Un preşedinte de partid va fi destituit înainte de a intra oficial în funcţie

După beciurile de la Mileştii Mici, Moldova are toate şansele să mai intre în Cartea Recordurilor mondiale prin situaţia cînd un preşedinte de partid urmează a fi destituit înainte de a intra oficial în această funcţie. O altă latură curioasă a acestui caz e faptul că cel ales preşedinte de facto nu a fost în R. Moldova pe perioada „exercitării mandatului, fără ştampilă”. Toate aceste acţiuni ciudate se întîmplă într-o formaţiune care acumulează la alegeri în jur de un procent – Partidul „Patria-Moldova” (ex-Uniunea Muncii „Patria-Rodina”).
Congresul din septembrie 2007 al Uniunii Muncii „Patria-Rodina” l-a ales în calitate de preşedinte pe Andrei Ţărnă, lider al mişcării gastarbaiterilor moldoveni din Rusia - „Patria-Moldova”. Congresul a mai decis schimbarea denumirii în Partidul Patria-Moldova (PPM). Din anumite considerente, ministerul Justiţiei a refuzat înregistrarea deciziilor aprobate la congres, ceea ce înseamnă că tot ce s-a votat în septembrie 2007 nu are un caracter legal. Respectiv, Andrei Ţărnă nu este preşedinte de jure al formaţiunii.
După jumătate de an de la acel congres, nici cei din organele de conducere ale Partidului „Patria-Moldova” nu-l mai doresc pe Andrei Ţărnă, cerînd demisia lui şi excluderea din partid (sînt foarte curios să văd cererea lui A. Ţărnă prin care a solicitat să devină membru al formaţiunii respective, ţinînd cont de faptul că acesta se află la Moscova de mai mulţi ani). Marţi, la o conferinţă de presă, Gheorghe Sima, (ex?)preşedintele Uniunii Muncii, actual vicepreşedinte(?) al PPM, a anunţat despre decizia Consiliului Politic şi a Consiliului Naţional privind solicitarea demisiei lui Ţărnă şi convocarea, într-o lună-două, a unui congres extraordinar pentru alegerea unui nou lider. Acestuia i s-a interzis să facă orice declaraţie în numele PPM. Motivul invocat al supărării este că Ţărnă nu coordonează poziţia sa cu cea a organelor colective de conducere ale formaţiunii, în special ce ţine de problematica transnistreană, încălcînd astfel statutul.
Pe parcursul anului trecut, şeful mişcării „Patria-Moldova” a promovat intens, pe anumite canale, aşa-numitul „Plan Ţărnă” de reglementare transnistreană, care prevedea recunoaşterea independenţei r.m.n., ulterior formarea unei confederaţii din doi subiecţi egali în drepturi. Cei din Uniunea Muncii cunoşteau foarte bine cine este acest Ţărnă şi ce idei promovează, totuşi l-au ales în calitate de preşedinte al noii formaţiuni. La o întîlnire cu jurnaliştii din toamna anului trecut, la care emigrantul nostru a intervenit prin videoconferinţă, în calitate de preşedinte ales al PPM, el a repetat ideea despre recunoaşterea independenţei r.m.n., iar Gheorghe Sima, prezent la acea conferinţă, nu a replicat nimic. Acum aceştia au depistat „poziţii diferite” pe marginea subiectului transnistrean.
Retragerea dreptului de a reprezenta PPM nu este una întîmplătoare. Pe 13 martie, conducerea acestei formaţiuni a fost invitată la „audierile” din Duma de Stat a Federaţiei Ruse în ce priveşte viitorul regiunilor separatiste Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud. Criteriile care au stat la baza selectării invitaţilor la această şedinţă e un alt subiect, luînd în calcul importanţa nesemnificativă a formaţiunii în cauză. La respectiva şedinţă urmau să participe Andrei Ţărnă, Gheorghe Sima şi Gheorghe Musteaţă, deputat în Parlamentul de la Chişinău, devenit recent „patriot”, dar nu pentru mult timp. Sima a anunţat că nu va pleca, iar poziţia pe care ar putea s-o exprime în Dumă Ţărnă nu este cea a PPM.
După cum spuneam, deputatul Gheorghe Musteaţă, devenit membru al PPM în decembrie 2007, de asemenea va fi exclus din rîndurile formaţiunii din aceleaşi motive ca şi Ţărnă. Un alt lucru curios e că la conferinţa de presă de la finele anului trecut, cînd a fost prezentată „noua achiziţie” a PPM, deputatul a fost întrebat ce crede despre „planul Ţărnă”, despre care, se pare, acesta prima dată auzise. Atunci Musteaţă a spus că „trebuie să se mai informeze”. Se pare că s-a informat deja bine şi va rămîne din nou fără partid.
Sînt mici şi neimportante formaţiunile acestea, dar ce show pot să demonstreze. Se pare că unele formaţiuni încearcă să umple golul produs de închiderea, de mai mulţi ani, a Circului republican din Chişinău.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!