Başkanul Găgăuziei şantajează Chişinăul?

Situaţia iresponsabilă legată de finanţarea (mai corect, lipsa finanţării) alegerilor Adunării Populare a Uniunii Teritorial-Autonome Găgăuzia se transformă din simplă banalitate în provocare deschisă şi şantaj la adresa Chişinăului. Deşi au mai rămas doar zece zile pînă la data scrutinului (16 martie), autorităţile de la Comrat, în special Başkanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, refuză să aloce, conform legii în vigoare, banii necesari pentru desfăşurarea normală a alegerilor în autonomie. Mai mult, şeful Executivului UTAG încearcă să acuze autorităţile centrale de situaţia creată, insistînd, totodată, ca finanţarea alegerilor să se efectueze, contrar legii, de la bugetul de stat al R. Moldova.
Suma necesară pentru desfăşurarea alegerilor legislativului regional este una relativ mică, de 1,2 milioane de lei şi, potrivit legii cu privire la alegerile în Adunarea Populară, aceşti bani trebuie să fie acordaţi de la bugetul UTAG. Autorităţile de la Comrat nu au prevăzut bani în bugetul autonomiei pentru respectivele alegeri, deşi erau obligaţi să facă acest lucru. Doar acum cîteva zile, parlamentul din regiune a decis alocarea, din fondul de rezervă, a jumătate de sumă necesară în acest scop, acţiune criticată de către Başkanul Formuzal.
Cel din urmă a ţinut marţi o conferinţă de presă la Chişinău, pentru a acuza din nou autorităţile moldoveneşti că nu ar dori să finanţeze alegerile din Găgăuzia, chiar dacă Guvernul central a propus suma necesară în calitate de credit fără dobîndă. Potrivit lui Formuzal, cele 600 de mii de lei alocaţi de AP „ar fi putut fi utilizaţi pentru cheltuieli sociale”. În cazul în care Chişinăul a acordat statut de autonomie, inclusiv financiară, Găgăuziei, care păstrează în bugetul regional majoritatea taxelor şi impozitelor, de ce întreaga populaţie a ţării noastre trebuie să finanţeze alegerile în organele autonomiei? De ce un sărman ţăran din raionul Soroca sau Ungheni, plătitor de impozite, ar trebui să finanţeze alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei? Sau poate că probleme sociale sînt doar în UTAG?
Este foarte stranie şi comparaţia făcută de Başkan între alegerile locale generale, finanţate din bugetul de stat, şi alegerile în Adunarea Populară de la Comrat care aşa cum scrie litera legii, trebuie să fie finanţate din bugetul autonomiei. Formuzal înţelege foarte bine acest lucru, doar o face pe niznaiul şi încearcă tot mai mult să asmuţe populaţia din sudul republicii împotriva Chişinăului. Iată şi confirmarea venită din gura şefului Executivului de la Comrat: „Această poziţie (a Chişinăului n.r.) înstrăinează şi mai mult populaţia autonomiei de centru”.
Ba mai mult, Formuzal încearcă să şantajeze autorităţile R. Moldova, condiţionînd păstrarea status-quo-ului. „Dacă aceasta este poziţia principială a conducerii ţării, că acestea sînt alegerile voastre şi că voi trebuie să le organizaţi, atunci noi vom fi nevoiţi să reacţionăm. Cum o vom face? Vom fi nevoiţi să desfăşurăm alegerile locale separat”, a subliniat Başkanul UTAG. Interesant, ce a avut în vedere prin faptul că vor desfăşura „alegeri locale separat”? Înseamnă aceasta un nou semnal cu tentă separatistă? De altfel, Mihail Formuzal este în relaţii apropiate cu Tiraspolul, exprimîndu-şi, în noiembrie 2007, dorinţa de a deschide o „misiune diplomatică” a Găgăuziei în „capitala” Transnistriei.
Cu orice ocazie, Başkanul repetă că autorităţile R. Moldova trebuie să demonstreze că autonomia găgăuză este una viabilă şi reprezintă un bun exemplu pentru regiunea transnistreană. Parţial are dreptate. Dar aceasta nu înseamnă că autorităţile de la Chişinău trebuie să se lase provocate de acţiunile de şantaj şi să satisfacă toate mofturile conducerii de la Comrat, închizînd ochii la normele legale şi la interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova.
Pe 16 martie, populaţia din UTAG urmează să aleagă 35 de deputaţi în Adunarea Populară. Mandatul acestora este de 4 ani. În cursa electorală sînt înregistraţi 161 de candidaţi, dintre care 81 independenţi, iar 80 reprezintă 10 formaţiuni politice republicane. Anterior s-au desfăşurat trei alegeri ale Adunării Populare a Găgăuziei (1995, 1999, 2003) şi niciodată nu au apărut probleme legate de finanţarea campaniei electorale.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!