Judecătorii moldoveni în alertă

Adresare către Parlament

Ministerul Justiţiei a prezentat Parlamentului o iniţiativă legislativă de modificare a art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului adoptată în prima lectură de către legislativ. Modificarea constă în excluderea din atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii a emiterii acordului pentru începerea urmăririi penale şi de tragere la răspundere penală a judecătorului.
Potrivit notei informative la proiectul în cauză, acesta priveşte ajustarea legislaţiei naţionale la standardele europene în domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, în special, privind tragerea la răspundere penală a judecătorilor, invocându-se şi recomandările experţilor Consiliului Europei. Se face trimitere la opinia expertului Giacomo Omberto (judecător – Curtea de la Torino, Italia, secretar general-adjunct al Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor), care a precizat că tradiţia occidentală europeană nu cunoaşte o astfel de garanţie a independenţei judecătorilor precum inviolabilitatea acestora.

Din aceste motive, autorii proiectului de lege consideră bine-venită înlăturarea stipulării din art.19 privind obţinerea acordului CSM pentru începerea urmăririi penale şi pentru tragerea la răspundere penală a judecătorilor. Totodată, consideră bine-venită practica internaţională, potrivit căreia imunitatea se acordă, de regulă, judecătorilor pentru garantarea executării atribuţiilor de serviciu.

Consiliul Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova consideră că, prin modificările enunţate, se încearcă diminuarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca organ al autoadministrării judecătoreşti şi garant al asigurării independenţei judecătoreşti.

Expertul european Giacomo Omberto, la expertizarea unui pachet de legi ce ţine de administrarea justiţiei, a menţionat că tradiţia occidentală nu cunoaşte o astfel de garanţie a independenţei judecătorilor precum cea prevăzută în art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului, dând drept exemplu Franţa, Spania sau Germania, ţări în care judecătorii sunt traşi la răspundere penală, anchetaţi şi urmăriţi penal exact ca oricare alt cetăţean, fără intervenţia altor organe. Expertul a remarcat că în societăţile în care respectul pentru judecători şi independenţa lor nu sunt atât de adânc înrădăcinate, judecătorii ar putea fi protejaţi şi prin aceste mijloace. Inviolabilitatea judecătorilor, precum este prescris în art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorilor, a susţinut Giacomo Omberto, este o trăsătură pe care o putem regăsi aproape în toate statele est-europene – de la Rusia la Ucraina şi Armenia – şi astfel de garanţii caracterizează democraţiile tinere, în care principiul independenţei judiciare nu este, deocamdată, bine stabilit.

Un alt expert european, Daimar LIIV, a subliniat că imunitatea judecătorilor împotriva iniţierii procedurilor penale şi administrative este una dintre garanţiile independenţei lor şi ale judiciarului în general şi că, în funcţie de tradiţiile naţionale, această imunitate poate fi mai extinsă sau mai redusă. În unele state astfel de prevederi lipsesc şi judecătorii nu dispun de nici o garanţie specială în acest sens, însă acestea sunt statele relativ mari ale Europei, cu tradiţii democratice îndelungate şi stabile, precum Germania, Italia sau Spania. În legislaţiile majorităţii statelor în tranziţie, astfel de prevederi există, garanţiile respective fiind considerate necesare pentru a asigura procesele democratice de separare a puterilor şi pentru consolidarea unui sistem judecătoresc independent.

Autorii proiectului, în motivarea susţinerii acestuia, au făcut trimitere doar la necesitatea ajustării legislaţiei la standardele europene, fără a ţine cont de faptul că Republica Moldova nu a atins, deocamdată, standardele statelor enumerate în ceea ce priveşte asigurarea independenţei judecătorilor, omiţând în mod special concluziile experţilor că în majoritatea statelor în tranziţie există mecanisme speciale în acest sens de garantare a independenţei sistemelor judecătoreşti.
Menţionăm că mecanisme de asigurare a independenţei justiţiarului există şi în multe state din Europa, cum ar fi Cipru, Belgia, Republica Cehă, Estonia etc., adică nu doar legile ţărilor ex-sovietice conţin prevederi analogice cu cele din art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului, de asigurare a independenţei justiţiarului, asemenea mecanisme există şi în multe state din Europa, cum ar fi Cipru, Belgia, Republica Cehă, Estonia etc.

O altă motivare, susţinută la discutarea proiectului în cauză, a fost lupta cu corupţia în sistemul judecătoresc. În cazul iniţierii dosarelor penale pentru diverse fapte coruptibile, procedura penală ar fi îngreunată de necesitatea obţinerii acordului Consiliului Superior al Magistraturii.
Datele statistice demonstrează că, pe parcursul anilor 2002-2007, Procurorul General s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu 18 sesizări pentru a obţine acordul de începere a urmăririi penale a judecătorilor, dintre care, în 13 cazuri s-a emis acordul respectiv, iar în 2 cazuri au fost pornite proceduri disciplinare. Din 13 cauze intentate, 5 cauze au fost clasate de către Procurorul General în faza urmăririi penale pe motiv de reabilitare, în alte 5 cauze au fost pronunţate sentinţe de condamnare, 2 cauze se examinează în instanţe, iar o cauză a fost clasată în procesul judecării ei. În nici o cauză din cele enunţate nu au fost descoperite fapte penale de corupţie (4 judecători au fost condamnaţi pentru neglijenţă, 1- pentru maltratarea soţiei).

Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Asociaţiei Judecătorilor sunt interesaţi în eradicarea factorilor de corupţie din sistemul judecătoresc, fiind şi în continuare hotărât de a eficientiza activitatea instanţelor în vederea efectuării unei justiţii echitabile, transparente şi imparţiale. Actualmente, sistemul judecătoresc este implicat într-un proiect important sub egida Consiliului Europei privind integritatea organizaţională şi eliminarea tuturor riscurilor de corupţie în activitatea de înfăptuire a justiţiei. La 29 noiembrie 2007, a fost adoptat noul Cod de etică al judecătorului, ale cărui prevederi conţin standarde de conduită şi principii morale înalte, calităţi care vor fi cerute de la fiecare judecător. Totodată, a fost adoptat Regulamentul – model de ordine internă al instanţelor, sunt pe cale de adoptare Regulile de conduită şi Ghidul conflictelor de interese în sistemul judecătoresc. Toate aceste şi alte acţiuni vor îmbunătăţi esenţial atât activitatea organizatorică a instanţelor, cât şi calitatea actului de justiţie.
Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Asociaţiei Judecătorilor nu vor tolera şi în continuare orice acte de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiţiei şi vor întreprinde măsurile de rigoare de excludere din practică a acţiunilor care trezesc suspiciuni în societate privind imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor şi, de asemenea, cazurile ce ţin de respectarea deontologiei profesionale. Este de menţionat că pe parcursul anului 2007, pentru diverse încălcări, inclusiv a normelor de etică, au fost eliberaţi din sistemul judecătoresc 5 judecători.

Astfel, încercările de modificare a art.19, argumentate de necesitatea luptei cu corupţia din sistemul judecătoresc, nu au nici un suport logic, fiindcă nimic nu poete împiedica organele abilitate să efectueze procedurile prevăzute de lege în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie în sistemul judecătoresc, cu respectarea procedurii de obţinere a acordului Consiliului Superior al Magistraturii.

Asociaţia Judecătorilor din Moldova consideră eronate şi chiar insultătoare aceste concluzii cu privire la autoritatea judecătorească, care este independentă la fel, ca şi cea legislativă şi executivă.

Astfel, art.11 al Convenţiei ONU cu privire la lupta împotriva corupţiei stipulează că, ţinând seama de independenţa magistraţilor şi de rolul lor fundamental în lupta împotriva corupţiei, fiecare stat-parte ia, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, măsuri pentru a consolida integritatea magistraţilor şi pentru a preveni posibilitatea de a-i corupe, fără a le prejudicia independenţa!

Faptul că aceste modificări vor prejudicia, în mod inevitabil, independenţa magistraţilor, este evident.

Sunt exagerate concluziile susţinătorilor proiectului în cauză, precum că prin aceste modificări nu se va prejudicia magistratul, pe motivul că învinuirea îi va putea fi înaintată doar cu acordul CSM, deoarece, până la înaintarea învinuirii, persoana poate fi reţinută, percheziţionată, îi pot fi interceptate convorbirile telefonice, poate fi suspendată din serviciu, aleasă măsura preventivă, expusă la tele şi radio, cât şi în mass-media etc., fapt ce poate serios prejudicia judecătorul, dar şi întregul sistem judecătoresc, în cazul când aceasta nu se va confirma.

Mai mult ca atât, conform alin.(5) al art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului, în caz de infracţiune flagrantă, judecătorul poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii, iar toate adresările de obţinere a acordului de începere a urmăririi penale împotriva judecătorilor au fost examinate obiectiv şi organele procuraturii nu invocă drept motiv de modificare a legislaţiei impedimentele CSM cu privire la modul sau rezultatele examinării sesizărilor respective.

Nu pot fi luate în vedere şi nu se justifică nici argumentele privind echivalarea imunităţii deputaţilor cu cea a judecătorilor, deoarece independenţa ca principiu este caracterizată şi atribuită doar judecătorilor şi sistemului judecătoresc în general, nu şi altor ramuri ale puterii.
Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Asociaţiei Judecătorilor consideră că prevederile modificărilor propuse sunt contrare Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi Planului de Acţiuni prioritare de implementare a acestuia, conform cărora, capacitatea CSM urmează a fi consolidată prin afirmarea sa ca organ de autoconducere a autorităţii judecătoreşti şi garant al asigurării independenţei judecătorului, prin stabilirea unor reguli transparente în activitatea sa.

Schimbarea atribuţiei Consiliului Superior al Magistraturii din dreptul de a-şi da acordul Procurorului General la intentarea dosarului penal şi tragerea la răspundere penală a judecătorilor prin „informarea Consiliului Superior al Magistraturii” despre acţiunile deja întreprinse, constituie o discreditare vădită atât a CSM, cât şi a garanţiilor constituţionale de neatentare asupra puterii judecătoreşti. Astfel, se intenţionează lipsirea parţială a CSM de dreptul de a fi garant al independenţei puterii judecătoreşti.

Încercarea de a desfiinţa actualele prevederi ale art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului poate conduce spre un şir de dosare intentate în baza unor informaţii false sau neveridice, spre suspendare din funcţie a judecătorilor care, în final, poate conduce la discreditarea întregului sistem judecătoresc, la cheltuirea diferitor sume compensaţionale şi la pierderea încrederii societăţii în justiţie.

Or, independenţa justiţiei nu este un privilegiu al judecătorilor, ci un beneficiu al cetăţenilor, iar efectuarea justiţiei sub teama permanentă de intentare a dosarelor penale nu va fi nici pe departe imparţială şi independentă.

Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Asociaţiei Judecătorilor consideră că redacţia actuală a art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului corespunde exigenţelor Cartei Europene cu privire la Statutul judecătorului, recomandărilor experţilor Consiliului Europei, Constituţiei Republici Moldova, iar modificările propuse vor afecta grav principiile independenţei autorităţii judecătoreşti şi vor diminua substanţial imaginea Consiliului Superior al Magistraturii ca organ al autoadministrării judecătoreşti şi garant al independenţei puterii judiciare.

Din considerentele expuse, solicităm Parlamentului Republicii Moldova să respingă în lectura a doua proiectul nominalizat.

Consiliul Asociaţiei Judecătorilor
din Republica Moldova,
preşedinte-interimar T.Popovici


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!