marți, 12 februarie 2008

Moldova - ţara partidelor geopolitice

În R. Moldova nu există partide politice. Sunt doar partide geopolitice. Această idee a fost exprimată de către analistul politic Igor Boţan, în cadrul unui recent seminar, dedicat tematicii transnistrene. Explicaţia tezei în cauză ţine de activitatea formaţiunilor politice moldoveneşti, care se bazează, în mare parte, pe orientarea acestora pe axa Est - Vest, pro sau contra NATO.
Dacă observăm, majoritatea partidelor active se pronunţă categoric pentru orientarea ţării noastre spre UE, alte spre spaţiul CSI-st, în special, cu Rusia. Există formaţiuni care doresc aderarea R. Moldova la România, sunt şi de cele care mai speră în restabilirea URSS, ori aderarea la Uniunea interstatală Rusia-Belarus. Unele formaţiuni insistă asupra ideii aderării la NATO, altele sunt categoric împotrivă. Anumite forţe politice pun la bază principii şi valori europene, altele se sprijină pe valorile pravoslavnice, specifice Rusiei. Există partide care doresc soluţionarea diferendului transnistrean prin crearea unei confederaţii, alte văd soluţia în federaţie, iar unele formaţiuni pledează pentru statul unitar, cu Transnistria inclusiv. Sunt şi partide care văd viitorul R. Moldova fără regiunea din estul ţării.
Unele formaţiuni insistă asupra ideii că moldovenii sunt români şi punctum, altele cred că moldovenii nu sunt români, ci moldoveni şi punctum, iar altele cred că suntem moldoveni, dar nu suntem diferiţi cu mult de români. Unii doresc să schimbăm art. 13 din Constituţie, pentru a numi limba română, alţii insistă asupra păstrării denumirii de limbă moldovenească, ca limbă de stat. Unii cred că cele două limbi sunt identice, alţii editează dicţionare moldo-române.
Unele formaţiuni politice doresc acordarea statutului de limbă de stat limbii ruse, alte formaţiuni se pronunţă împotrivă. Astfel de exemple pot continua.
Recent am vorbit cu un lider de partid, abordând chesitunea plasării formaţiunilor politice moldoveneşti pe eşichierul politic, de la stânga la dreapta (sau invers). El a insistat (şi sunt de acord) că printre elementele definitorii pentru poziţionarea partidelor figurează atitudinea faţă de vectorul politicii externe, faţă de ideea de neutralitate, faţă de limbă, faţă de identificarea naţională etc.
Când oare R. Moldova va avea şi partide politice?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Un comentariu:

Anonim spunea...

"Unele formaţiuni insistă asupra ideii aderării la NATO, altele sunt categoric împotrivă. Anumite forţe politice pun la bază principii şi valori europene, altele se sprijină pe valorile pravoslavnice, specifice Rusiei."

PPCD ce partid este? Este atat "pravoslanic", adica pro-ortodox, cat si pentru aderarea la UE si NATO.
Ma revolta utilizarea manipulativa a notiunii de "pravoslavie" pentru a ataca ortodoxia. In afara de PPCD nu avem nici un partid "pravoslavnic", iar cele pro-ruse sunt comuniste si atee.