Discursul în Parlament al noului Prim-ministru, Zinaida Greceanâi şi componenţa noului Guvern

Stimate Domnule Preşedinte a Parlamentului, stimaţi deputaţi, onorată asistenţă!
Sunt onorată sa fiu prezentă in aceasta sală în calitate de candidat la funcţia de Prim-ministru. Apreciez înalt onoarea care mi se acordă şi, la rândul meu, sunt determinată să mă consacru în întregime realizării programul de activitate a Guvernului spre binele cetăţenilor ţării. Intenţionez să îndeplinesc această sarcină nobilă în comun cu echipa formată din membrii cabinetului de miniştri, în consultare cu toata societatea şi în cooperare cu partenerii de dezvoltare a ţării. Împreună vom concentra eforturile pentru a face faţă provocărilor şi a înlătura constrângerile pentru bunăstarea şi progresul Republicii Moldova.
După cum cunoaşteţi, evoluţia Moldovei nu a fost simplă, fiind însoţită de urcuşuri şi coborâşuri. Din momentul declarării independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, am fost cu toţii martori ai unei perioade dificile de trecere de la economia planificată la economia de piaţă, urmată de criza regională din '98, care ne-a aruncat în categoria ţărilor cu venituri scăzute, dar care a servit drept punct de plecare pentru consolidarea eforturilor întru asigurarea unei creşteri economice robuste. Ne-am confruntat cu factori externi, care nu întotdeauna au fost favorabili dezvoltării şi durabilităţii economice şi care au accentuat necesitatea de a trata cu seriozitate vulnerabilităţile externe şi interne. Nu a fost simplu, dar nimeni nu s-a aşteptat să fie simplu. Prin urmare, suntem realişti şi pragmatici privind sarcinile pe care le avem şi rezultate pe care dorim să le atingem.
Astfel, acţiunile primordiale pe care urmează să le implementăm începând cu momentul de faţă se fondează pe politicile reuşite, ale căror fundament a fost edificat de guvernările precedente. Astăzi, Vă cerem votul de încredere şi Vă asigurăm că suntem motivaţi de necesitatea accelerării reformelor orientate spre creşterea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova şi apropierea de standardele de viaţă europene. În acest moment, avem nevoie mai mult decât oricând de consolidarea tuturor forţelor prin acţiuni reale pentru a demonstra coeziunea noastră în numele progresului şi integrării.
Fideli vectorului integrării europene, conştientizăm că acest program de guvernare va fi temelia viitoarelor relaţii între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Credem că consolidarea instituţiilor democratice, asigurarea supremaţiei legii şi respectarea regulilor economiei de piaţă sunt dezideratele fundamentale ale unui stat care se identifică cu valorile europene. Înţelegând că obţinerea statutului de membru al UE este o sarcină de perspectivă, suntem ferm convinşi că paşii pe care intenţionăm să-i facem în direcţia integrării europene vor produce un impact benefic semnificativ asupra calităţii vieţii la noi în ţară.
Evaluarea de către Comisia Europeană a implementării Planului de Acţiuni RM-UE ne va concentra asupra necesităţii obţinerii unui mandat de negociere din partea celor 27 de ţări-membre ale UE privind iniţierea unui nou document juridic după expirarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare în luna iunie a anului curent. Considerăm că programul de guvernare prezentat astăzi este de natură să ne plaseze în spaţiul valorilor europene şi să contribuie esenţial la procesul integrării europene.
Concomitent, vom aprofunda cooperarea în cadrul relaţiilor bilaterale şi multilaterale, valorificând avantajele pe care ni le oferă participarea la structrurile regionale.
Suntem conştienţi de faptul că perioadă restrânsă ne impune acţiuni imediate întru realizarea cu succes a programului. Prin urmare, sarcina numărul unu din primele zile de guvernare este:
§ debirocratizarea procesului de luare a deciziilor;
§ eliminarea deciziilor formale şi cu caracter declarativ;
§ consolidarea planificării strategice şi capacităţii de prioritizare a politicilor prin crearea şi fortificarea Unităţii de politici în cadrul Aparatului Guvernului.
Confirmare a acestor intenţii va fi structura nouă a executivului şi prezenţa în componenţa sa a mai multor cadre tinere, tehnocrate şi profesioniste.
Programul de activitate a Guvernului pe care am onoarea să-l prezint este structurat în cinci blocuri mari însoţite de obiective pe termen mediu şi acţiuni pe termen scurt pe care dorim să realizăm în cursul perioadei de guvernare. Cele cinci blocuri sunt: 1) sporirea calităţii actului de guvernare; 2) consolidarea instituţiilor democratice; 3) asigurarea securităţii şi integrităţii ţării; 4) sporirea competitivităţii economice; 5) promovarea incluziunii sociale şi regionale.
Acţiunile care se conţin în program sunt ancorate în Strategia Naţională de Dezvoltare şi vor asigura continuitatea dezvoltării ţării pe termen mediu. Mai mult ca atât, priorităţile descrise sunt pe orizontală, astfel încât doar realizarea în ansamblu a acestora va permite atingerea rezultatelor scontate în perioada 2008-2009.
Stimaţi deputaţi, permiteţi-mi să mă opresc asupra tezelor principale din programul de activitate a Guvernului care corespund celor cinci blocuri enunţate anterior:
O prioritate majoră şi o pre-condiţie a realizării integrale a acestui program este sporirea calităţii actului de guvernare.
Ţin să reiterez faptul că realizarea cu succes a programului de guvernare este posibilă doar în condiţiile unei administraţii publice competente, profesioniste şi eficiente, orientate spre prestarea unor servicii calitative societăţii. Procesul decizional în administraţia publică trebuie să fie transparent, fondat pe practicile moderne de guvernare şi lipsit de orice elemente de corupţie.
Eforturile de îmbunătăţire a performanţei administraţiei publice se vor axa pe trei direcţii principale: reforma administraţiei publice, eficientizarea cheltuielilor publice şi combaterea corupţiei în administraţia publică de toate nivelele.
Considerăm că reformarea administraţiei publice va avea un impact decisiv şi asupra calităţii şi ritmului de implementare a tuturor politicilor publice şi atingerii obiectivelor programului în termenii stabiliţi.
Consolidarea instituţiilor democratice şi edificarea statului de drept este o prioritate nu mai puţin importantă şi, în egală măsură, aşteptată de societate.
În acest context, suntem decişi să asigurăm o democraţie modernă participativă. Pornind de la afirmaţia că democraţia nu poate exista fără un adevărat dialog social, un sistem eficient de reprezentare a intereselor şi o societate civilă dezvoltată, ne vom concentra activitatea imediată pe trei direcţii de bază: libertatea mass media, dialogul activ cu societatea civilă şi independenţa justiţiei.
În mod evident, ţinta principală a acestui bloc de reforme este promovarea pluralismului de opinii şi încurajarea participării societăţii civile în viaţa publică. Însă, este de menţionat că un sistem judiciar funcţional, independent şi eficient este pe măsură să influenţeze pozitiv atât mediul de afaceri, volumul investiţiilor, cât şi dezvoltarea economică în ansamblu.
În continuare ţin să subliniez importanţa integrităţii ţării şi asigurarea unei securităţi naţionale interne şi externe.
Astfel, reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării reprezintă o condiţie de bază pentru asigurarea securităţii pe termen lung şi dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. În acelaşi timp, asigurarea securităţii statului presupune şi reducerea constrângerilor care contribuie la vulnerabilitatea externă a ţării din perspectiva accesului la energie şi pieţe de desfacere.
În raport cu obiectivele enunţate, ne vom axa activitatea imediată în direcţia susţinerii eforturilor de reintegrare a ţării, menţinerii neutralităţii şi a politicilor de bună vecinătate şi, nu mai puţin important, promovării securităţii economice a statului.
Aceasta presupune demilitarizarea statului, democratizarea şi consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, precum şi restabilirea spaţiului politic, economic şi social unic al ţării. În planul promovării securităţii economice ne vom concentra asupra consolidării sectorului energetic şi diminuării constrîngerilor de circulaţie condiţionate de amplasarea geografică prin dezvoltarea căilor noi de acces.
Dezideratele sociale şi opţiunile politice ale ţării sunt realizabile doar în condiţiile unei economii puternice, dinamice şi flexibile. În acest context, sporirea competitivităţii economice este una din provocările majore ale executivului.
Vom promova în continuare o creştere economică calitativă bazată pe potenţialul de eficienţă generat de dezvoltarea sectorului privat şi intensificarea concurenţei. Un mediu de afaceri caracterizat de stabilitatea regulilor de joc, limitarea implicării statului în activitatea de antreprenoriat, existenţa unui cadru de reglementări practice şi simple, care nu ar majora în mod excesiv povara administrativă şi o infrastructură financiară dezvoltată, sunt aspectele fundamentale în atragerea investiţiilor, crearea locurilor de muncă şi impulsionarea creşterii economice.
Fiind în esenţă un bun public, infrastructura este domeniul prioritar al statului. În limita constrîngerilor obiective, suntem decişi să construim şi să investim pentru viitor, utilizând la maximum mijloacele proprii, formule de cooperare noi (cum ar fi parteneriatul public-privat) şi sursele externe pentru a reabilita infrastructura economiei naţionale.
O prioritate nu mai puţin importantă este promovarea incluziunii sociale şi regionale. Suntem absolut convinşi că oamenii, securitatea şi calitatea vieţii lor reprezintă raţiunea de bază pentru existenţa statului şi principalul obiectiv al politicilor publice implementate de executiv.
Calitatea resurselor umane este condiţionată în primul rînd de accesul şi calitatea sistemelor de educaţie şi sănătate. Aceste sisteme trebuie să fie organizate, gestionate şi finanţate într-un mod eficient, astfel încât investiţiile publice şi private în aceste sectoare să ducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru fiecare cetăţean. Prosperitatea cetăţenilor trebuie să fie bazată pe disponibilitatea locurilor de muncă şi oferta diversificată de ocupaţii, salarii decente, dar şi pe mecanisme eficiente de protecţie socială, orientate în special spre categoriile vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi persoanele cu disabilităţi. Distribuirea prosperităţii trebuie să fie echilibrată din punct de vedere social şi geografic. Totodată, asigurarea durabilităţii dezvoltării presupune protejarea unor factori de mediu propice menţinerii calităţii vieţii pentru multiple generaţii viitoare.
Stimaţi deputaţi, acestea sunt principalele direcţii în care, credem că trebuie să ne concentrăm în mod special pe parcursul perioadei de guvernare. Aţi avut ocazia să Vă convingeţi că programul de activitate a Guvernului nu este unul declarativ şi bazat doar pe bunele intenţii. Ne-am impus o regulă: acţiunile trebuie să fie concrete, realiste şi realizabile.
În încheiere, doresc să subliniez: convingerea în realismul şi efectul benefic al politicilor şi acţiunilor prioritare sunt sursa principală a optimismului în atingerea, spre sfîrşitul mandatului, a unor rezultate şi indicatori ce ar permite un salt calitativ în dezvoltarea Republicii Moldova. La fel ca şi în cazul acţiunilor, aplicăm o regulă similară faţă de conţinutul rezultatelor scontate: în primul rând, ele trebuie să fie palpabile şi concrete.
Prin urmare, în programul de activitate a Guvernului am evidenţiat rezultatele scontate pe câteva dimensiuni: sectorul real, macroeconomic, social şi infrastructura.
Aceste rezultate, precum şi progresele aşteptate în dezvoltarea pe ansamblu a ţării, vor însemna o creştere reală a nivelului de viaţă a cetăţenilor, vor elimina o bună parte din constrîngerile cu care se confruntă societatea noastră în calea dezvoltării şi integrării europene, vor însemna o capacitate adecvată a statului nostru de a răspunde provocărilor momentului.
Stimaţi deputaţi, am lucrat asupra acestui program de activitate într-un timp foarte restrîns, prin urmare, înţelegem că pot exista – şi este normal să existe – anumite redactări de ordin stilistic. Intenţionăm să le introducem în text fără a modifica esenţa programului de activitate a Guvernului. Totodată, îl vom avea tradus nu doar în limba rusă, ci şi în engleză pentru a da un mesaj pozitiv pe extern.
Onorat Parlament, în contextul pritorităţilor identificate în program şi a obiectivelor trasate, propun următoarea listă a membrilor Guvernului:
1. Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei şi comerţului – Igor DODON;
2. Viceprim-ministru – Victor STEPANIUC;
3. Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene – Andrei STRATAN;
4. Ministru al finanţelor – Mariana DURLEŞTEANU;
5. Ministru al agriculturii şi industriei alimentare – Anatolie GORODENCO;
6. Ministru al transporturilor şi gospodăriei drumurilor – Vasile URSU;
7. Ministru al construcţiilor şi dezvoltării teritoriului – Vladimir BALDOVICI;
8. Ministru al ecologiei şi resurselor naturale – Violeta IVANOV;
9. Ministru al educaţiei şi tineretului – Larisa ŞAVGA;
10. Ministru al sănătăţii – Larisa CATRINICI;
11. Ministru al protecţiei sociale, familiei şi copilului – Galina BALMOŞ;
12. Ministru al culturii şi turismului – Artur COZMA;
13. Ministru al justiţiei – Vitalie PÎRLOG;
14. Ministru al afacerilor interne –Valentin MEJINSCHI;
15. Ministru al apărării – Vitalie VRABIE;
16. Ministru al dezvoltării informaţionale – Pavel BUCEAŢCHI;
17. Ministru al reintegrării – Vasile ŞOVA;
18. Ministru al administraţiei publice locale – Valentin GUZNAC;
19. Guvernatorul UTA GĂGĂUZIA – Mihail FORMUZAL – membru al Guvernului din oficiu;
20. Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei – Gheorghe DUCA – membru al Guvernului din oficiu;


Cine doreşte să ia cunoştinţă şi cu programul de guvernare, poate să-mi scrie pe adresa personală şi îl expediez. E prea mare ca să-l pun pe blog (şi nici nu l-am citit)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!