SUA nu este gata să semneze Declaraţia privind recunoaşterea neutralităţii R. Moldova. UE este gata doar să discute UPDATE 15.40

Ambasadorul SUA în R. Moldova, Michael Kirby a dat de înţeles că Washigntonul nu susţine ideea semnării unei Declaraţii privind recunoaşterea neutralităţii permanente a R. Moldvoa, alături de UE, OSCE, Rusia şi Ucraina. Reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei a declarat că UE "este gata să examineze acest subiect". Mai multe despre aceasta, dar şi despre alte chestiuni legate de reglementarea transnistreană voi plasa pe parcursul zilei.

UPDATE 15.40

Întrebaţi dacă SUA şi UE vor susţine semnarea unei declaraţii, despre care vorbea Preşedintele Voronin ca una din cedările Chişinăului pentru reglementarea transnistreană, Ambasadorul SUA a evitat să spună da sau nu, în schimb a menţionat că aceasta este o decizie suverană a moldovenilor, că cetăţenii moldoveni pot să modifice Constituţia (să renunţe la neutralitate şi să adere la NATO) şi că SUA nu poate să se implice în acest proces.

Reprezentanţii tuturor participanţilor la negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2”, cu excepţia Tiraspolului, s-au pronunţat pentru deblocarea procesului de tratative. Aceste poziţii au fost expuse la conferinţa internaţională „Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării R. Moldova”, care îşi desfăşoară lucrările la Chişinău, în perioada 26-27 martie.
Ion Stăvilă, viceministrul Reintegrării, a declarat că la Chişinău există o voinţă politică fermă pentru soluţionarea acestei probleme, inclusiv „un consens cvazinaţional” exprimat prin adoptarea de către Parlament, în vara lui 2005, a trei documente referitoare la reglementarea transnistreană, printre care şi Legea privind prevederile de bază ale statutului Transnistriei. În opinia lui Stăvilă, există şi multe premise favorabile pentru soluţionarea diferendului, menţionînd în acest sens lipsa urii între populaţia dintre cele două maluri, structura demografică similară, existenţa legăturilor de rudenie şi prieteneşti etc. Viceministrul a mai subliniat că propunerile în pachet, lansate de Chişinău acum un an, sînt bune pentru găsirea unei soluţii viabile, iar pentru negocieri „macanismul „5+2” este eficient”. Oficialul moldovean a precizat că aceste propuneri în pachet au fost clar susţinute de către UE, SUA, OSCE şi Ucraina, urmînd ca Chişinăul să convingă şi Rusia că acestea sînt o bună variantă pentru reglementare.
„Doar procesul transparent de negocieri în formatul „5+2” ar putea duce la identificarea unei soluţii viabile a diferendului transnistrean”, a declarat Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Moldova. Acesta crede că formula „5+2” este cea mai corectă, benefică şi consecventă platformă de soluţionare a conflictului, iar reglementarea acestuia va fi doar benefică pentru cetăţenii de pe ambele maluri. Mizsei susţine că propunerile în pachet reprezintă „o abordare onestă, care poate fi îmbunătăţită prin distribuirea atribuţiilor şi prin activitate la nivel de experţi”.
Şi Ambasadorul SUA în R. Moldova, Michael Kirby este de părere că negocierile în format „5+2” reprezintă „unica soluţie viabilă şi durabilă pentru soluţionarea problemei”. În opinia diplomatului american, măsurile de încredere propuse în toamna lui 2007 de către preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, pot contribui la relansarea negocierilor. În alt context, Kirby a subliniat neacceptarea staţionării trupelor ruse în estul R. Moldova.
Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE în ţara noastră, Klaus Neukirch a salutat voinţa politică a Chişinăului, exprimîndu-şi speranţa că şi Tiraspolul să dea dovadă de voinţă şi să revină la negocieri fără condiţii. „Negocierile trebuie reluate fără precondiţii”, a evidenţiat Neukirch, precizînd că există şanse ca tratativele „5+2” să fie deblocate. El a mai dar aprecieri pozitive măsurilor de încredere, pronunţîndu-se pentru realizarea acestora.
Victor Tkaciuk, Secretar al Consiliului Naţional al Securităţii şi Apărării al Ucrainei, remarcînd necesitatea deblocării negocierilor, a reiterat şi poziţia ţării sale privind recunoaşterea integrităţii teritoriale a R. Moldova. El a adăugat că nici nu poate fi vorba de utilizarea modelului Kosovo în Transnistria şi că acest precedent este folosit doar pentru manipularea opiniei publice în regiunile nerecunoscute. Referindu-se la caracterul diferendului transnistrean, reprezentantul de la Kiev a opinat că există anumite structuri economice care nu doresc reglementarea conflictului, deoarece au beneficii de pe urma conservării situaţiei existente.
Pentru reluarea negocierilor s-a pronunţat şi deputatul rus, Konstantin Zatulin, director al Institutului ţărilor CSI. Acesta a amintit că recent Duma rusească şi-a prezentat poziţia vizavi de problema transnistreană, recunoscînd integritatea teritorială a R. Moldova şi pronunţîndu-se pentru păstrarea actualului format de pacificatori. „La această etapă nu se pune problema recunoaşterii independenţei Transnistriei”, a mai declarat Zatulin, care a explicat poziţia Moscovei prin „existenţa unui potenţial de a apropia părţile”. „Rusia va mai aştepta ca toate posibilităţile de reglementare transnistreană să fie utilizate”, a mai spus deputatul Dumei de Stat.
În opinia lui Zatulin, problema transnistreană nu poate fi soluţionată păstrînd Legea R. Moldova din 2005 privind principiile de bază ale statutului Transnistriei. El a mai afirmat că în conflictul transnistrean „există şi alt gen de interese decît cele economice sau legate de corupţie”, fără a preciza despre care este vorba.
Majoritatea vorbitorilor au evidenţiat şi faptul că europenizarea R. Moldova, care presupune reforme politice şi economice profunde, poate contribui la soluţionarea problemei transnistrene.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!