m-a făcut să utilizez acelaşi argument într-un material scris la începutul anului, în care am afirmat că nu sunt motive pentru creşterea tarifelor la gaze pentru consumatorii finali.
Vineri ANRE a decis însă altfel. Tarifele atât pentru gazele consumate de către noi toţi, dar şi pentru energia electrică, au fost majorate. Dacă în cazul energiei electrice, pare a fi normal, deoarece Ucraina a majorat esenţial preţul energiei comercializate Moldovei, atunci în cazul gazelor naturale, întrebarea rămâne fără răspuns. Parţial.
Primul lucru la care m-am gând a fost anul 2009. Aşa e logica în orice ţară, în care puterea se gândeşte cum să se autoconserveze în acest fotoliu. Deoarece preţul de livrare a gazelor naturale ruseşti pentru Moldova va creşte trimestrial pe parcursul acestui an, dacă se conserva tariful pentru consumatori din 2007, atunci în a doua jumătate a anului 2008 urma să se înregistreze o creştere bruscă a preţului, cu circa 15-20%. Şi la începutul anului 2009, iarăşi cu circa 10%. Viitorul scrutin parlamentar va fi peste un an şi ceva. Respectiv, şocul nu prea mare provocat de actuala majorare îşi va pierde din impact peste câteva luni. În plus, majorările treptate, sunt mai puţin usturătoare decât salturile bruşte ale preţurilor (cu o treime, de exemplu). Deci, dacă pe parcursul anului 2008 se operează două majorări cu circa 10%, reacţia populaţiei este mai îngăduitoare. Până la viitoarea majorare a tarifului pentru gazul livrat de Rusia, "MoldovaGaz" va acumula venituri importante datorită preţului mai mare pe care îl vom plăti noi cu toţii începând cu luna ianuarie. Deci, şi viitoarea majorare nu va fi foarte mare. Efectul resortului şi în cazul "MoldovaGaz" şi în cazul cetăţenilor (electoratului).
Aş vrea să aflu acum şi opinia lui Veaceslav despre majorările respective.
PS Materialul poate fi preluat doar cu acceptul autorului. Ideea o puteţi prelua când doriţi...
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Vineri ANRE a decis însă altfel. Tarifele atât pentru gazele consumate de către noi toţi, dar şi pentru energia electrică, au fost majorate. Dacă în cazul energiei electrice, pare a fi normal, deoarece Ucraina a majorat esenţial preţul energiei comercializate Moldovei, atunci în cazul gazelor naturale, întrebarea rămâne fără răspuns. Parţial.
Primul lucru la care m-am gând a fost anul 2009. Aşa e logica în orice ţară, în care puterea se gândeşte cum să se autoconserveze în acest fotoliu. Deoarece preţul de livrare a gazelor naturale ruseşti pentru Moldova va creşte trimestrial pe parcursul acestui an, dacă se conserva tariful pentru consumatori din 2007, atunci în a doua jumătate a anului 2008 urma să se înregistreze o creştere bruscă a preţului, cu circa 15-20%. Şi la începutul anului 2009, iarăşi cu circa 10%. Viitorul scrutin parlamentar va fi peste un an şi ceva. Respectiv, şocul nu prea mare provocat de actuala majorare îşi va pierde din impact peste câteva luni. În plus, majorările treptate, sunt mai puţin usturătoare decât salturile bruşte ale preţurilor (cu o treime, de exemplu). Deci, dacă pe parcursul anului 2008 se operează două majorări cu circa 10%, reacţia populaţiei este mai îngăduitoare. Până la viitoarea majorare a tarifului pentru gazul livrat de Rusia, "MoldovaGaz" va acumula venituri importante datorită preţului mai mare pe care îl vom plăti noi cu toţii începând cu luna ianuarie. Deci, şi viitoarea majorare nu va fi foarte mare. Efectul resortului şi în cazul "MoldovaGaz" şi în cazul cetăţenilor (electoratului).
Aş vrea să aflu acum şi opinia lui Veaceslav despre majorările respective.
PS Materialul poate fi preluat doar cu acceptul autorului. Ideea o puteţi prelua când doriţi...
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
vineri, 18 ianuarie 2008
Pervâi kanal este deja legal în Moldova
Conducerea postului rusesc de televiziune "Pervâi kanal" a reuşit, joi, să încheie un contract cu Compania "PRIME", privind drepturile de retrasnmiterea a acestuia pe teritoriul R. Moldova. Detalii citiţi aici. Sursa citată afirmă că la moment în Moldova este difuzat ilegal şi "Pervâi kanal. Moldova", de către compania "Media Satelit", care a primit, în 2005, licenţa pentru cea de-a doua frecvenţă de stat (acordată de CCA), care anterior aparţinea Companiei "Analitic Media Grpup" (deţinătoarea actuală a frecvenţei şi dreptului exclusiv de retransmisie în Moldova a postului rusesc de televiziune NTV /tv 7/).
Sigla cu "PRIME" a apărut la "Pervâi canal" de vreo săptămână şi ceva. Eu nu ştiu dacă sunt retransmise paralel în Moldova pe două frecvenţe "Pervâi canal". Din câte am observat, emisiunile care apăreau anterior la "Pervâi kanal Moldova" apar şi acum la "PRIME". Prin urmare, cred că este acelaşi post TV, doar că proprietarii sunt alţii. Cel puţin de jure.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Sigla cu "PRIME" a apărut la "Pervâi canal" de vreo săptămână şi ceva. Eu nu ştiu dacă sunt retransmise paralel în Moldova pe două frecvenţe "Pervâi canal". Din câte am observat, emisiunile care apăreau anterior la "Pervâi kanal Moldova" apar şi acum la "PRIME". Prin urmare, cred că este acelaşi post TV, doar că proprietarii sunt alţii. Cel puţin de jure.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Preşedinţia OSCE va avea un reprezentant special pentru reglementarea transnistreană
Preşedintele în Exerciţiu al OSCE, Illka Kanerva, ministrul de Externe al Finlandei, va numi, în viitorul apropiat, un reprezentant special al său pentru reglementarea transistreană. Acesta ar putea deveni Heikki Talviti, ex-ambasadorul Finlandei în Rusia. Despre aceasta Illka Kanerva a anunţat, joi, la Tiraspol, după întâlnirea avută cu liderul separatist, Igor Smirnov. Mai multe detalii titiţi aici.
Pe semne, finlandezii se apucă serios de procesul de identificare a unei soluţii pentru problema transnistreană. Nu sunt sigur că le va reuşi, dar speranţe trebuie să existe. Numirea în funcţie de reprezentant special al preşedintelui în Exerciţiu al OSCE un fost ambasador în Rusia, ar putea contribui la apropierea poziţiilor părţilor implicate în formatul de negocieri. Totodată, posibila apropiere a lui Talviti de Moscova ar putea însemna cedarea din poziţii în favoarea Federaţiei Ruse.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Pe semne, finlandezii se apucă serios de procesul de identificare a unei soluţii pentru problema transnistreană. Nu sunt sigur că le va reuşi, dar speranţe trebuie să existe. Numirea în funcţie de reprezentant special al preşedintelui în Exerciţiu al OSCE un fost ambasador în Rusia, ar putea contribui la apropierea poziţiilor părţilor implicate în formatul de negocieri. Totodată, posibila apropiere a lui Talviti de Moscova ar putea însemna cedarea din poziţii în favoarea Federaţiei Ruse.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Bradul diplomaţiei sau diplomaţia bradului?!
După povestea cu brăduţul din centrul capitalei, acest pom (de Crăciun) devine protagonistul mai multor evenimente legate de soarta ţării noastre. Ieri (joi), 17 ianuarie, am rămas puţin surprins să văd, în holul clădirii ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, un brad, bine împodobit, cu becuşoare care ardeau vioi în timp ce la 7 metri de acesta ţineau conferinţa de presă şeful diplomaţiei moldoveneşti şi Secretarul General Adjunct al NATO. Ce e drept, bradul era deja puţin cafeniu (cred că peste o săptămână va avea o lună de când a fost instalat) şi cu vârful tăiat, pentru că nu încăpea integral (respectiv, nici steluţă nu avea în ceea ce trebuia să fie vârf).
Sunt foarte curios să află dacă oaspeţii importanţi (a două persoană din NATO şi preşedintele în Exerciţiu al OSCE), care au intrat ieri la MAEIE, au întrebat dacă noi ţinem bradul împodobit anul împrejur. În Occident, acesta dispare după primele zile ale Anului Nou. Bine. Noi marcăm Anul Nou şi pe stil vechi, la 14 ianuarie. Dar astăzi suntem deja în 18 ianuarie. Când va fi scos acel brad îngălbenit? Ori el face parte din strategia diplomaţiei moldoveneşti? Ca element de sustragere a atenţiei de la problemele principale. Dacă e aşa, atunci bravo pentru descoperire!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Sunt foarte curios să află dacă oaspeţii importanţi (a două persoană din NATO şi preşedintele în Exerciţiu al OSCE), care au intrat ieri la MAEIE, au întrebat dacă noi ţinem bradul împodobit anul împrejur. În Occident, acesta dispare după primele zile ale Anului Nou. Bine. Noi marcăm Anul Nou şi pe stil vechi, la 14 ianuarie. Dar astăzi suntem deja în 18 ianuarie. Când va fi scos acel brad îngălbenit? Ori el face parte din strategia diplomaţiei moldoveneşti? Ca element de sustragere a atenţiei de la problemele principale. Dacă e aşa, atunci bravo pentru descoperire!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
joi, 17 ianuarie 2008
Descifrarea conferinţei de presă a lui Barroso şi Voronin
Descifrarea conferinţei de presă a preşedintelui R. Moldova şi preşedintelui Comisiei Europene a fost oferită de către Asociaţia pentru Politică Externă, fapt pentru care le mulţumesc.
Joint Press conference of the Jose Manuel Barroso, President of the European Commission, and
Vladimir Voronin, President of the Republic of Moldova
Bruxelles, January 14, 2008
Transcript by APE
Jose Manuel Barroso:
Good afternoon, Ladies and Gentlemen,
I was very glad to meet President Voronin, after what has been a very productive year in European Union-Moldova relations. Together we have achieved in 2007 a lot for the benefit of Moldovan citizens, and to strengthen EU-Moldova relations.
Let me just give you few exemples that illustrate this progress in relations between Moldova and European Union. We have concluded Visa Facilitation and Readmission Agreements, we have opened the first Common Visa Application Centre we have now in the world, in Chisinau.The Council will adopt this month our proposal, the Commissions proposal, for granting aditional Autonomous Trade Preferences to Moldova. And our finantial assitance to Moldova has been increased very substantially.
We are pleased to see that Moldova has put European Neighborhood Policy Action Plan at the heart of its ambitious reform agenda and we are also pleased to see that significant reform progress has been made in many sectors covered by the Action Plan. There are some areas where we believe further decisive progress is still required: everything in the area of democracy, respect for human rights, rule of law, media freedom, everything in this area is, as you know, very important and we believe some progress in practice should be achieved. Legislative changes have been decided and, of course, we value very much those changes and now it is important to concentrate on the smooth implementation of those reforms. It is also important for the investment climate to improve the conditions, namely fighting coruption.
I also informed President Voronin how impresed we are by his personal commitement to move forward and revitalise Transnistria settlement efforts. President Voronin’ss proposals are building measures that have been extremly valuable and were instrumental in trigering the new momentum that we see now developing. As you know the European Union is strongly engaged in the settlement efforts and we are ready to further step-up our involvement. I fully support the President's proposals on confidence building measures and we stand ready to provide expert advise and, where appropriate, finantial assistance to support their implementation.
We will also continue our efforts to the European Union Border Assistance Mission to Ukraine and Moldova (EUBAM) which is doing exellent work on border management and custom matters. I am grateful to the President and the Moldovan Authority for their good cooperation with EUBAM. So it was indeed a very constructive, very positive, a very good meeting, one we just had, and I thank President Voronin for his visit here. I am looking forward to keep this relation with him and with Moldova and I really believe that going on in this way of reforms in the political and economic areas Moldova is becoming closer and closer to our common European Project. Thank you.
Vladimir Voronin:
Multumesc, Domnule Presedinte, in primul rind, pentru posibilitatea de a discuta problemele acestea in relatiile noastre cu Uniunea Europeana. Acesti trei ani de zile, ultimii trei ani de zile, de cind am trecut la implementarea concreta a Planului de Actiuni Republica Moldova-Uniunea Europeana au fost ani foarte importanti, dar si ani foarte productivi pentru toate directiile de dezvoltare a Republicii Moldova. Si ceea ce s-a facut, si este apreciat pozitiv de organizmele Uniunii Europene, pe noi ne incurajeaza ca sa nu ne oprim si sa mergem mai departe spre calea dezvoltarii europene.
E clar ca acele peste 200 de legi care au fost adoptate de catre Parlamentul Moldovei pe parcursul acestor trei ani de zile trebuie acum implementate. Trebuie ca noi sa insuflam in ele concretica noastra de activitate de fiecare zi si aceasta cere si mult timp, si multa energie. Dar acea suma pozitiva, in primul rind, a experientei de integrare europeana care noi am acumulat-o si multi specialisti care au trecut diferite training-uri si au participat la diferite simpozioane, este necesar s-o pastram si s-o dezvoltam si mai departe pentru ca aspiratiile Moldovei catre Uniunea Europeana, cind va veni vremea necesara, sa fie confirmate si sa fie acceptate. Eu sunt ferm convins ca Moldova astazi nu numai ca este indreptata intru totul spre integrarea europeana, dar este si in stare, si are capacitatile necesare pentru a asigura aceasta integrare europeana.
Noi multumim Uniunii Europene pentru acea asistenta, pentru acele ajutoare care au fost alocate Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani si, in special, deschiderea Centrului de eliberare a vizelor pentru toti cetatenii, indiferent in care tara ei isi indreapta drumul, si organizarea monitoring-ului EUBAM la hotarele Moldovei cu Ucraina pe segmentul transnistrean, si multe alte lucruri pozitive care noi am reusit sa le obtinem pe parcursul acestor ani in relatiile noastre cu Uniunea Europeana.
Eu sunt ferm convins ca Moldova, pentru cetatenii careia Integrarea Europeana a devenit o idee nationala, o sa parcurga acea cale si o sa faca totul ce este posibil pentru ca, in primul rind, scopul principal al nostru, ca sa construim Europa la noi acasa, in Moldova, si pe urma sa se integreze in marea familie a tarilor membre a Uniunii Europene.
Va multumesc, Domnule Presedinte, pentru toata aceasta asistenta, pentru colaborare si sper ca colaborarea noastra o sa fie prelungita si mai departe.
Ana Bradu, Compania «Teleradio-Moldova». Am o intrebare pentru Presedintele Comisiei si una pentru Presedinte al Moldovei. Domnule Barroso, as vrea sa va intreb, daca odata cu incheierea Planului de Actiuni RM-UE, vor incepe negocierile asupra unui nou document politic cu Republica Moldova? Si, domnule Voronin, atit Chisinau cit si Bruxelles-ul apreciaza ca anul 2007 a fost unul foarte reusit pentru relatia bilaterala. As vrea sa va intreb, la modul concret, pentru 2008 ce asteptari aveti de la parteneriatul Republicii Moldova cu Uniunea Europeana? Va multumesc.
Barroso: Let me remind you that EU-Moldova Action Plan is an instrument that sets two goals: First - to help advance the process of internal political and economic reform in Moldova. Second - to help strentghen the EU-Moldova relations. This instrument, the EU-Moldova Action Plan, has served Moldova and European Union well over the past years, as its potential as an instrument for reform and for strentghen our relations is not yet fully exploited and we have agreed with Moldova to keep the Action Plan in place, to continue using it as a guiding tool for our day to day work. I want to be very clear about this: We very much recognise the progress made by Moldova and, as I said it publicly just before and as I said it at the meeting with President Voronin, we believe an important progress was achieved, but there is still some potential to use in this Moldova’s Action Plan with the European Union, and we believe we could still exploit it and than we will see other steps later.
Voronin: Nu am auzit sfarsitul raspunsul. Probabil ceva s-a intrerupt. Noi asteptam, de fapt nu asteptam, noi suntem obligati dar noi o sa facem totul pentru ca acele peste 200 de legi care au fost votate in ultimul timp in conformitate cu Planul de Actiuni RM-UE, sa fie implementate la concret, in practica, sa ajungem la rezultatele acele care au fost planificate la momentul cind a fost pusa sarcina si au fost elaborate si adoptate aceste legi, in primul rind.
In al doilea rind, noi o sa lucram si mai departe cu organismele Uniunii Europene referitor la regimul de vize pentru cetatenii Moldovei, la obtinerea acelor regimuri de comert asimetric, de acces pe piata europeana, de a contribui la imbunatatirea climatului investitional pentru a obtine mai multe investitii din partea tarilor membre a Uniunii Europene si pe alte dimensiuni ce tin de colaborare, de relatii cu Uniunea Europeana. Acestea sunt scopurile noastre pentru 2008.
Dan Alexe, Romania Libera. Doua intrebari foarte concrete, domnule Presedinte Voronin. Daca nu recunoasteti Hotarirea CEDO privind biserica ortodoxa, ce inseamna asta Va retrageti din CEDO sau ce? Si a doua - cit de serioase sint dezbaterile contradictorii intre partidele politice in Moldova in legatura cu statutul Transnistriei?
Voronin. La prima intrebare, Dumneavoastra nu sunteti corect informat: noi nu am luat decizie si nu am declarat ca iesim din CEDO, si nu am vorbit despre aceasta nicaieri, niciodata. Noi am vorbit ca, daca hotarirea CEDO referitor la inregistrarea Mitropoliei Basarabiei o sa aduca si o sa ajungem la asa consecinte cum s-a ajuns in Kosovo atunci noi o sa putem intrebarea in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei referitor la aceasta decizie CEDO. Asa a fost situatia.
Doi: Dezbaterile in Parlamentul Moldovei referitor la statutul Transnistriei nu au loc si nu au avut loc. In iulie 2005 la una din primele sedinte a noului Parlament ales s-a propus spre discutie statutul, Legea despre Statutul Cadru al autonomiei transnistrene, care a fost adoptata unanim de catre tot Parlamentul Republicii Moldova, adica de toti deputatii Parlamentului si pe baza acestei legi-cadru a Parlamentului a fost adoptata Legea despre Statutul Autonomiei Transnistrene, proiectul legii, ea inca nu este discutata, nu este discutata pentru ca ea trebuie sa treaca expertiza si sustinerea organismelor europene, a tuturor participantilor la masa de tratative pe marginea problemei transnistrene, adica, OSCE, Ucraina, Federatia Rusa, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana.
Moderator. Thank you very much, we don’t have any more time left.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Joint Press conference of the Jose Manuel Barroso, President of the European Commission, and
Vladimir Voronin, President of the Republic of Moldova
Bruxelles, January 14, 2008
Transcript by APE
Jose Manuel Barroso:
Good afternoon, Ladies and Gentlemen,
I was very glad to meet President Voronin, after what has been a very productive year in European Union-Moldova relations. Together we have achieved in 2007 a lot for the benefit of Moldovan citizens, and to strengthen EU-Moldova relations.
Let me just give you few exemples that illustrate this progress in relations between Moldova and European Union. We have concluded Visa Facilitation and Readmission Agreements, we have opened the first Common Visa Application Centre we have now in the world, in Chisinau.The Council will adopt this month our proposal, the Commissions proposal, for granting aditional Autonomous Trade Preferences to Moldova. And our finantial assitance to Moldova has been increased very substantially.
We are pleased to see that Moldova has put European Neighborhood Policy Action Plan at the heart of its ambitious reform agenda and we are also pleased to see that significant reform progress has been made in many sectors covered by the Action Plan. There are some areas where we believe further decisive progress is still required: everything in the area of democracy, respect for human rights, rule of law, media freedom, everything in this area is, as you know, very important and we believe some progress in practice should be achieved. Legislative changes have been decided and, of course, we value very much those changes and now it is important to concentrate on the smooth implementation of those reforms. It is also important for the investment climate to improve the conditions, namely fighting coruption.
I also informed President Voronin how impresed we are by his personal commitement to move forward and revitalise Transnistria settlement efforts. President Voronin’ss proposals are building measures that have been extremly valuable and were instrumental in trigering the new momentum that we see now developing. As you know the European Union is strongly engaged in the settlement efforts and we are ready to further step-up our involvement. I fully support the President's proposals on confidence building measures and we stand ready to provide expert advise and, where appropriate, finantial assistance to support their implementation.
We will also continue our efforts to the European Union Border Assistance Mission to Ukraine and Moldova (EUBAM) which is doing exellent work on border management and custom matters. I am grateful to the President and the Moldovan Authority for their good cooperation with EUBAM. So it was indeed a very constructive, very positive, a very good meeting, one we just had, and I thank President Voronin for his visit here. I am looking forward to keep this relation with him and with Moldova and I really believe that going on in this way of reforms in the political and economic areas Moldova is becoming closer and closer to our common European Project. Thank you.
Vladimir Voronin:
Multumesc, Domnule Presedinte, in primul rind, pentru posibilitatea de a discuta problemele acestea in relatiile noastre cu Uniunea Europeana. Acesti trei ani de zile, ultimii trei ani de zile, de cind am trecut la implementarea concreta a Planului de Actiuni Republica Moldova-Uniunea Europeana au fost ani foarte importanti, dar si ani foarte productivi pentru toate directiile de dezvoltare a Republicii Moldova. Si ceea ce s-a facut, si este apreciat pozitiv de organizmele Uniunii Europene, pe noi ne incurajeaza ca sa nu ne oprim si sa mergem mai departe spre calea dezvoltarii europene.
E clar ca acele peste 200 de legi care au fost adoptate de catre Parlamentul Moldovei pe parcursul acestor trei ani de zile trebuie acum implementate. Trebuie ca noi sa insuflam in ele concretica noastra de activitate de fiecare zi si aceasta cere si mult timp, si multa energie. Dar acea suma pozitiva, in primul rind, a experientei de integrare europeana care noi am acumulat-o si multi specialisti care au trecut diferite training-uri si au participat la diferite simpozioane, este necesar s-o pastram si s-o dezvoltam si mai departe pentru ca aspiratiile Moldovei catre Uniunea Europeana, cind va veni vremea necesara, sa fie confirmate si sa fie acceptate. Eu sunt ferm convins ca Moldova astazi nu numai ca este indreptata intru totul spre integrarea europeana, dar este si in stare, si are capacitatile necesare pentru a asigura aceasta integrare europeana.
Noi multumim Uniunii Europene pentru acea asistenta, pentru acele ajutoare care au fost alocate Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani si, in special, deschiderea Centrului de eliberare a vizelor pentru toti cetatenii, indiferent in care tara ei isi indreapta drumul, si organizarea monitoring-ului EUBAM la hotarele Moldovei cu Ucraina pe segmentul transnistrean, si multe alte lucruri pozitive care noi am reusit sa le obtinem pe parcursul acestor ani in relatiile noastre cu Uniunea Europeana.
Eu sunt ferm convins ca Moldova, pentru cetatenii careia Integrarea Europeana a devenit o idee nationala, o sa parcurga acea cale si o sa faca totul ce este posibil pentru ca, in primul rind, scopul principal al nostru, ca sa construim Europa la noi acasa, in Moldova, si pe urma sa se integreze in marea familie a tarilor membre a Uniunii Europene.
Va multumesc, Domnule Presedinte, pentru toata aceasta asistenta, pentru colaborare si sper ca colaborarea noastra o sa fie prelungita si mai departe.
Ana Bradu, Compania «Teleradio-Moldova». Am o intrebare pentru Presedintele Comisiei si una pentru Presedinte al Moldovei. Domnule Barroso, as vrea sa va intreb, daca odata cu incheierea Planului de Actiuni RM-UE, vor incepe negocierile asupra unui nou document politic cu Republica Moldova? Si, domnule Voronin, atit Chisinau cit si Bruxelles-ul apreciaza ca anul 2007 a fost unul foarte reusit pentru relatia bilaterala. As vrea sa va intreb, la modul concret, pentru 2008 ce asteptari aveti de la parteneriatul Republicii Moldova cu Uniunea Europeana? Va multumesc.
Barroso: Let me remind you that EU-Moldova Action Plan is an instrument that sets two goals: First - to help advance the process of internal political and economic reform in Moldova. Second - to help strentghen the EU-Moldova relations. This instrument, the EU-Moldova Action Plan, has served Moldova and European Union well over the past years, as its potential as an instrument for reform and for strentghen our relations is not yet fully exploited and we have agreed with Moldova to keep the Action Plan in place, to continue using it as a guiding tool for our day to day work. I want to be very clear about this: We very much recognise the progress made by Moldova and, as I said it publicly just before and as I said it at the meeting with President Voronin, we believe an important progress was achieved, but there is still some potential to use in this Moldova’s Action Plan with the European Union, and we believe we could still exploit it and than we will see other steps later.
Voronin: Nu am auzit sfarsitul raspunsul. Probabil ceva s-a intrerupt. Noi asteptam, de fapt nu asteptam, noi suntem obligati dar noi o sa facem totul pentru ca acele peste 200 de legi care au fost votate in ultimul timp in conformitate cu Planul de Actiuni RM-UE, sa fie implementate la concret, in practica, sa ajungem la rezultatele acele care au fost planificate la momentul cind a fost pusa sarcina si au fost elaborate si adoptate aceste legi, in primul rind.
In al doilea rind, noi o sa lucram si mai departe cu organismele Uniunii Europene referitor la regimul de vize pentru cetatenii Moldovei, la obtinerea acelor regimuri de comert asimetric, de acces pe piata europeana, de a contribui la imbunatatirea climatului investitional pentru a obtine mai multe investitii din partea tarilor membre a Uniunii Europene si pe alte dimensiuni ce tin de colaborare, de relatii cu Uniunea Europeana. Acestea sunt scopurile noastre pentru 2008.
Dan Alexe, Romania Libera. Doua intrebari foarte concrete, domnule Presedinte Voronin. Daca nu recunoasteti Hotarirea CEDO privind biserica ortodoxa, ce inseamna asta Va retrageti din CEDO sau ce? Si a doua - cit de serioase sint dezbaterile contradictorii intre partidele politice in Moldova in legatura cu statutul Transnistriei?
Voronin. La prima intrebare, Dumneavoastra nu sunteti corect informat: noi nu am luat decizie si nu am declarat ca iesim din CEDO, si nu am vorbit despre aceasta nicaieri, niciodata. Noi am vorbit ca, daca hotarirea CEDO referitor la inregistrarea Mitropoliei Basarabiei o sa aduca si o sa ajungem la asa consecinte cum s-a ajuns in Kosovo atunci noi o sa putem intrebarea in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei referitor la aceasta decizie CEDO. Asa a fost situatia.
Doi: Dezbaterile in Parlamentul Moldovei referitor la statutul Transnistriei nu au loc si nu au avut loc. In iulie 2005 la una din primele sedinte a noului Parlament ales s-a propus spre discutie statutul, Legea despre Statutul Cadru al autonomiei transnistrene, care a fost adoptata unanim de catre tot Parlamentul Republicii Moldova, adica de toti deputatii Parlamentului si pe baza acestei legi-cadru a Parlamentului a fost adoptata Legea despre Statutul Autonomiei Transnistrene, proiectul legii, ea inca nu este discutata, nu este discutata pentru ca ea trebuie sa treaca expertiza si sustinerea organismelor europene, a tuturor participantilor la masa de tratative pe marginea problemei transnistrene, adica, OSCE, Ucraina, Federatia Rusa, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana.
Moderator. Thank you very much, we don’t have any more time left.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
