Sâmbătă e prima zi de primăvară - 1 martie. Frumoasa noastră tradiţie este de a dărui, în această zi, un mărţişor persoanelor apropiate, colegilor, oaspeţilor etc. Propun să acordaţi un mărţişor virtual pentru politicienii care credeţi că merită acest gest din partea Voastră. În partea dreaptă a paginii este un sondaj, prin intermediul căruia selectaţi politicianul cărui doriţi să-i faceţi cadou un mărţişor. În cazul în care în lista respectivă lipsesc politicienii voştri preferaţi, puteţi scri la secţiunea "comentarii" numele acestora.
Un început frumos de Primăvară, cu multe speranţe realizate!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 29 februarie 2008
Moldova reacţionează palid la deschiderea ilegală în regiunea transnistreană a secţiilor de votare pentru alegerile prezidenţiale ruse
L-am mai întrebat pe ministrul de Externe, Andrei Stratan, care este poziţia MAEIE despre deschiderea secţiilor de votare (24 la număr) în regiunea transnistreană pentru alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă, care vor avea loc pe 2 martie.
Drept răspuns a fost că MAEIE a trimis anterior o Notă informativă Ambasadei FR la Chişinău prin care a subliniat că alegerile prezidenţiale pot fi organizate (secţia de votare poate fi deschisă..) doar în incinta Ambasadei ruse în R. Moldova. Atât.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Drept răspuns a fost că MAEIE a trimis anterior o Notă informativă Ambasadei FR la Chişinău prin care a subliniat că alegerile prezidenţiale pot fi organizate (secţia de votare poate fi deschisă..) doar în incinta Ambasadei ruse în R. Moldova. Atât.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Chişinăul este confuz în legătură cu excluderea lui Evgheni Şevciuk de pe "lista neagră" a UE?
Chişinăul se pare că nu ştie cum să reacţioneze la decizia Uniunii Europene de a-l scoate pe spicherul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk din lista persoanelor care au interdicţie de călătorie în UE (lista reînnoită pentru 2008 conţine 19 nume, pe care le puteţi vedea într-un material mai jos, la fel ca şi comentariul referitor la deschiderea UE pentru Şevciuk).
Joi seara l-am întrebat, la o conferinţă de presă, pe ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cum apreciază gestul UE de excludere a lui Şevciuk din "lista neagră". "Răspunsul" a fost mai mult decât banal, care a provocat nedumerirea (nemulţumirea) jurnaliştilor, care în sfârşit sperau că vor avea despre ce scrie de la respectiva conferinţă de presă. Andrei Stratan nu a făcut nimic altceva decât să ne pună la curent cu ... decizia UE de a-l scoate pe Şevciuk din lista exponenţilor regimului de la Tiraspol care au interdicţie la călătoria în spaţiul UE. Şi atât. Aceasta înseamnă că Chişinăul, deocamdată, nu ştie cum să aprecieze acest fapt împlinit. Oare de ce? (lăsaţi opiniile voastre la secţiunea "comentarii")
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Joi seara l-am întrebat, la o conferinţă de presă, pe ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cum apreciază gestul UE de excludere a lui Şevciuk din "lista neagră". "Răspunsul" a fost mai mult decât banal, care a provocat nedumerirea (nemulţumirea) jurnaliştilor, care în sfârşit sperau că vor avea despre ce scrie de la respectiva conferinţă de presă. Andrei Stratan nu a făcut nimic altceva decât să ne pună la curent cu ... decizia UE de a-l scoate pe Şevciuk din lista exponenţilor regimului de la Tiraspol care au interdicţie la călătoria în spaţiul UE. Şi atât. Aceasta înseamnă că Chişinăul, deocamdată, nu ştie cum să aprecieze acest fapt împlinit. Oare de ce? (lăsaţi opiniile voastre la secţiunea "comentarii")
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 28 februarie 2008
Ambasadorii europeni acreditaţi la Chişinău sunt înrijoraţi de faptul că alegerile în AP a UTAG ar putea fi amânate sau anulate
Ambasadorii Uniunii Europene reprezentaţi în Moldova au efectuat la 22 februarie 2008 o vizită în regiunea autonomă Gagauzia pentru a evalua începutul campaniei electorale pentru alegerile în Adunarea Populară, prevăzute pe 16 martie 2008.
Pe lîngă Dl Mihail FORMUZAL, Guvernator al unităţii teritorial-administrative Gagauzia, ei s-au întîlnit cu Dl Stepan ESIR, Preşedinte al Adunării Populare din Gagauzia, Dl Nicolae DUDOGLO, Primar al oraşului Comrat, Dl Piotr IVANOV, Preşedinte al Comisiei Electorale centrale şi cu membrii acesteia, Dna Ecaterina JEKOVA, Preşedinte al postului public de televiziune locală GRT, reprezentanţii partidelor politice şi, de aseşenea cu reprezentanţii mass media şi ONG-urilor locale.
In cadrul acestor întrevederi ambasadorii au subliniat importanţa unui scrutin democratic şi transparent. Referitor la observaţiile unor interlocutori, ei au insistat asupra necesităţii de abţinere de la folosirea resurselor administrative şi asupra inadmisibilităţii publicării în presă a articolelor calomnioase şi difamatorii împotriva unor din ei.
ambasadorii au menţionat că înregistrarea candidaţilor a fost efectuată corect. In acelaşi timp ei şi-au exprimat preocuparea în legătură cu interesul neînsemnat al populaţiei faţă de acest scrutin şi mai ales de faptul că nici o finanţare nu era prevăzută la acel moment pentru organizarea şi derularea alegerilor, acestea riscînd să fie amînate sau anulate. Ambasadorii au semnalat importanţa aplicării recomandărilor efectuate de OSCE/ODHIR cu ocazia scrutinului precedent în Gagauzia în decembrie 2006, mai ales referitor la actualizarea listelor de alegători.
In fine ei au subliniat importanţa acordată de către Uniunea Europeană acestor alegeri care trebuie să se deruleze conform angajamentelor luate de către Moldova în cadrul Planului de acţiune UE – Moldova şi altor foruri internaţionale.
ambasadorii consideră aceste alegeri drept un moment crucial pentru întărirea instituţiilor democratice moldoveneşti şi autonomiei regionale găgăuze în cadrul Republicii Moldova democratice, suverane şi teritorial integre.
ambasadorii Uniunii Europene au intenţia de a continua observarea campaniei electorale şi nemijlocit a scrutinului în Gagauzia prin vizite regulate pe teren.
Chişinău, 28 februarie 2008
Ambasada Austriei
Ambasada Republicii Bulgaria
Ambasada Republicii Cehe
Ambasada Franţei
Ambasada Republicii Federale Germania
Ambasada Republicii Ungare
Ambasada Republicii Lituania
Ambasada Republicii Polonia
Ambasada României
Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Pe lîngă Dl Mihail FORMUZAL, Guvernator al unităţii teritorial-administrative Gagauzia, ei s-au întîlnit cu Dl Stepan ESIR, Preşedinte al Adunării Populare din Gagauzia, Dl Nicolae DUDOGLO, Primar al oraşului Comrat, Dl Piotr IVANOV, Preşedinte al Comisiei Electorale centrale şi cu membrii acesteia, Dna Ecaterina JEKOVA, Preşedinte al postului public de televiziune locală GRT, reprezentanţii partidelor politice şi, de aseşenea cu reprezentanţii mass media şi ONG-urilor locale.
In cadrul acestor întrevederi ambasadorii au subliniat importanţa unui scrutin democratic şi transparent. Referitor la observaţiile unor interlocutori, ei au insistat asupra necesităţii de abţinere de la folosirea resurselor administrative şi asupra inadmisibilităţii publicării în presă a articolelor calomnioase şi difamatorii împotriva unor din ei.
ambasadorii au menţionat că înregistrarea candidaţilor a fost efectuată corect. In acelaşi timp ei şi-au exprimat preocuparea în legătură cu interesul neînsemnat al populaţiei faţă de acest scrutin şi mai ales de faptul că nici o finanţare nu era prevăzută la acel moment pentru organizarea şi derularea alegerilor, acestea riscînd să fie amînate sau anulate. Ambasadorii au semnalat importanţa aplicării recomandărilor efectuate de OSCE/ODHIR cu ocazia scrutinului precedent în Gagauzia în decembrie 2006, mai ales referitor la actualizarea listelor de alegători.
In fine ei au subliniat importanţa acordată de către Uniunea Europeană acestor alegeri care trebuie să se deruleze conform angajamentelor luate de către Moldova în cadrul Planului de acţiune UE – Moldova şi altor foruri internaţionale.
ambasadorii consideră aceste alegeri drept un moment crucial pentru întărirea instituţiilor democratice moldoveneşti şi autonomiei regionale găgăuze în cadrul Republicii Moldova democratice, suverane şi teritorial integre.
ambasadorii Uniunii Europene au intenţia de a continua observarea campaniei electorale şi nemijlocit a scrutinului în Gagauzia prin vizite regulate pe teren.
Chişinău, 28 februarie 2008
Ambasada Austriei
Ambasada Republicii Bulgaria
Ambasada Republicii Cehe
Ambasada Franţei
Ambasada Republicii Federale Germania
Ambasada Republicii Ungare
Ambasada Republicii Lituania
Ambasada Republicii Polonia
Ambasada României
Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Din 1 aprilie 2008 moldovenii vor putea obţine vize pentru Suedia la Centrul Comun de la Chişinău
De la 1 aprilie 2008, moldovenii vor putea obţine vize pentru Suedia la Centrul Comun de eliberare a vizelor pentru statele europene, gestionat de către Ambasada Ungariei la Chişinău. Suedia este al 8-lea stat care aderă la activitatea Centrului, deschis în aprilie 2007.
Joi, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt şi Ambasadorul Ungariei în R. Moldova, Mihaly Bayer, au semnat, la Chişinău, Acordul interguvernamental maghiaro-suedez cu privire la reprezentarea reciprocă a misiunilor diplomatice şi consulare în procesarea vizelor şi colectarea datelor biometrice. Astfel, în baza acestui document misiunea diplomatică ungară în ţara noastră va putea să elibereze vize, de tip Schengen, pentru Suedia.
Cu ocazia semnării acordului, ministrul Afacerilor Externe al Suediei a adus mulţumiri Ambasadorului Ungariei la Chişinău pentru eforturile de a facilita călătoria cetăţenilor moldoveni pe teritoriul comun al Europei. Carl Bildt a declarat că are forate multă încredere în activitatea Centrului Comun de eliberare a vizelor, care, în opinia acestuia, şi-a demonstrat eficienţa. Şeful diplomaţiei suedeze şi-a exprimat şi speranţa ca experienţa pozitivă acumulată de către Centrul
Comun de la Chişinău să fie preluată şi de către alte state.
Pînă acum cetăţenii R. Moldova obţineau vizele pentru Suedia la Kiev, unde îşi are sediul Ambasada suedeză acreditată în ţara noastră. Statistica arată că anual aproximativ 700 de moldoveni obţineau vize pentru Suedia.
În viitorul apropiat numărul ţărilor care acordă viză prin intermediul Centrului Comun ar putea să se majoreze. Potrivit Ambasadorului Ungariei şa Chişinău, Mihaly Bayer, la momentul actual se duc negocieri cu alte două state, Norvegia şi Ciprul. Anterior şi-au mai exprimat disponibilitatea de a adera la activitatea Centrului Comun Regatul Belgiei şi Italia. Însă, se pare că participarea Italiei la activitatea instituţiei respective şi-a pierdut actualitatea, după ce autorităţile de la Roma au decis să deschidă, pînă în vara curentă, o Ambasadă în capitala R. Moldova.
Acum cetăţenii noştri pot obţine la Centrul Comun vize pentru Ungaria, Austria, Danemarca, Islanda, Slovenia, Letonia şi Estonia. Pe parcursul a mai puţin de două luni, la Centrul Unic au fost depuse circa 700 de solicitări de vize, majoritatea dintre care vizează Ungaria (34%) şi Austria (circa 32%). Numărul persoanelor care s-au adresat la Centru cu diferite chestiuni, pe parcursul aceleiaşi perioade de timp, este de cîteva ori mai mare, constituind circa 3500.
Începînd cu ianuarie 2008, Centrul Comun activează în baza Acordului de facilitare a regimului de vize, semnat, la finele anului trecut, de către R. Moldova şi Uniunea Europeană, document care prevede eliberarea vizelor în cel mult 10 zile, un pachet redus de documente necesare pentru obţinerea acestui document, precum şi acordarea gratuită a vizei pentru 16 categorii de persoane. Costul unei vize este de 35 de euro. Tot din ianuarie anul curent la Centrul Comun se eliberează vize de tip Schengen. Pentru a ţine cont de numărul crescînd de state deservite de Centrul Unic, Ambasada Ungariei a decis extinderea spaţiului şi majorarea numărului de ghişee la care se deservesc solicitanţii de viză. Lucrările de construcţie a noilor încăperi vor începe pînă la finele lunii curente, astfel ca pînă în vară să fie disponibile pentru activitate.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Joi, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt şi Ambasadorul Ungariei în R. Moldova, Mihaly Bayer, au semnat, la Chişinău, Acordul interguvernamental maghiaro-suedez cu privire la reprezentarea reciprocă a misiunilor diplomatice şi consulare în procesarea vizelor şi colectarea datelor biometrice. Astfel, în baza acestui document misiunea diplomatică ungară în ţara noastră va putea să elibereze vize, de tip Schengen, pentru Suedia.
Cu ocazia semnării acordului, ministrul Afacerilor Externe al Suediei a adus mulţumiri Ambasadorului Ungariei la Chişinău pentru eforturile de a facilita călătoria cetăţenilor moldoveni pe teritoriul comun al Europei. Carl Bildt a declarat că are forate multă încredere în activitatea Centrului Comun de eliberare a vizelor, care, în opinia acestuia, şi-a demonstrat eficienţa. Şeful diplomaţiei suedeze şi-a exprimat şi speranţa ca experienţa pozitivă acumulată de către Centrul
Comun de la Chişinău să fie preluată şi de către alte state.
Pînă acum cetăţenii R. Moldova obţineau vizele pentru Suedia la Kiev, unde îşi are sediul Ambasada suedeză acreditată în ţara noastră. Statistica arată că anual aproximativ 700 de moldoveni obţineau vize pentru Suedia.
În viitorul apropiat numărul ţărilor care acordă viză prin intermediul Centrului Comun ar putea să se majoreze. Potrivit Ambasadorului Ungariei şa Chişinău, Mihaly Bayer, la momentul actual se duc negocieri cu alte două state, Norvegia şi Ciprul. Anterior şi-au mai exprimat disponibilitatea de a adera la activitatea Centrului Comun Regatul Belgiei şi Italia. Însă, se pare că participarea Italiei la activitatea instituţiei respective şi-a pierdut actualitatea, după ce autorităţile de la Roma au decis să deschidă, pînă în vara curentă, o Ambasadă în capitala R. Moldova.
Acum cetăţenii noştri pot obţine la Centrul Comun vize pentru Ungaria, Austria, Danemarca, Islanda, Slovenia, Letonia şi Estonia. Pe parcursul a mai puţin de două luni, la Centrul Unic au fost depuse circa 700 de solicitări de vize, majoritatea dintre care vizează Ungaria (34%) şi Austria (circa 32%). Numărul persoanelor care s-au adresat la Centru cu diferite chestiuni, pe parcursul aceleiaşi perioade de timp, este de cîteva ori mai mare, constituind circa 3500.
Începînd cu ianuarie 2008, Centrul Comun activează în baza Acordului de facilitare a regimului de vize, semnat, la finele anului trecut, de către R. Moldova şi Uniunea Europeană, document care prevede eliberarea vizelor în cel mult 10 zile, un pachet redus de documente necesare pentru obţinerea acestui document, precum şi acordarea gratuită a vizei pentru 16 categorii de persoane. Costul unei vize este de 35 de euro. Tot din ianuarie anul curent la Centrul Comun se eliberează vize de tip Schengen. Pentru a ţine cont de numărul crescînd de state deservite de Centrul Unic, Ambasada Ungariei a decis extinderea spaţiului şi majorarea numărului de ghişee la care se deservesc solicitanţii de viză. Lucrările de construcţie a noilor încăperi vor începe pînă la finele lunii curente, astfel ca pînă în vară să fie disponibile pentru activitate.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 27 februarie 2008
Campania naţională "Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia!"
Propun să iniţiem astăzi campania naţională "Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia!". Dacă tot nu găsesc în autonomia lor surse financiare în vederea organizării alegerilor pentru Adunarea Populară a UTA Găgăzia, să punem mână de la mână şi să-i mai finanţăm un pic. Doar e puţin să le dăm autonomie. Noi trebuie şi să le finanţăm autonomia (în special procesele democratice din regiune). Au nevoie de o sumă mică de doar 1,2 milioane de lei. Iar pentru populaţia de circa 3 milioane a R. Moldova (fără regiunea transnistreană şi UTAG, ca să nu-i punem la cheltuială şi pe "independenţii" noştri), dintre care maturi vreo 2,7 milioane, nu e o mare problemă să colecteze suma necesară. Chiar mai mult. Dacă fiecare cetăţean matur din R. Moldova (cu excepţia regiunilor noastre "independente" şi autonome) va dona câte un leu, atunci putem finanţa nu doar organizarea şi desfăşurarea alegerilor în AP a Găgăuz-Yeri, ci şi campania electorală a celor 161 de candidaţi. Doar sunt concetăţenii noştri şi trebuie de ajutat. Ca să arătăm Europei şi Americii, şi Rusiei, şi Chinei, şi Australiei cât de democraţi şi buni la suflet sunt moldovenii (vorba politologului rus, Alexandr Marghelov, care a spus că Moldova ar trebuie să recunoască prima independenţa Transnistriei, pentru a demonstra Europei un exemplu pozitiv de reglementare a conflictelor). Mai propun să colectăm şi nişte ajutor umanitar pentru bieţii kosovari, deveniţi recent independenţi. Am înţeles că şi ei o duc cam rău, deoarece sârbii, cu protestele lor, le-au stricat acum business-ul cu narcotice, trafic de persoane etc.
Ideea de a lansa campania naţională "Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia" mi-a venit după ce astăzi am citit o informaţie (vedeţi aici) precum că Mişcarea "Găgăuzia Unită", părintele căreia este Başkanul democrat de la Comrat, Mihail Furmuzal, a lasat ideea de a strânge câte 5 lei de la fiecare cetăţean al UTAG pentru a organiza alegerile. Cum să nu sari în ajutorul concetăţenilor, chiar dacă ei se visează deseori independenţi. Noi trebuie să dăm dovadă că îi dorim foarte tare şi suntem gata să demonstrăm că le dăm şi autonomie, şi bani, şi posturi de miniştri şi deputaţi la Chişinău, şi ...cămaşa de pe noi. Doar ca să nu-i supărăm.
Doritorii de a participa la campania naţională "Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia" pot face acest lucru la sediul Comisiei Electorale Centrale a UTAG din Comrat, aflată în sefiul primăriei din această localitate sau depunând un leu pe contul deschis la BCA "Găgăuzia Mare" 1234567890193, beneficiar "UTAG". De asemenea, cei dispuşi să contribuie la susţinerea campaniei, pot plasa anunţul respectiv pe paginile proprii.
Nu fi indiferent (şi zgârcit)! Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Ideea de a lansa campania naţională "Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia" mi-a venit după ce astăzi am citit o informaţie (vedeţi aici) precum că Mişcarea "Găgăuzia Unită", părintele căreia este Başkanul democrat de la Comrat, Mihail Furmuzal, a lasat ideea de a strânge câte 5 lei de la fiecare cetăţean al UTAG pentru a organiza alegerile. Cum să nu sari în ajutorul concetăţenilor, chiar dacă ei se visează deseori independenţi. Noi trebuie să dăm dovadă că îi dorim foarte tare şi suntem gata să demonstrăm că le dăm şi autonomie, şi bani, şi posturi de miniştri şi deputaţi la Chişinău, şi ...cămaşa de pe noi. Doar ca să nu-i supărăm.
Doritorii de a participa la campania naţională "Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia" pot face acest lucru la sediul Comisiei Electorale Centrale a UTAG din Comrat, aflată în sefiul primăriei din această localitate sau depunând un leu pe contul deschis la BCA "Găgăuzia Mare" 1234567890193, beneficiar "UTAG". De asemenea, cei dispuşi să contribuie la susţinerea campaniei, pot plasa anunţul respectiv pe paginile proprii.
Nu fi indiferent (şi zgârcit)! Donează un leu pentru alegerile din Găgăuzia!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 26 februarie 2008
A fost dată publicităţii lista persoanelor non-grata în UE (din regiunea Transnistreană)
Astăzi a fost făcută public decizia UE de a prelungi, pentru un an, decizia privind interdicţia accesului pe teritoriul său a unui grup de exponenţi ai regimului de la Tiraspol (vedeţi aici). Mai jos prezint lista persoanelor non-grata în UE, din care, aşa cum am scris, lipseşte spicherul de la Tiraspol, Evheni Şevciuk.
ANNEX I
List of persons referred to in Article 1(1)(i)
1. SMIRNOV, Igor Nikolayevich, ‘President’, born on 23 October 1941 in Khabarovsk, Russian Federation, Russian
passport No 50No0337530.
2. SMIRNOV, Vladimir Igorevich, son of No 1 and ‘Chairman of the State Customs Committee’, born on 3 April 1961
in Kupiansk, Kharkovskaya oblast or Novaya Kakhovka, Khersonskaya oblast, Ukraine, Russian passport No
50No00337016.
3. SMIRNOV, Oleg Igorevich, son of No 1 and ‘Adviser to the State Customs Committee’, ‘Member of the Supreme
Soviet’, born on 8 August 1967 in Novaya Kakhovka, Khersonskaya oblast, Ukraine, Russian passport No
60No1907537.
4. MARAKUTSA, Grigory Stepanovich, ‘Member of the Supreme Soviet’, ‘Special Representative of the Supreme Soviet
for Interparliamentary Relations’, born on 15 October 1942 in Teya, Grigoriopolsky rayon, Republic of Moldova, old
Soviet passport No 8BM724835.
5. LITSKAI, Valery Anatolyevich, ‘Minister for Foreign Affairs’, born on 13 February 1949 in Tver, Russian Federation,
Russian passport No 51No0076099, issued 9 August 2000.
6. KHAZHEYEV, Stanislav Galimovich, ‘Minister for Defence’, born on 28 December 1941 in Chelyabinsk, Russian
Federation.
7. ANTYUFEYEV, Vladimir Yuryevich, alias SHEVTSOV, Vadim, ‘Minister for State Security’, born in 1951 in
Novosibirsk, Russian Federation, Russian passport.
8. KOROLYOV, Alexandr Ivanovich, ‘Vice-President’, born on 24 October 1958 in Wroclaw, Poland, Russian passport.
9. BALALA, Viktor Alekseyevich, former ‘Minister of Justice’, born in 1961 in Vinnitsa, Ukraine.
10. ZAKHAROV, Viktor Pavlovich, ‘Prosecutor of Transnistria’, born in 1948 in Kamenka, Republic of Moldova.
11. GUDYMO, Oleg Andreyevich, ‘Member of the Supreme Soviet’, ‘Chairman of the Committee on Security, Defence
and Peacekeeping of the Supreme Soviet’, former ‘Deputy Minister of Security’, born on 11 September 1944 in Alma-
Ata, Kazakhstan, Russian passport No 51No0592094.
12. KRASNOSELSKY, Vadim Nikolayevich, ‘Minister of Internal Affairs’, born on 14 April 1970 in Dauriya, Zabaykalskyi
rayon, Chitinskaya oblast, Russian Federation.
13. ATAMANIUK, Vladimir, ‘Deputy Minister of Defence’.
ANNEX II
List of persons referred to in Article 1(1)(ii)
1. URSKAYA, Galina Vasilyevna, ‘Minister of Justice’, born on 10 December 1957 in Pyatiletka village, Brianskyi rayon,
Brianskaya oblast, Russian Federation.
2. MAZUR, Igor Leonidovich, ‘Head of State Administration in Dubossary Rayon’, born on 29 January 1967 in
Dubossary, Republic of Moldova.
3. PLATONOV, Yuri Mikhailovich, known as Yury PLATONOV, ‘Head of State Administration in Rybnitsa Rayon and
Rybnitsa City’, born on 16 January 1948 in Klimkovo, Poddorsky rayon, Novgorodskaya oblast, Russian passport No
51No0527002, issued by the Russian Embassy in Chisinau on 4 May 2001.
4. CHERBULENKO, Alla Viktorovna, ‘Deputy Head of State Administration of Rybnitsa’, responsible for education issues.
5. KOGUT, Vecheslav Vasyilevich, ‘Head of State Administration in Bender’, born on 16 February 1950 in Taraclia,
Chadir-Lunga rayon, Republic of Moldova.
6. KOSTIRKO, Viktor Ivanovich, ‘Head of State Administration in Tiraspol’, born on 24 May 1948, Komsomolsk na
Amure, Habarovsky kray, Russian Federation.
Din lista de anul trecut au fost excluşi:
ANNEX I
List of persons referred to in Article 1(1)(i)
1. SMIRNOV, Igor Nikolayevich, ‘President’, born on 23 October 1941 in Khabarovsk, Russian Federation, Russian
passport No 50No0337530.
2. SMIRNOV, Vladimir Igorevich, son of No 1 and ‘Chairman of the State Customs Committee’, born on 3 April 1961
in Kupiansk, Kharkovskaya oblast or Novaya Kakhovka, Khersonskaya oblast, Ukraine, Russian passport No
50No00337016.
3. SMIRNOV, Oleg Igorevich, son of No 1 and ‘Adviser to the State Customs Committee’, ‘Member of the Supreme
Soviet’, born on 8 August 1967 in Novaya Kakhovka, Khersonskaya oblast, Ukraine, Russian passport No
60No1907537.
4. MARAKUTSA, Grigory Stepanovich, ‘Member of the Supreme Soviet’, ‘Special Representative of the Supreme Soviet
for Interparliamentary Relations’, born on 15 October 1942 in Teya, Grigoriopolsky rayon, Republic of Moldova, old
Soviet passport No 8BM724835.
5. LITSKAI, Valery Anatolyevich, ‘Minister for Foreign Affairs’, born on 13 February 1949 in Tver, Russian Federation,
Russian passport No 51No0076099, issued 9 August 2000.
6. KHAZHEYEV, Stanislav Galimovich, ‘Minister for Defence’, born on 28 December 1941 in Chelyabinsk, Russian
Federation.
7. ANTYUFEYEV, Vladimir Yuryevich, alias SHEVTSOV, Vadim, ‘Minister for State Security’, born in 1951 in
Novosibirsk, Russian Federation, Russian passport.
8. KOROLYOV, Alexandr Ivanovich, ‘Vice-President’, born on 24 October 1958 in Wroclaw, Poland, Russian passport.
9. BALALA, Viktor Alekseyevich, former ‘Minister of Justice’, born in 1961 in Vinnitsa, Ukraine.
10. ZAKHAROV, Viktor Pavlovich, ‘Prosecutor of Transnistria’, born in 1948 in Kamenka, Republic of Moldova.
11. GUDYMO, Oleg Andreyevich, ‘Member of the Supreme Soviet’, ‘Chairman of the Committee on Security, Defence
and Peacekeeping of the Supreme Soviet’, former ‘Deputy Minister of Security’, born on 11 September 1944 in Alma-
Ata, Kazakhstan, Russian passport No 51No0592094.
12. KRASNOSELSKY, Vadim Nikolayevich, ‘Minister of Internal Affairs’, born on 14 April 1970 in Dauriya, Zabaykalskyi
rayon, Chitinskaya oblast, Russian Federation.
13. ATAMANIUK, Vladimir, ‘Deputy Minister of Defence’.
ANNEX II
List of persons referred to in Article 1(1)(ii)
1. URSKAYA, Galina Vasilyevna, ‘Minister of Justice’, born on 10 December 1957 in Pyatiletka village, Brianskyi rayon,
Brianskaya oblast, Russian Federation.
2. MAZUR, Igor Leonidovich, ‘Head of State Administration in Dubossary Rayon’, born on 29 January 1967 in
Dubossary, Republic of Moldova.
3. PLATONOV, Yuri Mikhailovich, known as Yury PLATONOV, ‘Head of State Administration in Rybnitsa Rayon and
Rybnitsa City’, born on 16 January 1948 in Klimkovo, Poddorsky rayon, Novgorodskaya oblast, Russian passport No
51No0527002, issued by the Russian Embassy in Chisinau on 4 May 2001.
4. CHERBULENKO, Alla Viktorovna, ‘Deputy Head of State Administration of Rybnitsa’, responsible for education issues.
5. KOGUT, Vecheslav Vasyilevich, ‘Head of State Administration in Bender’, born on 16 February 1950 in Taraclia,
Chadir-Lunga rayon, Republic of Moldova.
6. KOSTIRKO, Viktor Ivanovich, ‘Head of State Administration in Tiraspol’, born on 24 May 1948, Komsomolsk na
Amure, Habarovsky kray, Russian Federation.
Din lista de anul trecut au fost excluşi:
1. LEONTIYEV Serghei, former “vice-president”,
2. KAMINSKY, Anatoly Vladimirivich, former “Vice-chairman of the Supreme Soviet”;
3. SHEVCHUK, Evgeny Vasilyevich, “Chairman of Supreme Soviet”.
4. AKULOV, Boris Nikolayevich, former “Representative of Transnistria in Ukraine”;
5. LIPOVTSEV, Alexey Valentinovich, “Deputy Chairman of State Customs Service”;
6. KOSOVSKI, Eduard Alexandrovich, former “Chairman of the Transnistrian Republican Bank”.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Campanie electorală anemică în UTA Găgăuzia
Peste aproximativ trei săptămîni, la 16 martie, în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia se vor desfăşura alegerile pentru funcţia de deputat în Adunarea Populară (Halk Topluşu). Cetăţenii R. Moldova, domiciliaţi în această regiune, urmează să aleagă 35 de deputaţi, cîte unul în fiecare circumscripţie electorală uninominală. În cursa pentru alegerile în legislativul regional s-au înregistrat 161 de candidaţi, dintre care 81 sînt independenţi, iar 80 reprezintă 10 formaţiuni politice republicane (Partidul Comuniştilor – 26, Partidul Social-Democrat şi Mişcarea „Ravnopravie” – cîte 11, Partidul Democrat – 10, Partidul Democrat Agrar – 5, Mişcarea Acţiunea Europeană şi Alianţa Moldova Noastră – cîte 5, Partidul Popular Republican – 3, Partidul Socialist – 2 şi Partidul Umanist - 1).
Deşi s-au scurs mai bine de o lună deja de la perioada electorală, observatorii atestă o situaţie anemică în desfăşurarea campaniei electorale. Aceştia afirmă că pe străzile localităţilor din UTA Găgăzia lipsesc materiale cu caracter promoţional şi că se poate doar presupune că cei înscrişi în alegeri fac campanie „de la uşă la uşă”. Directorul Asociaţiei ADEPT, Igor Boţan presupune că anemia respectivă este provocată de lipsa finanţelor necesare pentru organizarea alegerilor. Acest subiect pare însă a fi unul încurcat.
Potrivit legislaţiei în vigoare, alegerile în Găgăuzia se finanţează exclusiv de la bugetul autonomiei. Pînă la momentul de faţă de la bugetul UTAG nu au fost alocate finanţele necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor în Adunarea Populară, lucru care provoacă nedumeriri asupra modului în care a fost elaborat bugetul pentru 2008. Cei din autonomia din sudul ţării au făcut apel la bunăvoinţa Chişinăului, solicitînd autorităţilor centrale să închidă ochii la prevederile legii şi să aloce de la bugetul de stat al R. Moldova finanţe pentru alegerile respective. Lucrurile deocamdată rămîn neschimbate, iar membrii Comisiei Electorale de la Comprat lucrează în bază de voluntariat. Cu toate acestea, este greu de înţeles de ce lipsa banilor bugetari ar influenţa mersul campaniei electorale, organizate de către toţi concurenţii electorali din banii propriilor staff-uri.
Pînă acum mersul campaniei electorale a fost unul fără incidente majore. Despre aceasta anunţă reprezentanţii a trei organizaţii (ADEPT, LADOM şi Fundaţiei Eurasia), care au creat o coaliţie de monitorizare a alegerilor din Găgăuzia. Pe lîngă faptul că perioada electorală va fi monitorizată de 3 coordonatori regionali, în ziua scrutinului alegerile vor fi supravegheate de către 80 de observatori naţionali, care vor efectua şi numărarea rapidă a voturilor. Coaliţia va realiza cîteva programe de educaţie civică şi electorală, inclusiv prin spoturi TV şi radio „cum să votezi corect”. În cadrul proiectului a fost reactivată pagina www.alegeri.md pe care pot fi găsite informaţii despre modul în care se desfăşoară alegerile în Găgăuzia. Activitatea Coaliţiei este finanţată de către „The National Endowment for Democracy” (SUA), iar costul total al proiectului este de 15 mii USD.
Anterior s-au desfăşurat trei alegeri ale Adunării Populare a Găgăuziei (1995, 1999, 2003). La ultimele alegeri, organizate în noiembrie 2003, au candidat 185 de persoane, dintre care 68 independenţi. Mandatul deputaţilor AP este de patru ani.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Deşi s-au scurs mai bine de o lună deja de la perioada electorală, observatorii atestă o situaţie anemică în desfăşurarea campaniei electorale. Aceştia afirmă că pe străzile localităţilor din UTA Găgăzia lipsesc materiale cu caracter promoţional şi că se poate doar presupune că cei înscrişi în alegeri fac campanie „de la uşă la uşă”. Directorul Asociaţiei ADEPT, Igor Boţan presupune că anemia respectivă este provocată de lipsa finanţelor necesare pentru organizarea alegerilor. Acest subiect pare însă a fi unul încurcat.
Potrivit legislaţiei în vigoare, alegerile în Găgăuzia se finanţează exclusiv de la bugetul autonomiei. Pînă la momentul de faţă de la bugetul UTAG nu au fost alocate finanţele necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor în Adunarea Populară, lucru care provoacă nedumeriri asupra modului în care a fost elaborat bugetul pentru 2008. Cei din autonomia din sudul ţării au făcut apel la bunăvoinţa Chişinăului, solicitînd autorităţilor centrale să închidă ochii la prevederile legii şi să aloce de la bugetul de stat al R. Moldova finanţe pentru alegerile respective. Lucrurile deocamdată rămîn neschimbate, iar membrii Comisiei Electorale de la Comprat lucrează în bază de voluntariat. Cu toate acestea, este greu de înţeles de ce lipsa banilor bugetari ar influenţa mersul campaniei electorale, organizate de către toţi concurenţii electorali din banii propriilor staff-uri.
Pînă acum mersul campaniei electorale a fost unul fără incidente majore. Despre aceasta anunţă reprezentanţii a trei organizaţii (ADEPT, LADOM şi Fundaţiei Eurasia), care au creat o coaliţie de monitorizare a alegerilor din Găgăuzia. Pe lîngă faptul că perioada electorală va fi monitorizată de 3 coordonatori regionali, în ziua scrutinului alegerile vor fi supravegheate de către 80 de observatori naţionali, care vor efectua şi numărarea rapidă a voturilor. Coaliţia va realiza cîteva programe de educaţie civică şi electorală, inclusiv prin spoturi TV şi radio „cum să votezi corect”. În cadrul proiectului a fost reactivată pagina www.alegeri.md pe care pot fi găsite informaţii despre modul în care se desfăşoară alegerile în Găgăuzia. Activitatea Coaliţiei este finanţată de către „The National Endowment for Democracy” (SUA), iar costul total al proiectului este de 15 mii USD.
Anterior s-au desfăşurat trei alegeri ale Adunării Populare a Găgăuziei (1995, 1999, 2003). La ultimele alegeri, organizate în noiembrie 2003, au candidat 185 de persoane, dintre care 68 independenţi. Mandatul deputaţilor AP este de patru ani.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Schimb de miniştri la Chişinău
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretul privind revocarea domnului Constantin Mihailescu din funcţia de ministru al ecologiei şi resurselor naturale.
Conform decretului, Constantin Mihailescu se revocă din funcţia de ministru al ecologiei şi resurselor naturale, pentru neexercitarea atribuţiilor conform legislaţiei, manifestată prin abuz în serviciu, şi în temeiul articolului 27 alineatul doi punctul 8) din Legea cu privire la Guvern şi al articolului 98 alineatul (6) din Constituţia Republicii Moldova.
Prin alt decret prezidenţial, în funcţia de ministru al ecologiei şi resurselor naturale a fost numită Violeta Ivanov.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Conform decretului, Constantin Mihailescu se revocă din funcţia de ministru al ecologiei şi resurselor naturale, pentru neexercitarea atribuţiilor conform legislaţiei, manifestată prin abuz în serviciu, şi în temeiul articolului 27 alineatul doi punctul 8) din Legea cu privire la Guvern şi al articolului 98 alineatul (6) din Constituţia Republicii Moldova.
Prin alt decret prezidenţial, în funcţia de ministru al ecologiei şi resurselor naturale a fost numită Violeta Ivanov.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Suedia aderă la Centrul Comun de eliberare a vizelor de la Chisinău
Suedia aderă la Centrul Comun de eliberare a vizelor pentru statele Uniunii Europe, care activează în cadrul Ambasadei Ungariei la Chişinău. Pe 28 februarie ministrul suedez de Externe , Carl Bildt va efectua o vizită în R. Moldova pentru a semna, cu Ambasadorul Ungariei în ţara noastră, Mihaly Bayer, acordul de reprezentare a Suediei la Centrul Comun. Astfel, această ţară scandinavă devine al 8-lea stat care participă în cadrul Centrului Comun. La moment la Centrul Unic se eliberează vize Schengen pentru Ungaria, Austria, Danemarca, Islanda, Slovenia, Letonia, Estonia. De asemenea, se negociază cu Belgia şi Cipru pentru ca acestea să adere la instituţia menţionată.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 25 februarie 2008
Europa se deschide pentru spicherul de la Tiraspol
Uniunea Europeană a prelungit, pentru încă un an, interdicţia accesului în spaţiul comunitar a unui grup de reprezentanţi ai regimului din regiunea transnistreană. Decizia a fost luată zilele trecute şi, pe canale diplomatice, a fost adusă la cunoştinţa oficialităţilor de la Chişinău şi a administraţiei de la Tiraspol. Lista persoanelor non grata în spaţiul european, aprobată prima dată în februarie 2003 pentru 17 exponenţi ai regimului din estul R. Moldova, este prelungită anual, cu anumite modificări. Surpriza acestui an este excluderea din lista respectivă a spicherului legislativului din regiune, Evgheni Şevciuk, care, după cîţiva ani de interdicţie, va avea deja posibilitatea să călătorească în statele-membre ale UE. Şevciuk, despre care presa a scris că ar putea să-l înlocuiască pe Igor Smirnov, va fi unicul reprezentant al administraţiei de la Tiraspol care va putea să prezinte poziţia regimului din estul Moldovei în UE.
Potrivit unor surse informale, excluderea preşedintelui Sovietului Suprem de la Tiraspol din „lista neagră” se datorează solicitărilor din partea unor funcţionari din instituţiile europene şi a unor foşti diplomaţi străini, care, în virtutea obligaţiilor anterioare, s-au ocupat de R. Moldova. Propunerea acestora a fost motivată de necesitatea de a-i permite lui Şevciuk să participe/asiste la anumite evenimente importante organizate de UE şi la care se va aborda, direct sau indirect, problematica transnistreană. Amintim că în 2006 Ambasada Marii Britanii la Moscova a refuzat eliberarea vizei pentru spicherul de la Tiraspol, deţinător al paşaportului rusesc, deoarece numele acestuia figura în lista persoanelor interzise în spaţiul UE. Şevciuk urma să participe în luna mai 2006 la o conferinţă internaţională organizată la Londra pe subiectul transnistrean.
Întrebarea este de ce anume şeful parlamentului Transnistriei a fost „graţiat” de europeni? Pe lîngă faptul că acesta este privit ca un potenţial „succesor” al lui Smirnov, spicherul tiraspolean mai are şi imaginea de „tînăr politician, cu viziuni moderate, disponibil pentru dialog” cu Chişinăul. Evgheni Şevciuk este liderul formaţiunii „Obnovlenie”, exponenta „grupării Sheriff”, care deţine majoritatea în Sovietul Suprem. Acesta este susţinut de Moscova („Obnovlenie” are semnat un acord de colaborare cu „Rusia Unită”, partidul pro-prezidenţial din Rusia; la 15 februarie, Ev. Şevciuk s-a întreţinut la Tiraspol cu Ambasadorul FR în R. Moldova, Valeri Kuzmin) şi agreat de către Occident. Pe 12 februarie, preşedintele Sovietului Suprem s-a întreţinut cu un grup de diplomaţi europeni, printre care Kalman Mizsei, Reprezentant Special al UE pentru R. Moldova şi Pirkka Tapiola, consultant principal al Comisarului European pentru Politică Externă şi Securitate, Havier Solana.
Cu siguranţă, decizia UE reprezintă un gest de bunăvoinţă şi deschidere faţă de regimul de facto din estul R. Moldova. Totodată, este o încurajare a forţelor moderate din regiunea transnistreană şi o încercare de a restabili dialogul constructiv între cele două maluri ale Nistrului. În această ordine de idei trebuie de menţionat că dintre politicienii cu pondere din Transnistria doar Şevciuk a „salutat moderat” propunerea preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, din noiembrie 2007, privind sporirea măsurilor de încredere.
Urmărind logica ultimelor evenimente, nu poate fi exclusă varianta implicării mai active a Sovietului Suprem de la Tiraspol şi personală a preşedintelui acestuia în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Tratativele în formatul „5+2” pe marginea problematicii raioanelor din estul R. Moldova rămîn blocate de aproape doi ani. Pentru reluarea lor s-au pronunţat toţi participanţii la negocieri, cu excepţia administraţiei de la Tiraspol. Deocamdată nu a fost stabilită vreo nouă dată pentru revenirea la masa de negocieri, deşi din 2006 s-au înregistrat mai multe tentative eşuate în acest sens.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Potrivit unor surse informale, excluderea preşedintelui Sovietului Suprem de la Tiraspol din „lista neagră” se datorează solicitărilor din partea unor funcţionari din instituţiile europene şi a unor foşti diplomaţi străini, care, în virtutea obligaţiilor anterioare, s-au ocupat de R. Moldova. Propunerea acestora a fost motivată de necesitatea de a-i permite lui Şevciuk să participe/asiste la anumite evenimente importante organizate de UE şi la care se va aborda, direct sau indirect, problematica transnistreană. Amintim că în 2006 Ambasada Marii Britanii la Moscova a refuzat eliberarea vizei pentru spicherul de la Tiraspol, deţinător al paşaportului rusesc, deoarece numele acestuia figura în lista persoanelor interzise în spaţiul UE. Şevciuk urma să participe în luna mai 2006 la o conferinţă internaţională organizată la Londra pe subiectul transnistrean.
Întrebarea este de ce anume şeful parlamentului Transnistriei a fost „graţiat” de europeni? Pe lîngă faptul că acesta este privit ca un potenţial „succesor” al lui Smirnov, spicherul tiraspolean mai are şi imaginea de „tînăr politician, cu viziuni moderate, disponibil pentru dialog” cu Chişinăul. Evgheni Şevciuk este liderul formaţiunii „Obnovlenie”, exponenta „grupării Sheriff”, care deţine majoritatea în Sovietul Suprem. Acesta este susţinut de Moscova („Obnovlenie” are semnat un acord de colaborare cu „Rusia Unită”, partidul pro-prezidenţial din Rusia; la 15 februarie, Ev. Şevciuk s-a întreţinut la Tiraspol cu Ambasadorul FR în R. Moldova, Valeri Kuzmin) şi agreat de către Occident. Pe 12 februarie, preşedintele Sovietului Suprem s-a întreţinut cu un grup de diplomaţi europeni, printre care Kalman Mizsei, Reprezentant Special al UE pentru R. Moldova şi Pirkka Tapiola, consultant principal al Comisarului European pentru Politică Externă şi Securitate, Havier Solana.
Cu siguranţă, decizia UE reprezintă un gest de bunăvoinţă şi deschidere faţă de regimul de facto din estul R. Moldova. Totodată, este o încurajare a forţelor moderate din regiunea transnistreană şi o încercare de a restabili dialogul constructiv între cele două maluri ale Nistrului. În această ordine de idei trebuie de menţionat că dintre politicienii cu pondere din Transnistria doar Şevciuk a „salutat moderat” propunerea preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, din noiembrie 2007, privind sporirea măsurilor de încredere.
Urmărind logica ultimelor evenimente, nu poate fi exclusă varianta implicării mai active a Sovietului Suprem de la Tiraspol şi personală a preşedintelui acestuia în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Tratativele în formatul „5+2” pe marginea problematicii raioanelor din estul R. Moldova rămîn blocate de aproape doi ani. Pentru reluarea lor s-au pronunţat toţi participanţii la negocieri, cu excepţia administraţiei de la Tiraspol. Deocamdată nu a fost stabilită vreo nouă dată pentru revenirea la masa de negocieri, deşi din 2006 s-au înregistrat mai multe tentative eşuate în acest sens.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Europa şi-a deschis uşa pentru spicherul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk UPDATE 15.15
Zilele trecute UE a reînnoit listele persoanelor non grata din regiunea transnistreană a R. Moldova, stabilite, pentru prima dată, în 2003 datorită lipsei de deschidere a pretinselor autorităţi de la Tiraspol privind soluţionarea diferendului. În total din aceste liste figurează aproape 20 de persoane. Surprinzător, în noile liste, pentru 2008, lipseşte numele spicherului legislativului local, Evgheni Şeviuk, care este privit ca un "politician mai moderat" şi potenţial succesor al lui Igor Smirnov (vedeţi aici). Aceasta poate fi un gest de bunăvoinţă din partea Bruxelles-ului faţă de forţa "moderată" de la Tiraspol, ce reprezintă interesele grupării Sheriff.
Amintesc că în măsurile de încredere lansate de Chişinău în noiembrie 2007 figura şi ideea ca R. Moldova să facă apel către UE pentru a anula restricţia de călătorie în spaţiul european pentru reprezentanţii Tiraspolului.
Interdicţia de călătorie faţă de un grup de reprezentanţi de la Tiraspol a fost impusă şi de către SUA. În toamna anului trecut, Parlamentul European a solicitat Kievului să se alăture deciziei UE de interdicţie a accesului pe teritoriul său a pretinselor oficialităţi transnistrene. Ucraina deocamdată ezită să dea un răspuns la acest îndemn.
UPDATE 12.10
Reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău nu au putut confirma deocamdată această informaţie. În schimb, mi-au promis că vor încerca să afle pe parcursul zilei de astăzi.
UPDATE 15.15
Prelungirea pentru un an a termenului de interdicţie a accesului grupului de persoane din regiunea transnistreană în spaţiul UE a fost confirmată din surse oficiale. Detalii în aproximativ o oră.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Amintesc că în măsurile de încredere lansate de Chişinău în noiembrie 2007 figura şi ideea ca R. Moldova să facă apel către UE pentru a anula restricţia de călătorie în spaţiul european pentru reprezentanţii Tiraspolului.
Interdicţia de călătorie faţă de un grup de reprezentanţi de la Tiraspol a fost impusă şi de către SUA. În toamna anului trecut, Parlamentul European a solicitat Kievului să se alăture deciziei UE de interdicţie a accesului pe teritoriul său a pretinselor oficialităţi transnistrene. Ucraina deocamdată ezită să dea un răspuns la acest îndemn.
UPDATE 12.10
Reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău nu au putut confirma deocamdată această informaţie. În schimb, mi-au promis că vor încerca să afle pe parcursul zilei de astăzi.
UPDATE 15.15
Prelungirea pentru un an a termenului de interdicţie a accesului grupului de persoane din regiunea transnistreană în spaţiul UE a fost confirmată din surse oficiale. Detalii în aproximativ o oră.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 22 februarie 2008
Parlamentul R. Moldova a condamnat declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo
Parlamentul R. Moldova a aprobat, astăzi, o Declaraţie prin care condamnă declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, cu încălcarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Serbiei. Textul declaraţiei a fost elaborat de către un grup de deputaţi, format la propunerea fracţiunii majoritare şi din care au făcut parte deputaţi din toate fracţiunile, plus unul independent.
UPDATE 14.00 Conţinutul documentului poate fi văzut aici .
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
UPDATE 14.00 Conţinutul documentului poate fi văzut aici .
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Svastica din Chişinău ca element de manipulare a subconştientului alegătorului
Chişinăul este inundat de svastică. Acest simbol identificat cu nazismul german este desenat, mare de tot, chiar şi pe Arca de Triumf din centrul capitalei R. Moldova. Personal am văzut acest desen cu aproximativ o săptămână în urmă. Zilnic trec pe lângă nişte pereţi pe care sunt desenate svastica cu negru, tăiate cu roşu (culorile nu sunt întâmplătoare). Aceste desene, inclusiv pe pereţii caselor, sunt prezente de mai bine de jumătate de an. Am observat apariţia lor în luna iunie 2007, îndată după alegerile primarului de Chişinău. În discuţia cu prietenii am spus că acestea au apărut nu întâmplător şi că ar face parte dintr-o tehnologie de influenţare a subconştientului, cu bătaie lungă. Vă mai amintiţi mesajul principal al unui concurent electoral din vara anului trecut?
Astăzi am citit un material în "Nezavisimaia Moldova", preluat de la Agenţia "Novosti Moldova" (vedeţi aici), care îmi confirmă ipoteza mea. Poate că şi greşesc, dar.... aşa sunt tehnologiile subtile de influenţare a opiniei publice.
Totuşi, nu-mi pot explica de ce autorităţile capitalei nu iau măsuri pentru a şterge aceste desene. Chiar nu pot să înţeleg.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Astăzi am citit un material în "Nezavisimaia Moldova", preluat de la Agenţia "Novosti Moldova" (vedeţi aici), care îmi confirmă ipoteza mea. Poate că şi greşesc, dar.... aşa sunt tehnologiile subtile de influenţare a opiniei publice.
Totuşi, nu-mi pot explica de ce autorităţile capitalei nu iau măsuri pentru a şterge aceste desene. Chiar nu pot să înţeleg.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Tiraspolul este îngrijorat de poziţia Rusiei referitoare la perspectiva regiunii transnistrene
Aşa cum am scris două zile în urmă (vedeţi aici), independenţa provinciei sârbe Kosovo nu poate fi un precedent pentru regiunea transnistreană a R. Moldova, administraţia căreia încearcă discret să alimenteze populaţia din zonă cu noi iluzii privitoare la "independenţa rmn". În relitate, Tiraspolul este "foarte îngrijorat" de poziţia Federaţiei Ruse, care, prin gura mai multor oficiali, inclusiv preşedintele Vladimir Putin şi premierul Vladimir Zubkov, au recunoscut integritatea şi suveranitatea R. Moldova şi au subliniat că independenţa Kosovo nu va influenţa nicidecum asupra perspectivei reglementării transnistrene. Aceste îngrijorări au fost expuse publicaţiei "Bremea Novostei" (FR) de către o sursă din aşa-numitul minister de externe de la Tiraspol (citiţi aici).
Cu toate acestea, liderii a trei regiuni rebele din R. Moldova şi Georgia au anunţat că pregătesc "un plan de recunoaştere a independenţei" acestor provincii (vedeţi aici). Ei astfel de planuri le pregătesc din 1990. Însă fără succese.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Cu toate acestea, liderii a trei regiuni rebele din R. Moldova şi Georgia au anunţat că pregătesc "un plan de recunoaştere a independenţei" acestor provincii (vedeţi aici). Ei astfel de planuri le pregătesc din 1990. Însă fără succese.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 21 februarie 2008
Voronin şi Putin doresc reluarea cât mai grabnică a negocierilor privind reglementarea transnistreană în formatul "5+2" UPDATE 17.55
Aflat la Moscova, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut, joi, o întrevedere cu omologul său din Federaţia Rusă, Vladimir Putin, care s-a desfăşurat la reşedinţa preşedintelui rus, Novo-Ogarevo.
În cursul întrevederii au fost discutate stadiul actual al cooperării moldo-ruse şi perspectiva extinderii şi aprofundării relaţiilor de colaborare dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe diverse dimensiuni.
De asemenea, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea colaborării comercial-economice dintre cele două state, fiind remarcate progresele înregistrate, în ultimul timp, în dezvoltarea interacţiunii moldo-ruse în acest domeniu.
Un subiect aparte al discuţiilor dintre cei doi Preşedinţi l-a constituit problematica transnistreană. În acest context, preşedintele Federaţiei Ruse a reiterat disponibilitatea Moscovei de a identifica, în comun cu Chişinăul şi Tiraspolul, o soluţie viabilă a conflictului transnistrean.
Vladimir Voronin şi Vladimir Putin au menţionat importanţa reluării cît mai grabnice a procesului de negocieri în formatul "5+2".
Serviciul de presă al Preşedinţiei R. Moldova
Deocamdată, serviciul de presă al Preşedinţiei ruse nu a difuzat nicio informaţie despre această întrevedere.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În cursul întrevederii au fost discutate stadiul actual al cooperării moldo-ruse şi perspectiva extinderii şi aprofundării relaţiilor de colaborare dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe diverse dimensiuni.
De asemenea, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea colaborării comercial-economice dintre cele două state, fiind remarcate progresele înregistrate, în ultimul timp, în dezvoltarea interacţiunii moldo-ruse în acest domeniu.
Un subiect aparte al discuţiilor dintre cei doi Preşedinţi l-a constituit problematica transnistreană. În acest context, preşedintele Federaţiei Ruse a reiterat disponibilitatea Moscovei de a identifica, în comun cu Chişinăul şi Tiraspolul, o soluţie viabilă a conflictului transnistrean.
Vladimir Voronin şi Vladimir Putin au menţionat importanţa reluării cît mai grabnice a procesului de negocieri în formatul "5+2".
Serviciul de presă al Preşedinţiei R. Moldova
Deocamdată, serviciul de presă al Preşedinţiei ruse nu a difuzat nicio informaţie despre această întrevedere.
UPDATE 17.55
Declarearea independenţei Kosovo nu se va răsfrânge nicidecum asupra dialogului moldo-rus privind reglementarea transnistreană. Asigurări în acest sens a dat preşedintele Vladimir Putin la întrevederea cu Vladimir Voronin. Despre aceasta a anunţat presa consilierul preşedintelui rus, Serghei Prihodiko. Detalii vedeţi aici.
Preşedintele Voronin a declarat la întrevederea cu omologul său rus că speră ca poziţiile R. Moldova şi FR referitoare la problematica transnistreană "să avanseze" (vedeţi aici)
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Părinţii republicii prezidenţiale critică iniţiativa PLD de organizare a referendumului privind modificarea Constituţiei
Uniunea Centristă din Moldova (UCM) critică iniţiativa Partidului Liberal Democrat (PLD) privind iniţierea unui referendum de modificare a Constituţiei în vederea alegerii directe a şefului statului şi a schimbării actualului sistem electoral proporţional în unul mixt. Deşi susţine integral ideile respective, UCM consideră inoportun momentul lansării iniţiativei PLD, care poartă doar „un caracter electoral”. Amintim că actualii lideri ai Uniunii Censtriste, încă pînă la crearea formaţiunii respective în 2000, au pledat pentru republica prezidenţială şi pentru sistemul electoral mixt.
În declaraţia Consiliului Politic al UCM, prezentată joi la o conferinţă de presă de către preşedintele formaţiunii, Mihai Petrache, se spune că „realizarea (iniţiativei PLD) în acest moment este inoportună, poate fi contraproductivă şi poate avea efectul bumerangului”. Potrivit acestora, de la data constituirii grupului de iniţiativă pînă la data desfăşurării referendumului sînt necesare minimum 13 luni. Mai mult, potrivit Codului Electoral, referendumul nu se desfăşoară în decursul a 120 de zile pînă său după efectuarea alegerilor parlamentare, locale generale sau a altui referendum. Aceasta înseamnă că eventual referendumul ar putea avea loc peste 17 luni, adică prin august 2009. Mai există şi varianta cînd iniţiativa privind organizarea referendumului se poate realiza abia peste 25 de luni. De asemenea, potrivit sursei citate, PLD nu a indicat ce fel de referendum vor să organizeze, consultativ sau constituţional.
Ţinînd cont de faptul că opinia publică este favorabilă acestor idei şi că acest an este unul preelectoral, centriştii cred că iniţiativa PLD are un caracter exclusiv populist. „Pînă ieri (miercuri) credeam că autorii (iniţiativei) s-au gîndit puţin şi nu prea profund. Însă acum sînt sigur că autorii nu s-au gîndit defel cînd au lansat iniţiativa respectivă”, a declarat preşedintele UCM, Mihai Petrache.
În declaraţia UCM mai este un detaliu care stîrneşte cel puţin nedumerire. În 2005, Parlamentul a respins un proiect de lege care prevedea modificarea sistemului electoral şi a modului de alegere a preşedintelui. Printre cei careu au votat împotriva au fost şi deputaţii din Partidul Democrat, vicepreşedintele fracţiunii căruia era atunci Vladimir Filat, actual lider al formaţiunii care a iniţiază referendumul. Petrache mai spune că Partidul Democrat, al cărui membru a fost Vlad Filat în perioada 1998-2007, s-a pronunţat în 2000 categoric împotriva republicii prezidenţiale.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În declaraţia Consiliului Politic al UCM, prezentată joi la o conferinţă de presă de către preşedintele formaţiunii, Mihai Petrache, se spune că „realizarea (iniţiativei PLD) în acest moment este inoportună, poate fi contraproductivă şi poate avea efectul bumerangului”. Potrivit acestora, de la data constituirii grupului de iniţiativă pînă la data desfăşurării referendumului sînt necesare minimum 13 luni. Mai mult, potrivit Codului Electoral, referendumul nu se desfăşoară în decursul a 120 de zile pînă său după efectuarea alegerilor parlamentare, locale generale sau a altui referendum. Aceasta înseamnă că eventual referendumul ar putea avea loc peste 17 luni, adică prin august 2009. Mai există şi varianta cînd iniţiativa privind organizarea referendumului se poate realiza abia peste 25 de luni. De asemenea, potrivit sursei citate, PLD nu a indicat ce fel de referendum vor să organizeze, consultativ sau constituţional.
Ţinînd cont de faptul că opinia publică este favorabilă acestor idei şi că acest an este unul preelectoral, centriştii cred că iniţiativa PLD are un caracter exclusiv populist. „Pînă ieri (miercuri) credeam că autorii (iniţiativei) s-au gîndit puţin şi nu prea profund. Însă acum sînt sigur că autorii nu s-au gîndit defel cînd au lansat iniţiativa respectivă”, a declarat preşedintele UCM, Mihai Petrache.
În declaraţia UCM mai este un detaliu care stîrneşte cel puţin nedumerire. În 2005, Parlamentul a respins un proiect de lege care prevedea modificarea sistemului electoral şi a modului de alegere a preşedintelui. Printre cei careu au votat împotriva au fost şi deputaţii din Partidul Democrat, vicepreşedintele fracţiunii căruia era atunci Vladimir Filat, actual lider al formaţiunii care a iniţiază referendumul. Petrache mai spune că Partidul Democrat, al cărui membru a fost Vlad Filat în perioada 1998-2007, s-a pronunţat în 2000 categoric împotriva republicii prezidenţiale.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 20 februarie 2008
Vladimir Voronin se va intâlni joi cu Vladimir Putin
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, va participa la lucrările summit-ului informal al CSI, care se va desfăşura la Moscova, pe data de 22 februarie curent.
În cadrul vizitei la Moscova şeful statului se va întîlni cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În cadrul vizitei la Moscova şeful statului se va întîlni cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
Serviciul de presă al Preşedinţiei
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Independenţa Kosovo. O nouă iluzie pentru regimul de la Tiraspol
Declararea unilaterală a independenţei provinciei sîrbe Kosovo a servit pentru regimul de la Tiraspol drept motiv pentru alimentarea populaţiei din regiune cu noi iluzii legate de „recunoaşterea r.m.n.”. Judecînd după ultimele evenimente, în „independenţa” regiunii din estul R. Moldova nu mai cred nici pretinsele autorităţi transnistrene, nici cetăţenii domiciliaţi pe acest teritoriu, nici experţii sau oficialii din străinătate, inclusiv din Federaţia Rusă.
Decizia kosovarilor a fost întîmpinată cu o tăcere suspectă de către cei de la Tiraspol. Luni, spicherul legislativului local, Evgheni Şevciuk, a făcut declaraţii pentru o agenţie de presă şi, deşi a invocat „precedentul Kosovo”, modul în care a făcut-o a fost relativ moderat. Tocmai marţi, la două zile de la gestul unilateral al celor de la Priştina, aşa-numitul minister de externe de la Tiraspol a difuzat o declaraţie prin care, pe de o parte critică „politica expansionistă a SUA şi NATO, ... cu încălcarea principiilor Actului Final de la Helsinki (care prevede inviolabilitatea frontierelor n.r.)”, ce a dus la independenţa Kosovo, iar pe de altă parte cere „utilizarea precedentului Kosovo în soluţionarea tuturor conflictelor”. În ultima propoziţie a textului se spune că „recunoaşterea independenţei Transnistriei va duce la soluţionarea corectă a conflictului” din estul ţării noastre. Liderul separatist Igor Smirnov păstrează pînă acum tăcerea.
Un sondaj realizat zilele acestea de către Centrul de cercetări „New age” de la Tiraspol arată că doar o treime din locuitorii regiunii de est a R. Moldova consideră că după recunoaşterea independenţei Kosovo, Federaţia Rusă va recunoaşte independenţa Transnistriei. Rezultatele pretinsului „referendum de independenţă” din toamna trecută arătau o cifră de circa 90% a celor care „au votat pentru independenţa rmn”. Este clar că populaţia nu mai crede iluziilor deşarte. Şi are motive să nu mai creadă în acestea.
Adoptarea declaraţiei de independenţă a Kosovo, care a avut loc la 17 februarie, a fost precedată de un eveniment destul de important care a avut loc la Moscova. Vinerea trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov i-a primit în capitala Rusiei pe Serghei Bagapş şi Eduard Kokoita, liderii ai regiunilor separatiste Abgazia şi Osetia de Sud (Georgia), cu care a discutat despre eventualitatea recunoaşterii independenţei Kosovo. Luni, cei doi lideri ai regiunilor rebele din Georgia au avut întrevederi cu deputaţi ruşi. Lipsa de la Moscova a lui Igor Smirnov a făcut ca publicaţia rusească „Nezavisimaia Gazeta” să scrie că „Moscova a împărţit republice nerecunoscute...din CSI, în fiice şi fiice vitrege”. Ziarul mai scrie că „Transnistria a rămas orfană”.
Marţi, un oficial înalt din cadrul Parlamentului rus, Constantin Kosaciov, a exclus posibilitatea ca Rusia să recunoască teritoriile separatiste din fosta URSS după proclamarea independenţei provinciei Kosovo. Dacă va fi recunoscută independenţa acestor regiuni separatiste „vom provoca o criză majoră în CSI”, crede Kosaciov. Pînă şi ultranaţionalistul rus Vladimir Jirinovski, este împotriva recunoaşterii independenţei regiunilor rebele din spaţiul post-sovietic, deoarece acest eventual gest din partea Moscovei ar provoca un efect de bumerang în cazul unor republici din cadrul Rusiei.
Miercuri, la întrevederea avută la Moscova cu omologul său moldovean, Vasile Tarlev, premierul rus Victor Zubkov a repetat că Federaţia Rusă pledează pentru reglementarea problemei transnistrene în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale R. Moldova. Decizia finală privind soluţionarea diferendului urmează să fie luată în cadrul actualului format de negocieri „5+2”. Această poziţie pune punct multor speculaţii care se mai făceau atît la Tiraspol sau Chişinău, cît şi în alte state, în ce priveşte utilizarea „precedentului Kosovo” în cazul regiunii transnistrene.
Cît despre tentativele de a face legătură între situaţia provinciei sîrbe Kosovo şi cea a raioanelor din estul R. Moldova, ele nu sînt decît un exerciţiu intelectual nereuşit. Fostului şef al Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, îi plăcea să repete că situaţiile din cele două regiuni sînt atît de diferite la fel „ca şi mărul cu portocala”. Kosovo şi regiunea transnistreană au în comun doar denumirea de „conflicte îngheţate”. În felul acesta, declaraţia de independenţă a respectivei provincii sîrbe nu va avea niciun impact asupra viitorului regiunii transnistrene a R. Moldova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Decizia kosovarilor a fost întîmpinată cu o tăcere suspectă de către cei de la Tiraspol. Luni, spicherul legislativului local, Evgheni Şevciuk, a făcut declaraţii pentru o agenţie de presă şi, deşi a invocat „precedentul Kosovo”, modul în care a făcut-o a fost relativ moderat. Tocmai marţi, la două zile de la gestul unilateral al celor de la Priştina, aşa-numitul minister de externe de la Tiraspol a difuzat o declaraţie prin care, pe de o parte critică „politica expansionistă a SUA şi NATO, ... cu încălcarea principiilor Actului Final de la Helsinki (care prevede inviolabilitatea frontierelor n.r.)”, ce a dus la independenţa Kosovo, iar pe de altă parte cere „utilizarea precedentului Kosovo în soluţionarea tuturor conflictelor”. În ultima propoziţie a textului se spune că „recunoaşterea independenţei Transnistriei va duce la soluţionarea corectă a conflictului” din estul ţării noastre. Liderul separatist Igor Smirnov păstrează pînă acum tăcerea.
Un sondaj realizat zilele acestea de către Centrul de cercetări „New age” de la Tiraspol arată că doar o treime din locuitorii regiunii de est a R. Moldova consideră că după recunoaşterea independenţei Kosovo, Federaţia Rusă va recunoaşte independenţa Transnistriei. Rezultatele pretinsului „referendum de independenţă” din toamna trecută arătau o cifră de circa 90% a celor care „au votat pentru independenţa rmn”. Este clar că populaţia nu mai crede iluziilor deşarte. Şi are motive să nu mai creadă în acestea.
Adoptarea declaraţiei de independenţă a Kosovo, care a avut loc la 17 februarie, a fost precedată de un eveniment destul de important care a avut loc la Moscova. Vinerea trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov i-a primit în capitala Rusiei pe Serghei Bagapş şi Eduard Kokoita, liderii ai regiunilor separatiste Abgazia şi Osetia de Sud (Georgia), cu care a discutat despre eventualitatea recunoaşterii independenţei Kosovo. Luni, cei doi lideri ai regiunilor rebele din Georgia au avut întrevederi cu deputaţi ruşi. Lipsa de la Moscova a lui Igor Smirnov a făcut ca publicaţia rusească „Nezavisimaia Gazeta” să scrie că „Moscova a împărţit republice nerecunoscute...din CSI, în fiice şi fiice vitrege”. Ziarul mai scrie că „Transnistria a rămas orfană”.
Marţi, un oficial înalt din cadrul Parlamentului rus, Constantin Kosaciov, a exclus posibilitatea ca Rusia să recunoască teritoriile separatiste din fosta URSS după proclamarea independenţei provinciei Kosovo. Dacă va fi recunoscută independenţa acestor regiuni separatiste „vom provoca o criză majoră în CSI”, crede Kosaciov. Pînă şi ultranaţionalistul rus Vladimir Jirinovski, este împotriva recunoaşterii independenţei regiunilor rebele din spaţiul post-sovietic, deoarece acest eventual gest din partea Moscovei ar provoca un efect de bumerang în cazul unor republici din cadrul Rusiei.
Miercuri, la întrevederea avută la Moscova cu omologul său moldovean, Vasile Tarlev, premierul rus Victor Zubkov a repetat că Federaţia Rusă pledează pentru reglementarea problemei transnistrene în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale R. Moldova. Decizia finală privind soluţionarea diferendului urmează să fie luată în cadrul actualului format de negocieri „5+2”. Această poziţie pune punct multor speculaţii care se mai făceau atît la Tiraspol sau Chişinău, cît şi în alte state, în ce priveşte utilizarea „precedentului Kosovo” în cazul regiunii transnistrene.
Cît despre tentativele de a face legătură între situaţia provinciei sîrbe Kosovo şi cea a raioanelor din estul R. Moldova, ele nu sînt decît un exerciţiu intelectual nereuşit. Fostului şef al Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, îi plăcea să repete că situaţiile din cele două regiuni sînt atît de diferite la fel „ca şi mărul cu portocala”. Kosovo şi regiunea transnistreană au în comun doar denumirea de „conflicte îngheţate”. În felul acesta, declaraţia de independenţă a respectivei provincii sîrbe nu va avea niciun impact asupra viitorului regiunii transnistrene a R. Moldova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 19 februarie 2008
Kosovo şi lanţul slăbiciunilor
Un teritoriu de trei ori mai mic decît cel al R. Moldova, pe care locuiesc de două ori mai puţini oameni decît în ţara noastră – Kosovo – este acum capul de agendă al discuţiilor publice internaţionale, după ce parlamentul acestei regiuni din componenţa Serbiei a adoptat, duminică, unilateral, Declaraţia de independenţă. Este anume cazul cînd „buturuga mică răstoarnă carul mare” al ordinei mondiale. Comunitatea internaţională este divizată, inclusiv aliaţii. Nimeni nu mai înţelege de ce au fost stabilite principiile de drept internaţional şi de ce a fost semnat Actul Final de la Helsinki, în 1975, care, în mod expres, consfinţeşte „inviolabilitatea hotarelor statului”. Se întreabă din ce în ce mai mult despre eficienţa ONU, în special a Consiliului de Securitate, care din nou a fost doar o simplă arenă pentru discuţii. În actualitate reapare şi întrebarea despre ce este dominant în lume: „forţa dreptului internaţional ori dreptul forţei”.
A doua zi după proclamarea independenţei, Parlamentul de la Beldrad a votat în unanimitate un document prin care „anulează” decizia Legislativului din Kosovo. Însă propunerea similară a Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU nu a găsit, luni, susţinerea necesară. Doar pe parcursul primei zile a săptămînii curente 8 state (Albania, Afganistan, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Turcia, Australia şi Costa Rica), plus două entităţi statele de facto (Ciprul de Nord şi Taiwan) au recunoscut independenţa Kosovo, în timp ce alte aproximativ 20 de state şi-au anunţat intenţia de a face acelaşi lucru. Independenţa provinciei a fost recunoscută şi de către Comitetul Internaţional Olimpic.
Pe de altă parte, există un grup de state, aproape 20 la număr, printre care şi R. Moldova, România, Rusia, Spania, Slovacia, Grecia, Cipru, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, China etc., care refuză să recunoască gestul unilateral al Priştinei, capitala statului autodeclarat, ori îl critică. Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Luis Maria del Puig de asemenea şi-a exprimat regretul în legătură cu decizia Parlamentului kosovar.
Oficialităţile de la Belgrad au anunţat că vor retrage ambasadorii sîrbi din statele care vor recunoaşte independenţa Kosovo, fapt realizat deja în cazul trimisului Serbiei în Statele Unite. De asemenea, Serbia ar putea renunţa şi la ideea de aderare la UE, dacă statele membre vor recunoaşte independenţa provinciei în cauză.
Valul provocat de Kosovo a început să facă ocolul globului, provocînd ecouri pe mai multe continente, începînd de la statele din vecinătatea noastră. Kosovo a devenit zilele acestea aproape sinonim cuvîntului precedent, cu toate că majoritatea experţilor evidenţiază situaţia specifică în cazul provinciei menţionate. În timp ce preşedintele şi premierul României, Traian Băsescu, respectiv, Călin Popescu Tăriceanu au criticat dur declararea unilaterală a independenţei Kosovo, calificînd-o drept „act ilegal”, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a salutat acest eveniment, vorbind despre necesitatea unei autonomii mai largi pentru ungurii din Transilvania. Mai mult, Secretarul Biroului Permanent al Consiliului Naţional Secuiesc, Antal Andrassy Arpad, a declarat că recunoaşterea independenţei Kosovo „ar trebui să fie un precedent care să accelereze problema rezolvării autonomiei Ţinutului Secuiesc”. Referitor la axa “Washington-Londra-Bucureşti”, Traian Băsescu a declarat că dacă România are parteneriate strategice, nu înseamnă că îşi neglijează interesul naţional.
Recunoaşterea noului stat Kosovo a devenit motivul unui conflict diplomatic între China şi Taiwan. Ministerul de Externe chinez a condamnat aspru declaraţia diplomaţiei taiwaneze prin care autorităţile de la Taipei salută declararea unilaterală a independenţei fostei provincii sîrbe, apreciind că insula nu dispune de statutul necesar pentru a recunoaşte alte ţări.
Unele organizaţii francofone din Canada, care pledează pentru dezlipirea regiunii Quebec, au salutat declaraţia de independenţă a Kosovo, care „reprezintă un semnal pozitiv, ce dă speranţe pentru o finalitate similară” în cazul regiunii canadiene. Bascii din Spania la fel au salutat gestul Priştinei, cerînd aplicarea aceluiaşi „principiu” şi în cazul lor. Solicitări în acest sens au fost formulate şi de către regiunile rebele din Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud, precum şi de către regiunea transnistreană din R. Moldova. Pretinsul minister de externe de la Tiraspol a emis o declaraţie prin care solicită comunităţii internaţionale „recunoaşterea independenţei rmn, în conformitate cu modelul Kosovo de soluţionare a conflictelor”.
În pofida unor astfel de apeluri disperate ale regiunilor rebele din R. Moldova şi Georgia, efectul lor se apropie de cota zero, dat fiind diferenţa enormă între situaţia din Kosovo şi cele din Abhazia şi Osetia de Sud, dar, în special, din Transnistria. Pînă şi ultranaţionalistul rus, Vladimir Jirinovski se pronunţă împotriva recunoaşterii independenţei Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud. „Dacă vom recunoaşte provinciile separatiste, vor exista tentative de a recunoaşte Daghestanul, Inguşetia şi Adigeia, ca independente. Iar aceasta ar însemna un război etern împotriva Rusiei”, a subliniat deputatul ultranaţionalist rus, Vladimir Jirinovski.
În mod sigur, polemicele pe marginea independenţei unilaterale a Kosovo, dar şi referitoare la valabilitatea dreptului internaţional şi a organismelor internaţionale, vor continua. Duminica trecută s-a deschis un nou capitol în istoria relaţiilor internaţionale şi a dreptului internaţional.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
A doua zi după proclamarea independenţei, Parlamentul de la Beldrad a votat în unanimitate un document prin care „anulează” decizia Legislativului din Kosovo. Însă propunerea similară a Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU nu a găsit, luni, susţinerea necesară. Doar pe parcursul primei zile a săptămînii curente 8 state (Albania, Afganistan, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Turcia, Australia şi Costa Rica), plus două entităţi statele de facto (Ciprul de Nord şi Taiwan) au recunoscut independenţa Kosovo, în timp ce alte aproximativ 20 de state şi-au anunţat intenţia de a face acelaşi lucru. Independenţa provinciei a fost recunoscută şi de către Comitetul Internaţional Olimpic.
Pe de altă parte, există un grup de state, aproape 20 la număr, printre care şi R. Moldova, România, Rusia, Spania, Slovacia, Grecia, Cipru, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, China etc., care refuză să recunoască gestul unilateral al Priştinei, capitala statului autodeclarat, ori îl critică. Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Luis Maria del Puig de asemenea şi-a exprimat regretul în legătură cu decizia Parlamentului kosovar.
Oficialităţile de la Belgrad au anunţat că vor retrage ambasadorii sîrbi din statele care vor recunoaşte independenţa Kosovo, fapt realizat deja în cazul trimisului Serbiei în Statele Unite. De asemenea, Serbia ar putea renunţa şi la ideea de aderare la UE, dacă statele membre vor recunoaşte independenţa provinciei în cauză.
Valul provocat de Kosovo a început să facă ocolul globului, provocînd ecouri pe mai multe continente, începînd de la statele din vecinătatea noastră. Kosovo a devenit zilele acestea aproape sinonim cuvîntului precedent, cu toate că majoritatea experţilor evidenţiază situaţia specifică în cazul provinciei menţionate. În timp ce preşedintele şi premierul României, Traian Băsescu, respectiv, Călin Popescu Tăriceanu au criticat dur declararea unilaterală a independenţei Kosovo, calificînd-o drept „act ilegal”, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a salutat acest eveniment, vorbind despre necesitatea unei autonomii mai largi pentru ungurii din Transilvania. Mai mult, Secretarul Biroului Permanent al Consiliului Naţional Secuiesc, Antal Andrassy Arpad, a declarat că recunoaşterea independenţei Kosovo „ar trebui să fie un precedent care să accelereze problema rezolvării autonomiei Ţinutului Secuiesc”. Referitor la axa “Washington-Londra-Bucureşti”, Traian Băsescu a declarat că dacă România are parteneriate strategice, nu înseamnă că îşi neglijează interesul naţional.
Recunoaşterea noului stat Kosovo a devenit motivul unui conflict diplomatic între China şi Taiwan. Ministerul de Externe chinez a condamnat aspru declaraţia diplomaţiei taiwaneze prin care autorităţile de la Taipei salută declararea unilaterală a independenţei fostei provincii sîrbe, apreciind că insula nu dispune de statutul necesar pentru a recunoaşte alte ţări.
Unele organizaţii francofone din Canada, care pledează pentru dezlipirea regiunii Quebec, au salutat declaraţia de independenţă a Kosovo, care „reprezintă un semnal pozitiv, ce dă speranţe pentru o finalitate similară” în cazul regiunii canadiene. Bascii din Spania la fel au salutat gestul Priştinei, cerînd aplicarea aceluiaşi „principiu” şi în cazul lor. Solicitări în acest sens au fost formulate şi de către regiunile rebele din Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud, precum şi de către regiunea transnistreană din R. Moldova. Pretinsul minister de externe de la Tiraspol a emis o declaraţie prin care solicită comunităţii internaţionale „recunoaşterea independenţei rmn, în conformitate cu modelul Kosovo de soluţionare a conflictelor”.
În pofida unor astfel de apeluri disperate ale regiunilor rebele din R. Moldova şi Georgia, efectul lor se apropie de cota zero, dat fiind diferenţa enormă între situaţia din Kosovo şi cele din Abhazia şi Osetia de Sud, dar, în special, din Transnistria. Pînă şi ultranaţionalistul rus, Vladimir Jirinovski se pronunţă împotriva recunoaşterii independenţei Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud. „Dacă vom recunoaşte provinciile separatiste, vor exista tentative de a recunoaşte Daghestanul, Inguşetia şi Adigeia, ca independente. Iar aceasta ar însemna un război etern împotriva Rusiei”, a subliniat deputatul ultranaţionalist rus, Vladimir Jirinovski.
În mod sigur, polemicele pe marginea independenţei unilaterale a Kosovo, dar şi referitoare la valabilitatea dreptului internaţional şi a organismelor internaţionale, vor continua. Duminica trecută s-a deschis un nou capitol în istoria relaţiilor internaţionale şi a dreptului internaţional.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
8 state au recunoscut independenţa Kosovo, circa 20 au anunţat intenţia de a o recunoaşte UPDATE 11.45
La o zi de la declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, 8 state au recunoscut deja independenţa acesteia (SUA, Marea Britanie, Franţa, Albania, Afganistan, Turcia, Australia, Costa Rica), precum şi alte două intităţi semistatale (Taiwan şi Ciprul de Nord).
Alte 21 de state şi-au anunţat intenţia de a recunoaşte independenţa Kosovo. 15 state, inclusiv Moldova, au declarat deja că nu vor recunoaşte niciodată independenţa acestei provincii.
Puteţi lua cunoştinţa aici cu lista statelor şi poziţia lor faţă de declarearea independenţei provinciei din componenţa Serbiei.
UPDATE 11.45 Aşa-numitul minister de externe de la Tiraspol a făcut publică o declaraţie (vedeţi aici) in care cere comunităţii mondiale să accelereze procesul de recunoaştere a "independenţei" Transnistriei, în confirmitate cu "modelul Kosovo de soluţionare a conflictelor". Vrabia mălai visează, iar separatiştii de la Tiraspol "indenepdenţă" de 18 ani. Le recomand să mai facă nişte exerciţii de organizare a referendumurilor de "independenţă", să mai scrie câteva declaraţii ca să nu se plictisească şi ca opinia publică din regiune să vadă că nu-i plăteşte în zădar pe "aleşii" lor.
Oricum, acţiunile Tiraspolului nu vor avea efect. Chiar şi Jerinovki a declarat că Rusia nu ar trebui să recunoască independenţa Transnistriei.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Alte 21 de state şi-au anunţat intenţia de a recunoaşte independenţa Kosovo. 15 state, inclusiv Moldova, au declarat deja că nu vor recunoaşte niciodată independenţa acestei provincii.
Puteţi lua cunoştinţa aici cu lista statelor şi poziţia lor faţă de declarearea independenţei provinciei din componenţa Serbiei.
UPDATE 11.45 Aşa-numitul minister de externe de la Tiraspol a făcut publică o declaraţie (vedeţi aici) in care cere comunităţii mondiale să accelereze procesul de recunoaştere a "independenţei" Transnistriei, în confirmitate cu "modelul Kosovo de soluţionare a conflictelor". Vrabia mălai visează, iar separatiştii de la Tiraspol "indenepdenţă" de 18 ani. Le recomand să mai facă nişte exerciţii de organizare a referendumurilor de "independenţă", să mai scrie câteva declaraţii ca să nu se plictisească şi ca opinia publică din regiune să vadă că nu-i plăteşte în zădar pe "aleşii" lor.
Oricum, acţiunile Tiraspolului nu vor avea efect. Chiar şi Jerinovki a declarat că Rusia nu ar trebui să recunoască independenţa Transnistriei.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 18 februarie 2008
Moldova nu recunoaşte independenţa Kosovo, declarând că situaţia dată reprezintă "un factor de destabilizare în Europa"
Declararţia făcută la data de 17 februarie 2008 de către regiunea autonomă Kosovo privind independenţa sa şi susţinerea eventuală a acestei decizii din partea unui şir de state membre ale ONU trezeşte o profundă îngrijorare în Republica Moldova.
Deşi problema Kosovo este unică după conţinut, o astfel de formulă de "soluţionare" reprezintă nu numai o violare a integrităţii teritoriale a Republicii Serbia, ci şi un factor serios de destabilizare în Europa, un stimulent periculos pentru activizarea mediului separatist în toate zonele de conflict.
Guvernul Republicii Moldova declară că şi în continuare se va conduce în determinarea poziţiei sale faţă de evenimentele din Kosovo în exclusivitate luînd ca bază poziţia statului internaţional recunoscut Republica Serbia, prevederile Actului Final de la Helsinki, Statutului ONU şi tuturor principiilor existente de drept internaţional.
Serviciul de presă al Guvernului
SUA, Albania şi Irlanda au recunoscut astăzi independenţa Kosovo. România a declarat ferm că nu va recunoaşte independenţa Kosovo, iar Ucraina a anunţat că va mai examina acest caz.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Deşi problema Kosovo este unică după conţinut, o astfel de formulă de "soluţionare" reprezintă nu numai o violare a integrităţii teritoriale a Republicii Serbia, ci şi un factor serios de destabilizare în Europa, un stimulent periculos pentru activizarea mediului separatist în toate zonele de conflict.
Guvernul Republicii Moldova declară că şi în continuare se va conduce în determinarea poziţiei sale faţă de evenimentele din Kosovo în exclusivitate luînd ca bază poziţia statului internaţional recunoscut Republica Serbia, prevederile Actului Final de la Helsinki, Statutului ONU şi tuturor principiilor existente de drept internaţional.
Serviciul de presă al Guvernului
SUA, Albania şi Irlanda au recunoscut astăzi independenţa Kosovo. România a declarat ferm că nu va recunoaşte independenţa Kosovo, iar Ucraina a anunţat că va mai examina acest caz.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Europene al UE salută progresele înregistrate de RM şi ne îndeamnă la mai mult
În cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Europene al Uniunii Europene la nivelul Miniştrilor de Externe care s-a reunit astăzi, 18 februarie, la Bruxelles au fost adoptate concluziile privind Republica Moldova.
Consiliul menţionează dinamica pozitivă înregistrată în relaţiile moldo-comunitare pe parcursul ultimilor 12 luni, drept dovada servind intrarea în vigoare a Acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi readmisie la 1 ianuarie 2008, deschiderea Centrului comun de eliberare a vizelor la Chişinău în aprilie 2007 şi legăturile iniţiale stabilite între Comisia Europeană şi Republica Moldova cu privire la examinarea posibilităţilor în vederea stabilirii unui parteneriat de mobilitate în contextul abordării globale a subiectului migraţiei. Consiliul subliniază eforturile UE în contextul contribuirii la reglementarea conflictului transnistrean şi notează angajamentele efective ale Reprezentantului Special al UE pentru Moldova în regiune şi prelungirea mandatului Misiunii EUBAM pentru următorii 2 ani începând cu 1 decembrie 2007. Consiliul salută alinierea activă a Republicii Moldova la Declaraţiile PESC şi rămâne în aşteptarea intrării în vigoare începând cu 1 martie 2008 a Regulamentului privind acordarea adiţională a Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republica Moldova.
UE acorda o atenţie deosebită consolidării în continuare a relaţiilor RM-UE şi asigurării continuării procesului reformelor politice şi economice în Republica Moldova. Consiliul salută progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea Planului de Acţiuni în cadrul PEV pe parcursul ultimilor 3 ani. Eforturi continue sunt necesare în vederea consolidării democraţiei şi statului de drept, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, libertăţii mass-media, inclusiv în contextul desfăşurării alegerilor parlamentare şi consolidării eforturilor pentru combaterea corupţiei, precum şi îmbunătăţirea climatului investiţional, în special transparenţa şi predictibilitatea cadrului regulatoriu. În lumina celor expuse mai sus, de o importanţă deosebită sunt, respectarea deplină a Acordului de Parteneriat şi Cooperare RM-UE şi a Planului de Acţiuni din cadrul PEV, în special în ceea ce ţine de aspectele conexe de investiţii
Consiliul aşteaptă Raportul de Progres al Comisiei, preconizat pentru aprilie 2008, care va oferi o bună oportunitate pentru evaluarea în continuare a situaţiei. În baza progresului susţinut în procesul de implementare a Planului de Acţiuni, UE este disponibilă să demareze reflecţiile asupra unui nou acord cu Republica Moldova, care va depăşi cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Consiliul menţionează dinamica pozitivă înregistrată în relaţiile moldo-comunitare pe parcursul ultimilor 12 luni, drept dovada servind intrarea în vigoare a Acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi readmisie la 1 ianuarie 2008, deschiderea Centrului comun de eliberare a vizelor la Chişinău în aprilie 2007 şi legăturile iniţiale stabilite între Comisia Europeană şi Republica Moldova cu privire la examinarea posibilităţilor în vederea stabilirii unui parteneriat de mobilitate în contextul abordării globale a subiectului migraţiei. Consiliul subliniază eforturile UE în contextul contribuirii la reglementarea conflictului transnistrean şi notează angajamentele efective ale Reprezentantului Special al UE pentru Moldova în regiune şi prelungirea mandatului Misiunii EUBAM pentru următorii 2 ani începând cu 1 decembrie 2007. Consiliul salută alinierea activă a Republicii Moldova la Declaraţiile PESC şi rămâne în aşteptarea intrării în vigoare începând cu 1 martie 2008 a Regulamentului privind acordarea adiţională a Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Republica Moldova.
UE acorda o atenţie deosebită consolidării în continuare a relaţiilor RM-UE şi asigurării continuării procesului reformelor politice şi economice în Republica Moldova. Consiliul salută progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea Planului de Acţiuni în cadrul PEV pe parcursul ultimilor 3 ani. Eforturi continue sunt necesare în vederea consolidării democraţiei şi statului de drept, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, libertăţii mass-media, inclusiv în contextul desfăşurării alegerilor parlamentare şi consolidării eforturilor pentru combaterea corupţiei, precum şi îmbunătăţirea climatului investiţional, în special transparenţa şi predictibilitatea cadrului regulatoriu. În lumina celor expuse mai sus, de o importanţă deosebită sunt, respectarea deplină a Acordului de Parteneriat şi Cooperare RM-UE şi a Planului de Acţiuni din cadrul PEV, în special în ceea ce ţine de aspectele conexe de investiţii
Consiliul aşteaptă Raportul de Progres al Comisiei, preconizat pentru aprilie 2008, care va oferi o bună oportunitate pentru evaluarea în continuare a situaţiei. În baza progresului susţinut în procesul de implementare a Planului de Acţiuni, UE este disponibilă să demareze reflecţiile asupra unui nou acord cu Republica Moldova, care va depăşi cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
O formaţiune politică din Moldova critică proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo
Partidul Social Democrat îşi exprimă profunda îngrijorare privind evoluţia evenimentelor în provincia sârbă Kosovo şi speră că acest caz nu va deveni un precedent valabil pentru conflictele îngheţate din Europa. PSD consideră că proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, parte a teritoriului unui stat suveran, membru al ONU, fără aprobarea autorităţilor constituţionale ale Serbiei şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, constituie o încălcare a suveranităţii Serbiei, precum şi a Cartei ONU, a Rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate şi a Actului final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa şi poate conduce la declanşarea unui val de procese secesioniste nu doar în Europa, dar şi în lume.
Ne exprimăm convingerea că adoptarea unor decizii unilaterale, care atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a unui stat european, nu este soluţia cea mai bună pentru acest conflict şi poate provoca escaladarea confruntărilor.
Partidul Social Democrat consideră că misiunea ONU în Kosovo trebuie să întreprindă măsuri imediate, conform mandatului său, inclusiv prin anularea deciziilor luate de organele de autoadministrare de la Priştina.
Soluţia viabilă pentru situaţia din Kosovo, care ar fi acceptată atât de kosovari, cât şi de sârbi, poate fi identificată doar în cadrul unor negocieri sincere şi neinfluenţate de anumite interese din exterior. Politica dublelor standarde, promovată de unii actori importanţi, poate conduce la subminarea normelor dreptului internaţional şi la deteriorarea întregului sistem de securitate mondială. Este evident că aceste negocieri nu vor fi dintre cele uşoare, însă obiectivul de soluţionare paşnică a conflictului, evitându-se noi vărsări de sânge, obligă ambele părţi să accepte anume calea negocierilor.
Partidul Social Democrat face apel către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM să expună tranşant poziţia Republicii Moldova privind nerecunoaşterea independenţei provinciei sârbe Kosovo şi să promoveze această poziţie la nivel european şi internaţional.
Serviciul de presă al PSD
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Ne exprimăm convingerea că adoptarea unor decizii unilaterale, care atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a unui stat european, nu este soluţia cea mai bună pentru acest conflict şi poate provoca escaladarea confruntărilor.
Partidul Social Democrat consideră că misiunea ONU în Kosovo trebuie să întreprindă măsuri imediate, conform mandatului său, inclusiv prin anularea deciziilor luate de organele de autoadministrare de la Priştina.
Soluţia viabilă pentru situaţia din Kosovo, care ar fi acceptată atât de kosovari, cât şi de sârbi, poate fi identificată doar în cadrul unor negocieri sincere şi neinfluenţate de anumite interese din exterior. Politica dublelor standarde, promovată de unii actori importanţi, poate conduce la subminarea normelor dreptului internaţional şi la deteriorarea întregului sistem de securitate mondială. Este evident că aceste negocieri nu vor fi dintre cele uşoare, însă obiectivul de soluţionare paşnică a conflictului, evitându-se noi vărsări de sânge, obligă ambele părţi să accepte anume calea negocierilor.
Partidul Social Democrat face apel către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM să expună tranşant poziţia Republicii Moldova privind nerecunoaşterea independenţei provinciei sârbe Kosovo şi să promoveze această poziţie la nivel european şi internaţional.
Serviciul de presă al PSD
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În Europa a mai apărut un stat - Kosovo! A fost deschisă Cutia Pandorei?
Duminică, parlamentul provinciei Kosovo, la ora 16,49 de minute, ora Chişinăului, a votat Declaraţia de independenţă a acestei regiuni. Am urmărit evenimentul în direct la Euronews, aproximativ o ora şi jumătate (pare un pic suspectă această atenţie acordată de canalul plătit de Comisia Europeană, deşi, recunosc, este un eveniment important, care poate provoca şi o reacţie în lanţ). Aici puteţi citi textul Declaraţiei de independenţă a Kosovo, scrisă de către juriştii departamentului de stat al SUA (interesant....). Mulţi comentatori vorbesc despre "deschiderea Cutiei Pandorei", subliniind că în lume există circa 200 de "conflicte îngheţate", inclusiv 65 în Europa (printre acestea figurează şi Transnistria). Declararea unilaterală a independenţei Kosovo s-a făcut contrar principiilor ONU, împotriva acesteia pronunţându-se 10 din cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, inclusiv doi din membrii permanenţi ai acestei instituţii - Rusia şi China.
Reacţiile la acest eveniment sunt foarte diferite. Serbia a declarat că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, "stat fantomă, creat în urma unei ocupaţii militare a NATO", după cum a apreciat-o premierul sîrb (NATO, de fapt SUA, au dislocat în provincia Kosovo un contingent impresionant de trupe - 20 de mii de soldaţi, circa 80 de elicoptere etc, comparativ cu 7 mii de ostaşi care este Armata Naţională a R. Moldova şi vreo 4 elicoptere pe care le avem noi).
Circa 20 de state UE sunt gata să recunoască astăzi Independenţa Kosovo, plus Statele Unite, care sunt considerate "parintele" acestui stat (şi autorii textului Declaraţiei de independenţă). Japonia şi Australia de asemenea vor recunoaşte independenţa Kosovo (vedeţi aici), în timp ce China şi Rusia declară că nu vor face niciodată acest lucru. Independenţa Kosovo nu va fi recunoscută nici de România, Bulgaria, Spania şi alte 4 state ale UE. Georgia deasemenea a anunţat că nu vor recunoaşte independenţa Kosovo. Deşi deocamdată tace, Chişinăul cu siguranţă nu va recunoaşte această independenţă.
Ziarul rus Kommersant scrie astăzi că în viitorul apropiat ar putea apărea decrete ale preşedintelui Federaţiei Ruse, prin care "de facto" va fi recunoscută independenţa regiunilor separatiste din Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud. În acelaşi timp, alt ziar rus, "Nezavisimaia Gazeta" a scris atăzi că Transnistria este "orfană", deoarece Moscova, spre deosebire de cele două regiuni georgiene, nu va recunoaşte independenţa regiunii din estul R. Moldova.
Susţineţi independenţa Kosovo? Vă puteţi exprima poziţia atît la secţiunea "comentarii" cât şi prin intermediul sondajului de pe blog.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Reacţiile la acest eveniment sunt foarte diferite. Serbia a declarat că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, "stat fantomă, creat în urma unei ocupaţii militare a NATO", după cum a apreciat-o premierul sîrb (NATO, de fapt SUA, au dislocat în provincia Kosovo un contingent impresionant de trupe - 20 de mii de soldaţi, circa 80 de elicoptere etc, comparativ cu 7 mii de ostaşi care este Armata Naţională a R. Moldova şi vreo 4 elicoptere pe care le avem noi).
Circa 20 de state UE sunt gata să recunoască astăzi Independenţa Kosovo, plus Statele Unite, care sunt considerate "parintele" acestui stat (şi autorii textului Declaraţiei de independenţă). Japonia şi Australia de asemenea vor recunoaşte independenţa Kosovo (vedeţi aici), în timp ce China şi Rusia declară că nu vor face niciodată acest lucru. Independenţa Kosovo nu va fi recunoscută nici de România, Bulgaria, Spania şi alte 4 state ale UE. Georgia deasemenea a anunţat că nu vor recunoaşte independenţa Kosovo. Deşi deocamdată tace, Chişinăul cu siguranţă nu va recunoaşte această independenţă.
Ziarul rus Kommersant scrie astăzi că în viitorul apropiat ar putea apărea decrete ale preşedintelui Federaţiei Ruse, prin care "de facto" va fi recunoscută independenţa regiunilor separatiste din Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud. În acelaşi timp, alt ziar rus, "Nezavisimaia Gazeta" a scris atăzi că Transnistria este "orfană", deoarece Moscova, spre deosebire de cele două regiuni georgiene, nu va recunoaşte independenţa regiunii din estul R. Moldova.
Susţineţi independenţa Kosovo? Vă puteţi exprima poziţia atît la secţiunea "comentarii" cât şi prin intermediul sondajului de pe blog.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Benitta Ferrero Waldner face apel la dialog între R. Moldova şi România
Interviu cu Benita Ferrero Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate.
- Peste cîteva zile va expira Planul de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană. Aţi dat de înţeles că Chişinăul trebuie să mai depună eforturi pentru realizarea integrală a acestui document. Ce se va întîmpla cu acest Plan? Va fi prelungit pentru jumătate de an, pentru un an?
- Relaţiile dintre Moldova şi UE vor continua în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare (care, de jure, expiră în vara curentă, dar poate fi prelungit pentru încă un an n.r.). Un nou acord juridic poate fi semnat după implementarea integrală a Planului de Acţiuni, astfel încît oamenii, cetăţenii R. Moldova, să simtă acest lucru. Cînd Comisia Europeană va vedea că s-a realizat în deplină măsură Planul de Acţiuni, atunci se va negocia un nou Acord, care va înlocui actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare. Într-adevăr, s-au înregistrat multe progrese în domeniul legislativ, dar este important ca aceste legi să fie respectate.
- R. Moldova pierde multe dosare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar mulţi experţi critică sistemul judiciar din ţara noastră. Cum apreciaţi starea de lucruri în sistemul judiciar moldovenesc?
- Este adevărat că sistemul judiciar este unul dintre cele mai dificile domenii cu care s-au confruntat majoritatea ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană. Am evidenţiat că este necesar de a pune în practică Planul de Acţiuni, în special în domeniul justiţiei. Cît priveşte cauzele la CEDO, ele au fost depuse înainte de semnarea Planului de Acţiuni (februarie 2006 n.r.), totuşi trebuie să ţinem cont şi de existenţa acestora.
- R. Moldova va fi examinată în pachet cu Ucraina?
- În Politica de vecinătate nu este prevăzută perspectiva de aderare la Uniunea Europeană. Totuşi, trebuie să subliniez că viitorul nu este judecat dinainte. Uşa (UE n.r.) nu este nici închisă, nici deschisă pentru R. Moldova şi Ucraina, dar şi pentru alte ţări aflate în politica de vecinătate.
- În cadrul recentelor vizite ale preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, la Bruxelles, s-a discutat despre relaţiile proaste moldo-române. Ce aţi discutat la întrevederea de la Chişinău despre acest subiect?
- Relaţiile moldo-româneşti reprezintă o chestiune bilaterală. Înţelegem că există un şir de probleme sensibile în relaţiile dintre R. Moldova şi România. Urmărim îndeaproape situaţia şi sîntem dispuşi să oferim asistenţă tehnică în discuţii dacă părţile vor solicita acest lucru. Fac apel ca părţile să se abţină de la atacuri reciproce şi să treacă la dialog.
- Aţi evidenţiat, în cîteva rînduri, că alegerile parlamentare din 2009 vor fi un „eveniment-cheie” în procesul de integrare europeană a R. Moldova. Aveţi semnale ori temeri că aceste alegeri vor fi fraudate?
- Nu. Sigur că nu. Am spus că alegerile sînt foarte importante şi că toată lumea va fi cu ochii pe voi.
Preluarea materialului poate fi făcută doar cu acordul autorului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
- Peste cîteva zile va expira Planul de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană. Aţi dat de înţeles că Chişinăul trebuie să mai depună eforturi pentru realizarea integrală a acestui document. Ce se va întîmpla cu acest Plan? Va fi prelungit pentru jumătate de an, pentru un an?
- Relaţiile dintre Moldova şi UE vor continua în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare (care, de jure, expiră în vara curentă, dar poate fi prelungit pentru încă un an n.r.). Un nou acord juridic poate fi semnat după implementarea integrală a Planului de Acţiuni, astfel încît oamenii, cetăţenii R. Moldova, să simtă acest lucru. Cînd Comisia Europeană va vedea că s-a realizat în deplină măsură Planul de Acţiuni, atunci se va negocia un nou Acord, care va înlocui actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare. Într-adevăr, s-au înregistrat multe progrese în domeniul legislativ, dar este important ca aceste legi să fie respectate.
- R. Moldova pierde multe dosare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar mulţi experţi critică sistemul judiciar din ţara noastră. Cum apreciaţi starea de lucruri în sistemul judiciar moldovenesc?
- Este adevărat că sistemul judiciar este unul dintre cele mai dificile domenii cu care s-au confruntat majoritatea ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană. Am evidenţiat că este necesar de a pune în practică Planul de Acţiuni, în special în domeniul justiţiei. Cît priveşte cauzele la CEDO, ele au fost depuse înainte de semnarea Planului de Acţiuni (februarie 2006 n.r.), totuşi trebuie să ţinem cont şi de existenţa acestora.
- R. Moldova va fi examinată în pachet cu Ucraina?
- În Politica de vecinătate nu este prevăzută perspectiva de aderare la Uniunea Europeană. Totuşi, trebuie să subliniez că viitorul nu este judecat dinainte. Uşa (UE n.r.) nu este nici închisă, nici deschisă pentru R. Moldova şi Ucraina, dar şi pentru alte ţări aflate în politica de vecinătate.
- În cadrul recentelor vizite ale preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, la Bruxelles, s-a discutat despre relaţiile proaste moldo-române. Ce aţi discutat la întrevederea de la Chişinău despre acest subiect?
- Relaţiile moldo-româneşti reprezintă o chestiune bilaterală. Înţelegem că există un şir de probleme sensibile în relaţiile dintre R. Moldova şi România. Urmărim îndeaproape situaţia şi sîntem dispuşi să oferim asistenţă tehnică în discuţii dacă părţile vor solicita acest lucru. Fac apel ca părţile să se abţină de la atacuri reciproce şi să treacă la dialog.
- Aţi evidenţiat, în cîteva rînduri, că alegerile parlamentare din 2009 vor fi un „eveniment-cheie” în procesul de integrare europeană a R. Moldova. Aveţi semnale ori temeri că aceste alegeri vor fi fraudate?
- Nu. Sigur că nu. Am spus că alegerile sînt foarte importante şi că toată lumea va fi cu ochii pe voi.
Preluarea materialului poate fi făcută doar cu acordul autorului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 15 februarie 2008
Benita Ferrero-Waldner: La moment uşile Uniunii Europene nu sunt nici închise, nici deschise pentru R. Moldova
Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benito Ferrero-Valdner a declarat că la moment "uşile Uniunii Europene nu sunt nici închise, nici deschise" pentru R. Moldova şi Ucraina. Acest lucru l-a declarat în cadrul scurtului interviu pe care am reuşit să-l obţin astăzi cu înaltul oficial european. Detalii, inclusiv despre soarta Acordului de Parteneriat şi Cooperare, a Planului de Acţiuni, despre relaţiile moldo-române şi viitoarele alegeri parlamentare din R. Moldova, aflaţi luni.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Discursul Comisarului European Benito Ferrero Walder ţinut la USM
Lecture at Moldova State University
Chisinau, 15 February 2008
Ladies and Gentlemen,
First let me express my thanks to Chisinau University and in particular the Rector, Mr Gheorghe Ciocanu for this invitation to talk to you today. It is an honour to be at this eminent institution, renowned for its academic excellence. I congratulate you on the palpable spirit of learning and scholarly achievement you foster here.
I am particularly pleased to have this opportunity to address such a youthful audience, because you represent the future. I have had very productive meetings today with your country’s leaders, but you are the ones who will be taking their place in the future and whose responsibility it will be to make the right choices.
But I have confidence you will choose well, after all, as Benjamin Disraeli, a former Prime Minister of Great Britain said, “Almost everything that is great has been done by youth”!
I want to use this opportunity to encourage you to live up to those words and to do great things, both for yourselves but also for the proud and beautiful country in which you live. You are in a position to contribute to its success and development. It is in your hands to make a difference.
And this is the right time to get involved. Since my last visit to your country two years ago things have clearly changed a great deal.
There is a tangible difference to the quality of the discussions we are having and there is also a new spirit in the air. I know many Moldovan graduates have often seen no alternative than to pack their bags when they finished their studies and seek their livelihood abroad. Changing Moldova’s economic fortunes will not happen over night, but I am convinced the country is now on the right track for political and economic reform. That will translate into more jobs and opportunities at home, and specifically, more jobs and opportunities for you.
That transition is an essential part of building Moldova’s future. A country needs its brightest and best, and that means you. Moldova needs you to invest in it and in your lives here and to help construct the bright future it deserves.
As I said when I met your President earlier today, we recognise the reform achievements Moldova has made in the last 12 months. And the EU strongly encourages you to continue. We know it is not easy – and there are no short-cuts to progress. But no matter how difficult the short-term sacrifices may be, the ultimate goal – prosperity and security – will prove worth it.
Although the lion’s share of the work can only be done by the people of this country, never forget the EU is your friend and we are ready to help however we can. We fully support Moldova’s ambitious reform programme. And we are working through the European Neighbourhood Policy (ENP) to provide the maximum support available.
2007 was a fruitful year for EU-Moldova relations, which went from strength to strength under the guidance of the ENP Action Plan. The ENP is the EU’s policy to build prosperity, security and stability for its neighbours and friends. A policy that offers our neighbours substantial encouragement and support in their reform efforts, if they want it. It is our way of building tighter relations with countries on our borders, and of seeking to bring you closer to us.
Moldova has made great strides in coming closer to us by adopting a comprehensive strategy for reforming its judicial system, ratifying UN conventions, and improving the democratic conduct of local elections. You have also been working with us on border management and confidence-building measures for Transnistria, reforming the customs service and adopting a new energy strategy.
All these measures are important first steps on the long road to reform. Although it will take time to see their effect, certainly for ordinary people, they are essential building blocks for the work that lies ahead. So I salute those with the foresight to push ahead and ensure their implementation.
But there is still much work ahead. We particularly want to see more progress in the fields of democracy, respect for human rights and the rule of law and media freedom – not just in legislation but in practice. It is also crucial for Moldova’s economic development that the government steps up the fight against corruption. Without that, the investment climate, so essential for ensuring jobs for you and your successors, will not improve.
And of course the parliamentary elections in 2009 must be fully free and fair, in line with Moldova’s commitments as a member of the Council of Europe and the OSCE. That means equal access to the media for all candidates and no harassment or intimidation.
Dear friends,
The defining feature of ENP is differentiation. With each of our ENP partners we craft a specific and unique relationship. Where countries indicate that they have higher ambitions, and want to go further in developing their relationship with the EU, we respond.
This is a new departure for the EU – as recently as three years ago our relations with Moldova were much less developed, with far fewer opportunities available.
But now it’s a case of more for more. The more Moldova works to be close to the EU, and the greater your commitment to reform, the more we will offer in terms of assistance to reach those goals, and opportunities to expand and deepen our relations.
So in response to the progress Moldova has made over the last year the EU has opened itself up to you. To give you a flavour:
New Visa Facilitation and Re-admission Agreements entered into force on 1 January 2008, which makes it much easier for students, businessmen, teachers and others to travel to the EU.
We have granted additional trade preferences, which means that from 1 March this year Moldovan products will have unlimited and duty free access to the EU’s market. It will take slightly longer for specific agricultural products, but the objective is the same: to help Moldova increase its production capabilities and gain better access to our market.
We are also discussing the financing of your new Energy Strategy, and providing other financial assistance for public administration reform, strengthening the judiciary, and upgrading the health sector.
In the future the EU’s internal programmes on health, research and the environment will be open to Moldova’s participation, and I hope you will seize the opportunities they offer.
People-to-people contacts are particularly important to us. I firmly believe that travelling to each others’ countries and sharing living and working experiences is fundamental to building sound relations between us. That is why we want to set up a pilot Mobility Partnership between the EU and Moldova, which would give Moldovans more possibilities for living and working in the EU. I should point out that Moldova is the only country in our neighbourhood with which we are discussing such a partnership.
We are also setting up exchanges between all levels of society – local government, civil society, academics, journalists, businessmen and more.
And of course I want a particular focus on our young people. That is why the ENP has a specific emphasis on scholarships for students, enabling more young people to come to the EU and study there for fixed periods of time. I know that a few Moldovan students have attended the College of Europe and other universities across the EU as a result of our scholarship scheme, and I hope more will do so in the future.
But of course all this is just the start - we will continue to respond to the way Moldova pursues its reform path and the choices you make. You will shape your own relationship with us.
As the country makes further concrete progress towards economic and political reform, the EU will offer more opportunities for closer relations. As part of that, I assured President Voronin today that the EU is open to the idea of a new Agreement with Moldova, providing we see a breakthrough in the reform process. If Moldova continues to come closer to us, we will certainly respond.
Ladies and Gentlemen,
As you see, the special partnership between the EU and Moldova is growing stronger by the day and there is enormous potential for the future. I am confident that there is the will on both sides to take our relations to an even higher level and I hope the Commission’s forthcoming report on Moldova’s progress will put us in a position to do so.
But perhaps most importantly of all, I hope that you, the cream of Moldova’s youth, also see in our deepening relations an opportunity for yourselves to play a role. This is a moment of great promise for Moldova when she needs the talents and energies of all of her people. There will be immense rewards to be reaped in the coming years from the knowledge that you have played a part in changing history, in creating something new of which you can be rightly proud.
As I said at the beginning, you are Moldova’s future, and it is in your hands to make a difference. I urge you to rise to the challenge and take an active role in building your country’s future.
Thank you.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Chisinau, 15 February 2008
Ladies and Gentlemen,
First let me express my thanks to Chisinau University and in particular the Rector, Mr Gheorghe Ciocanu for this invitation to talk to you today. It is an honour to be at this eminent institution, renowned for its academic excellence. I congratulate you on the palpable spirit of learning and scholarly achievement you foster here.
I am particularly pleased to have this opportunity to address such a youthful audience, because you represent the future. I have had very productive meetings today with your country’s leaders, but you are the ones who will be taking their place in the future and whose responsibility it will be to make the right choices.
But I have confidence you will choose well, after all, as Benjamin Disraeli, a former Prime Minister of Great Britain said, “Almost everything that is great has been done by youth”!
I want to use this opportunity to encourage you to live up to those words and to do great things, both for yourselves but also for the proud and beautiful country in which you live. You are in a position to contribute to its success and development. It is in your hands to make a difference.
And this is the right time to get involved. Since my last visit to your country two years ago things have clearly changed a great deal.
There is a tangible difference to the quality of the discussions we are having and there is also a new spirit in the air. I know many Moldovan graduates have often seen no alternative than to pack their bags when they finished their studies and seek their livelihood abroad. Changing Moldova’s economic fortunes will not happen over night, but I am convinced the country is now on the right track for political and economic reform. That will translate into more jobs and opportunities at home, and specifically, more jobs and opportunities for you.
That transition is an essential part of building Moldova’s future. A country needs its brightest and best, and that means you. Moldova needs you to invest in it and in your lives here and to help construct the bright future it deserves.
As I said when I met your President earlier today, we recognise the reform achievements Moldova has made in the last 12 months. And the EU strongly encourages you to continue. We know it is not easy – and there are no short-cuts to progress. But no matter how difficult the short-term sacrifices may be, the ultimate goal – prosperity and security – will prove worth it.
Although the lion’s share of the work can only be done by the people of this country, never forget the EU is your friend and we are ready to help however we can. We fully support Moldova’s ambitious reform programme. And we are working through the European Neighbourhood Policy (ENP) to provide the maximum support available.
2007 was a fruitful year for EU-Moldova relations, which went from strength to strength under the guidance of the ENP Action Plan. The ENP is the EU’s policy to build prosperity, security and stability for its neighbours and friends. A policy that offers our neighbours substantial encouragement and support in their reform efforts, if they want it. It is our way of building tighter relations with countries on our borders, and of seeking to bring you closer to us.
Moldova has made great strides in coming closer to us by adopting a comprehensive strategy for reforming its judicial system, ratifying UN conventions, and improving the democratic conduct of local elections. You have also been working with us on border management and confidence-building measures for Transnistria, reforming the customs service and adopting a new energy strategy.
All these measures are important first steps on the long road to reform. Although it will take time to see their effect, certainly for ordinary people, they are essential building blocks for the work that lies ahead. So I salute those with the foresight to push ahead and ensure their implementation.
But there is still much work ahead. We particularly want to see more progress in the fields of democracy, respect for human rights and the rule of law and media freedom – not just in legislation but in practice. It is also crucial for Moldova’s economic development that the government steps up the fight against corruption. Without that, the investment climate, so essential for ensuring jobs for you and your successors, will not improve.
And of course the parliamentary elections in 2009 must be fully free and fair, in line with Moldova’s commitments as a member of the Council of Europe and the OSCE. That means equal access to the media for all candidates and no harassment or intimidation.
Dear friends,
The defining feature of ENP is differentiation. With each of our ENP partners we craft a specific and unique relationship. Where countries indicate that they have higher ambitions, and want to go further in developing their relationship with the EU, we respond.
This is a new departure for the EU – as recently as three years ago our relations with Moldova were much less developed, with far fewer opportunities available.
But now it’s a case of more for more. The more Moldova works to be close to the EU, and the greater your commitment to reform, the more we will offer in terms of assistance to reach those goals, and opportunities to expand and deepen our relations.
So in response to the progress Moldova has made over the last year the EU has opened itself up to you. To give you a flavour:
New Visa Facilitation and Re-admission Agreements entered into force on 1 January 2008, which makes it much easier for students, businessmen, teachers and others to travel to the EU.
We have granted additional trade preferences, which means that from 1 March this year Moldovan products will have unlimited and duty free access to the EU’s market. It will take slightly longer for specific agricultural products, but the objective is the same: to help Moldova increase its production capabilities and gain better access to our market.
We are also discussing the financing of your new Energy Strategy, and providing other financial assistance for public administration reform, strengthening the judiciary, and upgrading the health sector.
In the future the EU’s internal programmes on health, research and the environment will be open to Moldova’s participation, and I hope you will seize the opportunities they offer.
People-to-people contacts are particularly important to us. I firmly believe that travelling to each others’ countries and sharing living and working experiences is fundamental to building sound relations between us. That is why we want to set up a pilot Mobility Partnership between the EU and Moldova, which would give Moldovans more possibilities for living and working in the EU. I should point out that Moldova is the only country in our neighbourhood with which we are discussing such a partnership.
We are also setting up exchanges between all levels of society – local government, civil society, academics, journalists, businessmen and more.
And of course I want a particular focus on our young people. That is why the ENP has a specific emphasis on scholarships for students, enabling more young people to come to the EU and study there for fixed periods of time. I know that a few Moldovan students have attended the College of Europe and other universities across the EU as a result of our scholarship scheme, and I hope more will do so in the future.
But of course all this is just the start - we will continue to respond to the way Moldova pursues its reform path and the choices you make. You will shape your own relationship with us.
As the country makes further concrete progress towards economic and political reform, the EU will offer more opportunities for closer relations. As part of that, I assured President Voronin today that the EU is open to the idea of a new Agreement with Moldova, providing we see a breakthrough in the reform process. If Moldova continues to come closer to us, we will certainly respond.
Ladies and Gentlemen,
As you see, the special partnership between the EU and Moldova is growing stronger by the day and there is enormous potential for the future. I am confident that there is the will on both sides to take our relations to an even higher level and I hope the Commission’s forthcoming report on Moldova’s progress will put us in a position to do so.
But perhaps most importantly of all, I hope that you, the cream of Moldova’s youth, also see in our deepening relations an opportunity for yourselves to play a role. This is a moment of great promise for Moldova when she needs the talents and energies of all of her people. There will be immense rewards to be reaped in the coming years from the knowledge that you have played a part in changing history, in creating something new of which you can be rightly proud.
As I said at the beginning, you are Moldova’s future, and it is in your hands to make a difference. I urge you to rise to the challenge and take an active role in building your country’s future.
Thank you.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Vizita la Chişinău a Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politică Europeană de Vecinătate este un semnal puternic petru clasa politică
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a avut o întrevedere cu Benita FERRERO-WALDNER, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate.
Interlocutorii au apreciat vizita la Chişinău a înaltului oficial european drept un important semnal politic de susţinere a aspiraţiilor europene a Republicii Moldova cu un mesaj politic ferm pentru clasa politică moldovenească.
Benita FERRERO-WALDNER a apreciat dialogul politic bilateral dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova drept unul foarte bun.
„Anul 2007 a fost un an de succes pentru evoluţia relaţiilor dintre UE şi Moldova. Am reuşit multe lucruri bune pentru cetăţenii moldoveni”, a afirmat oficialul Uniunii Europene.
În acelaşi context, Benita FERRERO-WALDNER a subliniat şi faptul că Moldova urmează să asigure reforme continui în sferele ce vizează combaterea corupţiei, supremaţia legii, drepturile omului, libertatea mass media, etc.
„Constat că Republica Moldova a realizat un progres mare şi remarc o diferenţă vizibilă, dar mai avem multe de făcut în comun”, a adăugat oficialul Comisiei Europene.
Benita FERRERO-WALDNER a comunicat faptul că Republica Moldova este prima ţară care va beneficia de un parteneriat de mobilitate în cadrul unui proiect pilot în contextul Politicii Europene de Vecinătate.
„Noile relaţii juridice dintre UE şi Moldova vor demara şi se vor baza pe evoluţia şi progresele realizate de către Moldova pe calea reformelor democratice”, a mai precizat Comisarul european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate.
Oficialul European a apreciat că Parlamentul de la Chişinău a realizat în ultimii ani progrese şi reforme vizibile. Potrivit Comisarului European, forului legislativ îi revine un rol esenţial şi foarte responsabil în realizarea transformărilor interne, atât prin reformarea legislaţiei naţionale în spiritul normelor europene, precum şi prin asigurarea unui control parlamentar eficient asupra implementării legislaţiei adoptate.
Benita FERRERO-WALDNER a atribuit o apreciere înaltă proiectului de lege privind întrunirile, adoptat de către Legislativ în prima lectura, care, a adăugat oficialul UE, va contribui la un progres democratic în acest domeniu.
Comisarul European a reiterat, de asemenea, sprijinul Uniunii Europene pentru reglementarea conflictului transnistrean în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a contribui mai activ în acest proces, inclusiv prin delegarea de experţi, susţinere financiară şi economică, etc.
Interlocutorii au apreciat drept foarte important rolul UE în dialogul şi negocierile pe marginea problemei transnistrene.
Marian LUPU a afirmat, la rândul său, că autorităţile Republicii Moldova apreciază înalt relaţiile cu Uniunea Europeană şi susţinerea constantă acordată de către blocul comunitar şi statele-membre ale UE ţării noastre.
Spicherul a exprimat gratitudinea autorităţilor ţării pentru atribuirea de la 1 martie curent a Preferinţelor Comerciale Autonome, precum şi pentru sprijinul oferit prin facilitarea regimului de vize, deschiderea în premieră la Chişinău a unui Centru Comun de Eliberare a Vizelor, inaugurarea şi desfăşurarea eficientă a Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră, etc.
Preşedintele Legislativului a accentuat, de asemenea, faptul că ţara noastră va continua ritmul ascendent al reformelor interne, care reprezintă un element important al modului de evoluţie ulterioară a dialogului politic cu Uniunea Europeană. Spicherul a pledat pentru demararea discuţiilor pe marginea obţinerii unui mandat de negociere a unui nou aranjament juridico-politic cu UE, odată cu expirarea în vara anului curent a Acordului de Parteneriat şi Cooperare.
Potrivit lui Marian LUPU, Parlamentul moldovean va acorda pe parcursul acestui an o atenţie sporită rolului de monitorizare a modului de punere în aplicare a legilor adoptate. În acest sens, a mai adăugat spicherul, Legislativul va intensifica programul de audieri parlamentare, în special prin desfăşurarea acestui exerciţiu în plenul Parlamentului.
„Legislativul de la Chişinău va depune eforturi consolidate pentru realizarea progreselor şi reformelor destinate viitorului european al Moldovei”, a relevat Preşedintele Parlamentului.
Părţile au mai subliniat drept deosebit de important şi modul în care clasa politică din Moldova va desfăşura alegerile parlamentare din 2009. Oficialii au pledat pentru un scrutin democratic în spiritul valorilor europene fundamentale, care să probeze aspiraţiile europene ale societăţii moldoveneşti.
Oficialii au abordat, de asemenea, aspecte ce se referă la dialogul şi relaţiile moldo-române, accentuându-se necesitatea dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate în spiritul valorilor europene.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Interlocutorii au apreciat vizita la Chişinău a înaltului oficial european drept un important semnal politic de susţinere a aspiraţiilor europene a Republicii Moldova cu un mesaj politic ferm pentru clasa politică moldovenească.
Benita FERRERO-WALDNER a apreciat dialogul politic bilateral dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova drept unul foarte bun.
„Anul 2007 a fost un an de succes pentru evoluţia relaţiilor dintre UE şi Moldova. Am reuşit multe lucruri bune pentru cetăţenii moldoveni”, a afirmat oficialul Uniunii Europene.
În acelaşi context, Benita FERRERO-WALDNER a subliniat şi faptul că Moldova urmează să asigure reforme continui în sferele ce vizează combaterea corupţiei, supremaţia legii, drepturile omului, libertatea mass media, etc.
„Constat că Republica Moldova a realizat un progres mare şi remarc o diferenţă vizibilă, dar mai avem multe de făcut în comun”, a adăugat oficialul Comisiei Europene.
Benita FERRERO-WALDNER a comunicat faptul că Republica Moldova este prima ţară care va beneficia de un parteneriat de mobilitate în cadrul unui proiect pilot în contextul Politicii Europene de Vecinătate.
„Noile relaţii juridice dintre UE şi Moldova vor demara şi se vor baza pe evoluţia şi progresele realizate de către Moldova pe calea reformelor democratice”, a mai precizat Comisarul european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate.
Oficialul European a apreciat că Parlamentul de la Chişinău a realizat în ultimii ani progrese şi reforme vizibile. Potrivit Comisarului European, forului legislativ îi revine un rol esenţial şi foarte responsabil în realizarea transformărilor interne, atât prin reformarea legislaţiei naţionale în spiritul normelor europene, precum şi prin asigurarea unui control parlamentar eficient asupra implementării legislaţiei adoptate.
Benita FERRERO-WALDNER a atribuit o apreciere înaltă proiectului de lege privind întrunirile, adoptat de către Legislativ în prima lectura, care, a adăugat oficialul UE, va contribui la un progres democratic în acest domeniu.
Comisarul European a reiterat, de asemenea, sprijinul Uniunii Europene pentru reglementarea conflictului transnistrean în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a contribui mai activ în acest proces, inclusiv prin delegarea de experţi, susţinere financiară şi economică, etc.
Interlocutorii au apreciat drept foarte important rolul UE în dialogul şi negocierile pe marginea problemei transnistrene.
Marian LUPU a afirmat, la rândul său, că autorităţile Republicii Moldova apreciază înalt relaţiile cu Uniunea Europeană şi susţinerea constantă acordată de către blocul comunitar şi statele-membre ale UE ţării noastre.
Spicherul a exprimat gratitudinea autorităţilor ţării pentru atribuirea de la 1 martie curent a Preferinţelor Comerciale Autonome, precum şi pentru sprijinul oferit prin facilitarea regimului de vize, deschiderea în premieră la Chişinău a unui Centru Comun de Eliberare a Vizelor, inaugurarea şi desfăşurarea eficientă a Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră, etc.
Preşedintele Legislativului a accentuat, de asemenea, faptul că ţara noastră va continua ritmul ascendent al reformelor interne, care reprezintă un element important al modului de evoluţie ulterioară a dialogului politic cu Uniunea Europeană. Spicherul a pledat pentru demararea discuţiilor pe marginea obţinerii unui mandat de negociere a unui nou aranjament juridico-politic cu UE, odată cu expirarea în vara anului curent a Acordului de Parteneriat şi Cooperare.
Potrivit lui Marian LUPU, Parlamentul moldovean va acorda pe parcursul acestui an o atenţie sporită rolului de monitorizare a modului de punere în aplicare a legilor adoptate. În acest sens, a mai adăugat spicherul, Legislativul va intensifica programul de audieri parlamentare, în special prin desfăşurarea acestui exerciţiu în plenul Parlamentului.
„Legislativul de la Chişinău va depune eforturi consolidate pentru realizarea progreselor şi reformelor destinate viitorului european al Moldovei”, a relevat Preşedintele Parlamentului.
Părţile au mai subliniat drept deosebit de important şi modul în care clasa politică din Moldova va desfăşura alegerile parlamentare din 2009. Oficialii au pledat pentru un scrutin democratic în spiritul valorilor europene fundamentale, care să probeze aspiraţiile europene ale societăţii moldoveneşti.
Oficialii au abordat, de asemenea, aspecte ce se referă la dialogul şi relaţiile moldo-române, accentuându-se necesitatea dezvoltării unor relaţii de bună vecinătate în spiritul valorilor europene.
Serviciul de presă al Parlamentului
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Ucraina propune semnarea unei declaraţii care ar garanta suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova
Ucraina a propus tuturor statelor implicate în procesul de reglementare a conflictului transnistrean semnarea unei declaraţii care să garanteze suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, relatează postul public de radio ucrainean în pagina electronică.
Oleksandr Ceali, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat că problema cooperării pentru rezolvarea crizei transnistrene este inclusă în Planul de Acţiune 2008 pe care preşedinţii ucrainean şi cel rus l-au semnat recent la Moscova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Oleksandr Ceali, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat că problema cooperării pentru rezolvarea crizei transnistrene este inclusă în Planul de Acţiune 2008 pe care preşedinţii ucrainean şi cel rus l-au semnat recent la Moscova.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 14 februarie 2008
Un bădăran care se crede politician sau fanteziile unui paraşutist neîmplinit
Un politician care atacă frontal şi desconsideră jurnaliştii, este un politician prost. Astăzi, Sergiu Mocanu, un lider „spiritual” al unei mişcări social-politice deocamdată inexistente, plimbat prin cîteva partide naţionale, apoi angajat temporar sfetnic la preşedintele comunist (traseist politic cu o coloană vertebrală ca la acrobaţii de la circ sau gimnastele chineze), s-a comportat ca un adevărat bădăran la o conferinţă de presă. Motivat probabil de frustrările sau neîmplinirile proprii, el s-a năpustit asupra mea, aruncînd pe gură nişte cuvinte ce pot fi înscrise în cele mai degradante forme de exprimare. Toate întrebările mele, care vădit l-au deranjat (este dureros adevărul, dle aviator amator?), au rămas fără răspuns, de parcă nici nu le auzea (ce legătură este între politică şi politeţe?).
Acest s. m., s-a arătat foarte deranjat că într-un recent număr al „MS”, intitulat „Bratvaua „patriotică” Formaţiuni politice sau grupări criminale” (îl puteţi citi aici), au fost pomeniţi nişte membri ai mişcării pe care acesta se chinuie s-o înjghebe, inclusiv preşedintele acesteia, care au fost judecaţi ori au dosare penale (la conferinţa de presă au participat trei protagonişti, în centru fiind, NU preşedintele mişcării în proces de apariţie, ci marele guru al latinităţii din spaţiul pruto-nistrean s.m.). Liderul „spiritual” nu a negat informaţia, deşi ne-a ameninţat că „vom discuta în judecată”.
La conferinţa de presă, fostul consilier prezidenţial a acuzat că foştii lui colegi de la Preşedinţie „dau indicaţii telefonice ilegale”. Rugat cu insistenţă de jurnalişti să dea nume de persoane şi ce fel de „indicaţii ilegale” aceştia au dat, s.m. a refuzat să răspundă „din lipsă de timp” (conferinţa a durat circa jumătate de oră, deşi sala de conferinţe se închiriază pentru cel puţin o oră). Totuşi, el a pomenit numele lui consilierului Mark Tkaciuk, pe care l-a acuzat că „dă indicaţii abuzive”, fără să pomenească vreun caz în acest sens. Nu a vrut să răspundă nici la întrebarea de ce, cunoscînd aceste „fapte ilegale” cînd lucra la Preşedinţie, a tăcut. De ce aţi tăcut atunci? De ce nu vreţi să spuneţi acum? Ce mai ascundeţi de ochii poporului pe care spuneţi că vreţi să-l apăraţi? Aveţi cumva aripi de Înger, dle s.m.?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Acest s. m., s-a arătat foarte deranjat că într-un recent număr al „MS”, intitulat „Bratvaua „patriotică” Formaţiuni politice sau grupări criminale” (îl puteţi citi aici), au fost pomeniţi nişte membri ai mişcării pe care acesta se chinuie s-o înjghebe, inclusiv preşedintele acesteia, care au fost judecaţi ori au dosare penale (la conferinţa de presă au participat trei protagonişti, în centru fiind, NU preşedintele mişcării în proces de apariţie, ci marele guru al latinităţii din spaţiul pruto-nistrean s.m.). Liderul „spiritual” nu a negat informaţia, deşi ne-a ameninţat că „vom discuta în judecată”.
La conferinţa de presă, fostul consilier prezidenţial a acuzat că foştii lui colegi de la Preşedinţie „dau indicaţii telefonice ilegale”. Rugat cu insistenţă de jurnalişti să dea nume de persoane şi ce fel de „indicaţii ilegale” aceştia au dat, s.m. a refuzat să răspundă „din lipsă de timp” (conferinţa a durat circa jumătate de oră, deşi sala de conferinţe se închiriază pentru cel puţin o oră). Totuşi, el a pomenit numele lui consilierului Mark Tkaciuk, pe care l-a acuzat că „dă indicaţii abuzive”, fără să pomenească vreun caz în acest sens. Nu a vrut să răspundă nici la întrebarea de ce, cunoscînd aceste „fapte ilegale” cînd lucra la Preşedinţie, a tăcut. De ce aţi tăcut atunci? De ce nu vreţi să spuneţi acum? Ce mai ascundeţi de ochii poporului pe care spuneţi că vreţi să-l apăraţi? Aveţi cumva aripi de Înger, dle s.m.?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, s-a întâlnit cu omologul său român, Adrian Cioroianu
Viceprim-ministrul Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, a avut astăzi o întrevedere cu Adrian Cioroianu, ministrul Afacerilor Externe al României. Întîlnirea a avut loc în cadrul Reuniunii Miniştrilor de Externe ai Uniunii Europene şi ai statelor din regiunea Mării Negre care se desfăşoară astăzi la Kiev.
Miniştrii au făcut un schimb de opinii privind cadrul dezvoltării cooperării Uniunii Europene cu zona Mării Negre, precum şi asupra subiectelor de bază de pe agenda relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi România.
Andrei Stratan l-a informat pe omologul său despre evoluţiile înregistrate de ţara noastră pe calea integrării europene, precum şi despre problematica privind soluţionarea conflictului transnistrean, inclusiv despre consultările avute cu partenerii din formatul "5+2" la acest subiect.
Adrian Cioroianu a subliniat că România recunoaşte univoc Republica Moldova ca stat independent şi suveran, cu clară vocaţie europeană, şi va sprijini eforturile de integrare a ţării noastre în spaţiul comunitar.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat că ţara sa va susţine avansarea Republicii Moldova în contextul integrării europene a statelor din Balcani. Totodată, Cioroianu a salutat preluarea preşedinţiei în exerciţiu de către Republica Moldova în cadrul a cinci aranjamente regionale, fapt ce va contribui la consolidarea experienţei în procesul de integrare.
Cu referire la documentele care vor reglementa relaţiile politice şi cele de frontieră dintre Republica Moldova şi România, miniştrii au convenit ca experţii celor două părţi să definitiveze textele acordurilor în vederea semnării lor cît mai urgente.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Miniştrii au făcut un schimb de opinii privind cadrul dezvoltării cooperării Uniunii Europene cu zona Mării Negre, precum şi asupra subiectelor de bază de pe agenda relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi România.
Andrei Stratan l-a informat pe omologul său despre evoluţiile înregistrate de ţara noastră pe calea integrării europene, precum şi despre problematica privind soluţionarea conflictului transnistrean, inclusiv despre consultările avute cu partenerii din formatul "5+2" la acest subiect.
Adrian Cioroianu a subliniat că România recunoaşte univoc Republica Moldova ca stat independent şi suveran, cu clară vocaţie europeană, şi va sprijini eforturile de integrare a ţării noastre în spaţiul comunitar.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat că ţara sa va susţine avansarea Republicii Moldova în contextul integrării europene a statelor din Balcani. Totodată, Cioroianu a salutat preluarea preşedinţiei în exerciţiu de către Republica Moldova în cadrul a cinci aranjamente regionale, fapt ce va contribui la consolidarea experienţei în procesul de integrare.
Cu referire la documentele care vor reglementa relaţiile politice şi cele de frontieră dintre Republica Moldova şi România, miniştrii au convenit ca experţii celor două părţi să definitiveze textele acordurilor în vederea semnării lor cît mai urgente.
Serviciul de presă al MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
UE este gata pentru lansarea discuţiilor despre consolidarea relaţiilor cu R. Moldova, dacă Chişinăul va realiza progrese importante
Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, va vizita Republica Moldova la 14-15 februarie 2008. Agenda vizitei include întîlniri cu preşedintele ţarii, Vladimir Voronin, Prim-ministrul Vasile Tarlev, Prim-vice-prim ministrul Zinaida Greceanîi, responsabilă de asistenţa economică şi financiară, Vice prim-ministrul şi Ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Stratan, preşedintele parlamentului, Marian Lupu, şi primarul capitalei, Dorin Chirtoacă. Comisarul European va mai ţine un discurs la Universitatea de Stat din Moldova. Printre temele cele mai importante care urmează a fi abordate în timpul vizitei sunt relaţiile Uniuni Europene cu Republica Moldova, progresul înregistrat de Moldova în reformele politice şi economice, soluţionarea problemei transnistrene şi alte probleme regionale.
Înainte de această vizită, Comisarul European a declarat: ”Acesta este un moment foarte dinamic: Moldova a înregistrat în ultimul an un progress semnificativ în programul de reforme prevăzute de Planul de Acţiuni UE - Republica Moldova din cadrul Politicii Europene de Vecinătate(PEV). Am adoptat acordul de facilitare a regimului de vize si de readmitere, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008; la Chişinău a fost deschis primul Centru Comun de Vize, iar UE a mai adoptat un Regulament ce va oferi Moldovei Preferinţe Comerciale Autonome adiţionale (PCA), şi va intra în vigoare de la 1 martie curent. UE este gata să lanseze discuţiile cu privire la consolidarea de mai departe a relaţiilor UE-Republica Moldova în baza unor progrese importante în implementarea Planului de Acţiuni, în special în aşa domenii cum ar fi libertatea presei, lupta împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea climatului investiţional”.
Dna Ferrero-Waldner a mai adăugat: “Sprijin cu fermitate eforturile Republicii Moldova în soluţionarea conflictului transnistrean, în special, propunerile preşedintelui Voronin de consolidare a eforturilor care ar contribui la apropierea oamenilor de pe ambele maluri ale rîului Nistru. Este important faptul că în prezent aceste eforturi de consolidare sunt realizate cu generozitate şi răbdare, fără a încetini întregul proces de reforme. Noi suntem gata să sprijinim Republica Moldova în această direcţie”.
În perioada 2007-2010, Moldova va beneficia de asistenţă financiară din partea Comisiei Europene în valoare de aproape 250 milioane de Euro ce reprezintă cea mai mare alocaţie pe cap de locuitor din Vecinătatea Est Europeană.
Planul de Acţiuni UE - Republica Moldova din cadrul PEV a devenit documentul principal de referinţă pentru programul de reforme ambiţioase al Moldovei, care promovează reformele instituţionale, juridice şi administrative în mai multe domenii, inclusiv reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei, dezvoltarea economică şi a sectorului privat în scopul reducerii sărăciei. Planul de Acţiuni mai promovează atît reforma sectorului energetic, transport şi protecţia mediului, cît şi consolidarea cooperării cu societatea civilă.
Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Moldovei cu o cotă de 47,6% din comerţul bilateral. Moldova beneficiază deja de o Sistemul Generalizat de Preferinţe + (SGP+), care urmează să fie înlocuită în luna martie 2008 cu o schemă mai avantajoasă de Preferinţe Comerciale Autonome (PCA).
UE este implicată activ în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean şi susţine pe deplin propunerile preşedintelui Voronin, de consolidare a eforturilor de încredere. Comisia Europeană este gata să ofere asistenţa experţilor, iar unde este cazul şi asistenţă financiară pentru realizarea acţiunilor de consolidare a încrederii. Aceasta ar putea include perfecţionarea miliară, reformarea sectorului social şi ocrotirii sănătăţii, energetic, transport şi protecţia mediului.
Misiunea UE de Asistenţa la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), care activează din decembrie 2005 la solicitarea comună a preşedinţilor Moldovei şi Ucrainei, are drept scop consolidarea managementului al frontierei şi procedurilor vamale transparente în corespundere cu standardele europene de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Experţii EUBAM oferă consultanţă şi sprijin pentru combaterea crimei organizate, inclusiv a contrabandei, traficului şi corupţiei.
Sursa: Delegaţia UE în R. Moldova
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Înainte de această vizită, Comisarul European a declarat: ”Acesta este un moment foarte dinamic: Moldova a înregistrat în ultimul an un progress semnificativ în programul de reforme prevăzute de Planul de Acţiuni UE - Republica Moldova din cadrul Politicii Europene de Vecinătate(PEV). Am adoptat acordul de facilitare a regimului de vize si de readmitere, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008; la Chişinău a fost deschis primul Centru Comun de Vize, iar UE a mai adoptat un Regulament ce va oferi Moldovei Preferinţe Comerciale Autonome adiţionale (PCA), şi va intra în vigoare de la 1 martie curent. UE este gata să lanseze discuţiile cu privire la consolidarea de mai departe a relaţiilor UE-Republica Moldova în baza unor progrese importante în implementarea Planului de Acţiuni, în special în aşa domenii cum ar fi libertatea presei, lupta împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea climatului investiţional”.
Dna Ferrero-Waldner a mai adăugat: “Sprijin cu fermitate eforturile Republicii Moldova în soluţionarea conflictului transnistrean, în special, propunerile preşedintelui Voronin de consolidare a eforturilor care ar contribui la apropierea oamenilor de pe ambele maluri ale rîului Nistru. Este important faptul că în prezent aceste eforturi de consolidare sunt realizate cu generozitate şi răbdare, fără a încetini întregul proces de reforme. Noi suntem gata să sprijinim Republica Moldova în această direcţie”.
În perioada 2007-2010, Moldova va beneficia de asistenţă financiară din partea Comisiei Europene în valoare de aproape 250 milioane de Euro ce reprezintă cea mai mare alocaţie pe cap de locuitor din Vecinătatea Est Europeană.
Planul de Acţiuni UE - Republica Moldova din cadrul PEV a devenit documentul principal de referinţă pentru programul de reforme ambiţioase al Moldovei, care promovează reformele instituţionale, juridice şi administrative în mai multe domenii, inclusiv reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei, dezvoltarea economică şi a sectorului privat în scopul reducerii sărăciei. Planul de Acţiuni mai promovează atît reforma sectorului energetic, transport şi protecţia mediului, cît şi consolidarea cooperării cu societatea civilă.
Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Moldovei cu o cotă de 47,6% din comerţul bilateral. Moldova beneficiază deja de o Sistemul Generalizat de Preferinţe + (SGP+), care urmează să fie înlocuită în luna martie 2008 cu o schemă mai avantajoasă de Preferinţe Comerciale Autonome (PCA).
UE este implicată activ în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean şi susţine pe deplin propunerile preşedintelui Voronin, de consolidare a eforturilor de încredere. Comisia Europeană este gata să ofere asistenţa experţilor, iar unde este cazul şi asistenţă financiară pentru realizarea acţiunilor de consolidare a încrederii. Aceasta ar putea include perfecţionarea miliară, reformarea sectorului social şi ocrotirii sănătăţii, energetic, transport şi protecţia mediului.
Misiunea UE de Asistenţa la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), care activează din decembrie 2005 la solicitarea comună a preşedinţilor Moldovei şi Ucrainei, are drept scop consolidarea managementului al frontierei şi procedurilor vamale transparente în corespundere cu standardele europene de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Experţii EUBAM oferă consultanţă şi sprijin pentru combaterea crimei organizate, inclusiv a contrabandei, traficului şi corupţiei.
Sursa: Delegaţia UE în R. Moldova
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Hoţul în lege "Malhaz" a fost reţinut de poliţia ucraineană
Hoţul în lege "Malhaz" (Djaparidze) a fost reţinut, ieri, de către poliţia ucraineană, în regiunea Herson. După ce a evadat în vara trecută dintr-o instituţie de poliţie de la Chişinău, acesta a ajuns în Ucraina prin regiunea transnistreană, apoi a plecat în Rusia şi recent a revenit în Ucraina, anunţă presa ucraineană. Detalii despre reţinerea acestuia şi cine este personajul respectiv găsiţi aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
UE: Demilitarizarea regiunii de est a R. Moldova reprezintă o condiţie esenţială pentru reglementarea diferendului transnistrean
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, lideri ai fracţiunilor parlamentare şi deputaţi neafiliaţi au avut o întrevedere comună cu Kalman MIZSEI, Reprezentant Special al UE în ţara noastră.
Interlocutorii au discutat starea actuală şi perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Oficialul Uniunii Europene a expus poziţia Uniunii Europene referitor la procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Kalman MIZSEI a reconfirmat susţinerea Uniunii Europene privind identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi în cadru legal internaţional. Diplomatul UE a apreciat că o soluţie viabilă a diferendului trebuie să se bazeze pe normele dreptului internaţional şi pe valorile europene fundamentale.
Reprezentantul Special al UE a accentuat importanţa unui consens politic naţional privind mecanismele şi principiile de reglementare a problemei transnistrene. În context, ambasadorul european a reiterat importanţa reluării procesului de negocieri în cadrul formatului extins de negocieri 5 plus 2.
Potrivit diplomatului UE, demilitarizarea regiunii de est a Republicii Moldova reprezintă condiţie esenţială în identificarea unei soluţii viabile şi durabile a problemei de pe Nistru. În acest sens, sursa citată a subliniat necesitatea respectării de către Federaţia Rusă a angajamentelor internaţionale asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul. Totodată, oficialul a mai subliniat drept importantă transformarea actualului format de menţinere a păcii din regiune în misiune internaţională de observatori civili.
De asemenea, a fost accentuată importanţa consolidării măsurilor de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului şi menţinerea unui dialog permanent între cetăţenii din partea dreaptă şi partea stângă a Nistrului.
Oficialul Uniunii Europene a menţionat şi importanţa asigurării de către părţile implicate în negocieri a unei transparenţe echilibrate şi responsabile pe marginea procesului de reglementare a conflictului.
Kalman MIZSEI a mai exprimat deschiderea Uniunii Europene pentru demersurile de integrare europeană a ţării noastre şi susţinerea blocului comunitar pentru aspiraţiile europene ale cetăţenilor moldoveni.
Deputaţii au apreciat înalt, la rândul său, suportul constant al Uniunii Europene în soluţionarea problemei transnistrene.
Parlamentarii au pledat pentru implicarea mai activă a Legislativului în problema transnistreană şi pentru mai multă transparenţă în procesul de negocieri.
Exponenţii corpului de legiuitori s-au pronunţat pentru o poziţie consolidată a clasei politice din Republica Moldova referitor la principiile de bază privind identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean.
Interlocutorii au fost unanimi în părerea că geneza acestui conflict nu conţine elemente etnice sau religioase şi poate fi soluţionat în baza voinţei părţilor.
La întrevedere au participat, de asemenea, parlamentarii Eugenia OSTAPCIUC, Serafim URECHEAN, Vlad CUBREACOV, Oleg SEREBRIAN, Iurie ROŞCA, Vladimir ŢURCANU, Grigore PETRENCO, Dumitru BRAGHIŞ, Vladimir FILAT.
Serviciul de presă al Parlamentului
Kalman Mizsei vorbeşte despre necesitatea identificării unui consens politic naţional privind reglementarea transnistreană, ceea ce este adevărat. Însă după ce i-am ascultat zilele trecute pe reprezentanţii partidelor parlamentare, mi-am dat seama cât de departe suntem până la stabilirea unui astfel de consens, chiar dacă în iulie 2005 s-a adoptat unanim o Lege privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Interlocutorii au discutat starea actuală şi perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Oficialul Uniunii Europene a expus poziţia Uniunii Europene referitor la procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Kalman MIZSEI a reconfirmat susţinerea Uniunii Europene privind identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi în cadru legal internaţional. Diplomatul UE a apreciat că o soluţie viabilă a diferendului trebuie să se bazeze pe normele dreptului internaţional şi pe valorile europene fundamentale.
Reprezentantul Special al UE a accentuat importanţa unui consens politic naţional privind mecanismele şi principiile de reglementare a problemei transnistrene. În context, ambasadorul european a reiterat importanţa reluării procesului de negocieri în cadrul formatului extins de negocieri 5 plus 2.
Potrivit diplomatului UE, demilitarizarea regiunii de est a Republicii Moldova reprezintă condiţie esenţială în identificarea unei soluţii viabile şi durabile a problemei de pe Nistru. În acest sens, sursa citată a subliniat necesitatea respectării de către Federaţia Rusă a angajamentelor internaţionale asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul. Totodată, oficialul a mai subliniat drept importantă transformarea actualului format de menţinere a păcii din regiune în misiune internaţională de observatori civili.
De asemenea, a fost accentuată importanţa consolidării măsurilor de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului şi menţinerea unui dialog permanent între cetăţenii din partea dreaptă şi partea stângă a Nistrului.
Oficialul Uniunii Europene a menţionat şi importanţa asigurării de către părţile implicate în negocieri a unei transparenţe echilibrate şi responsabile pe marginea procesului de reglementare a conflictului.
Kalman MIZSEI a mai exprimat deschiderea Uniunii Europene pentru demersurile de integrare europeană a ţării noastre şi susţinerea blocului comunitar pentru aspiraţiile europene ale cetăţenilor moldoveni.
Deputaţii au apreciat înalt, la rândul său, suportul constant al Uniunii Europene în soluţionarea problemei transnistrene.
Parlamentarii au pledat pentru implicarea mai activă a Legislativului în problema transnistreană şi pentru mai multă transparenţă în procesul de negocieri.
Exponenţii corpului de legiuitori s-au pronunţat pentru o poziţie consolidată a clasei politice din Republica Moldova referitor la principiile de bază privind identificarea unei soluţii a conflictului transnistrean.
Interlocutorii au fost unanimi în părerea că geneza acestui conflict nu conţine elemente etnice sau religioase şi poate fi soluţionat în baza voinţei părţilor.
La întrevedere au participat, de asemenea, parlamentarii Eugenia OSTAPCIUC, Serafim URECHEAN, Vlad CUBREACOV, Oleg SEREBRIAN, Iurie ROŞCA, Vladimir ŢURCANU, Grigore PETRENCO, Dumitru BRAGHIŞ, Vladimir FILAT.
Serviciul de presă al Parlamentului
Kalman Mizsei vorbeşte despre necesitatea identificării unui consens politic naţional privind reglementarea transnistreană, ceea ce este adevărat. Însă după ce i-am ascultat zilele trecute pe reprezentanţii partidelor parlamentare, mi-am dat seama cât de departe suntem până la stabilirea unui astfel de consens, chiar dacă în iulie 2005 s-a adoptat unanim o Lege privind principiile de bază ale statutului regiunii transnistrene.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 13 februarie 2008
Referendum de modificare a Constituţiei sau acţiune eficientă de PR?
Apropierea alegerilor, în orice stat pluralist, provoacă activizarea formaţiunilor politice. Acestea lansează diferite proiecte, pornesc acţiuni, fac declaraţii, iau atitudine, organizează conferinţe de presă etc. Scopul major urmărit de către partide este creşterea popularităţii pentru a obţine un loc (de fapt, mai multe fotolii) sub acoperişul Parlamentului.
Zilele acestea o formaţiune recent creată în baza transfugilor din mai multe partide, a lansat iniţiativa organizării unui referendum naţional pentru modificarea Constituţiei, inclusiv pentru a restabili alegerea directă a preşedintelui ţării. Curios lucru că un proiect de lege în acest sens a fost propus, în toamna trecută, de către deputaţii Partidului Democrat, formaţiune de unde a migrat liderul recent constituitului partid. Însă noua forţă politică nu se opreşte doar cu scrierea proiectului de lege, ci va lansa o campanie de colectare a semnăturilor necesare pentru organizarea referendumului – cel puţin 200 de mii de iscălituri. Ce va da această acţiune şi de ce se mai insistă asupra subiectului în cauză?
Răspuns la această întrebare a dat, marţi, o altă forţă politică de opoziţie, apărută mai puţin de un an în urmă. Liderii acesteia au calificat iniţiativa privind modificarea Constituţiei drept „o acţiune populistă”, fără şanse de reuşită, motivînd că nu este real să modifici Legea Supremă pînă la viitoarele alegeri parlamentare, preconizate pentru primăvara anului 2009. Dacă e să ţinem cont de procedura de modificare a Constituţiei şi cea de organizare a referendumului naţional, atunci trebuie să le dăm dreptate celor care privesc sceptic la această iniţiativă, cel puţin pînă după viitoarele alegeri legislative. Colectarea a peste 200 de mii de semnături va dura luni întregi. După aceasta, urmează să treacă procedura verificare şi acceptare din partea Comisiei Electorale Centrale a iniţiativei de organizare a referendumului. Orice modificare a Constituţiei prevede solicitarea avizului Curţii Constituţionale cu cel puţin jumătate de an înainte de operarea modificării. Sumînd timpul, primim o cifră ce depăşeşte un an şi ceva. Atunci, rămînem la concluzia ce vorbeşte despre populismul acţiunii? De fapt, este o iniţiativă populistă, care poate fi transformată într-o acţiune reuşită de PR. O să explic de ce.
Mai întîi de toate despre speculaţiile ce ţin de democraţia şi eficienţa formelor de guvernămînt. Ştiinţa politică evidenţiază două forme de guvernămînt: monarhia şi republica. Monarhia la rîndul ei este de cîteva feluri: constituţională, absolută, teocratică. Republica poate fi prezindenţială, semiprezidenţială, semiparlamentară şi parlamentară. Atît monarhiile constituţionale, cît şi republicile, indiferent de forma lor, pot fi democratice şi la fel de eficiente. Nu există un model al democraţiei supreme ori al eficienţei absolute.
În Uniunea Europeană aproximativ jumătate din statele-membre sînt republici parlamentare. Este adevărat că în unele dintre aceste ţări, deşi parlamentare, preşedintele este ales prin sufragiu direct (Finlanda, Polonia, Slovacia, Bulgaria). Însă există un şir de state europene, cu democraţii avansate, în care şeful statului este ales de către parlament. Nu poţi acuza Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia sau Andora, în care preşedintele este ales de către Parlament, de faptul că ele sînt mai puţin democratice ori că ceva este putred în statele respective. Şi preşedintele confederaţiei Elveţiene este ales indirect. În Statele Unite există un sistem electoral deosebit, unic în felul său, care presupune alegerea preşedintelui de către un Colegiu Electoral şi nu direct de către cetăţeni.
Cîţiva ani în urmă şi în România au pornit discuţii despre necesitatea modificării Constituţiei, pentru ca şeful statului să fie ales de către Parlament. La un moment, grupurile parlamentare ale PSD şi PNL din România au început să lucreze la scrierea proiectului de lege privind modificare Legii Supreme. În vara anului trecut, premierul român Călin Popescu Tăriceanu afirma că e nevoie ca România să fie republică parlamentară „pentru a limita acumularea puterii în mîinile unui grup restrîns de persoane sau chiar ale unui singur om”. Şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România susţinea „tranşant” necesitatea alegerii şefului statului de către Parlament.
Alegerea preşedintelui ţării de către Parlament nu este mai puţin reprezentativă decît în cazul votării acestuia într-un scrutin direct, deoarece şeful statului este ales de către reprezentanţii poporului (deputaţi), care au ajuns în Legislativ în urma unui scrutin universal. Problema deja constă în modul în care se exercită funcţia de preşedinte şi nu în forma de alegere a acestuia.
Scriam că iniţierea referendumului în cauză poate fi transformată într-o acţiune eficientă de PR pentru creşterea popularităţii partidului. Potrivit Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2006, 78% din populaţia ţării ar fi dorit ca şeful statului să fie ales direct. Una din regulile marketingului politic (ca şi cel comercial) îndeamnă să oferi electoratului (consumatorului) ceea ce el doreşte (oferta să fie conform cererii). Iar lansarea ideilor care au priză la cetăţeni, dar nu sînt reale de îndeplinit se numeşte populism. În plus, colectarea semnăturilor de la peste 200 de mii de persoane este o modalitate bună de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor despre existenţa unui partid, care "se gîndeşte la doleanţele poporului". Dar şi ocazie de a ieşi mai des în faţa presei, pentru a anunţa despre "zecile de mii de semnături strînse şi susţinerea masivă din partea populaţiei". Din acest punct de vedere, ideea a fost bine gândită!
Vom reveni la subiect.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Zilele acestea o formaţiune recent creată în baza transfugilor din mai multe partide, a lansat iniţiativa organizării unui referendum naţional pentru modificarea Constituţiei, inclusiv pentru a restabili alegerea directă a preşedintelui ţării. Curios lucru că un proiect de lege în acest sens a fost propus, în toamna trecută, de către deputaţii Partidului Democrat, formaţiune de unde a migrat liderul recent constituitului partid. Însă noua forţă politică nu se opreşte doar cu scrierea proiectului de lege, ci va lansa o campanie de colectare a semnăturilor necesare pentru organizarea referendumului – cel puţin 200 de mii de iscălituri. Ce va da această acţiune şi de ce se mai insistă asupra subiectului în cauză?
Răspuns la această întrebare a dat, marţi, o altă forţă politică de opoziţie, apărută mai puţin de un an în urmă. Liderii acesteia au calificat iniţiativa privind modificarea Constituţiei drept „o acţiune populistă”, fără şanse de reuşită, motivînd că nu este real să modifici Legea Supremă pînă la viitoarele alegeri parlamentare, preconizate pentru primăvara anului 2009. Dacă e să ţinem cont de procedura de modificare a Constituţiei şi cea de organizare a referendumului naţional, atunci trebuie să le dăm dreptate celor care privesc sceptic la această iniţiativă, cel puţin pînă după viitoarele alegeri legislative. Colectarea a peste 200 de mii de semnături va dura luni întregi. După aceasta, urmează să treacă procedura verificare şi acceptare din partea Comisiei Electorale Centrale a iniţiativei de organizare a referendumului. Orice modificare a Constituţiei prevede solicitarea avizului Curţii Constituţionale cu cel puţin jumătate de an înainte de operarea modificării. Sumînd timpul, primim o cifră ce depăşeşte un an şi ceva. Atunci, rămînem la concluzia ce vorbeşte despre populismul acţiunii? De fapt, este o iniţiativă populistă, care poate fi transformată într-o acţiune reuşită de PR. O să explic de ce.
Mai întîi de toate despre speculaţiile ce ţin de democraţia şi eficienţa formelor de guvernămînt. Ştiinţa politică evidenţiază două forme de guvernămînt: monarhia şi republica. Monarhia la rîndul ei este de cîteva feluri: constituţională, absolută, teocratică. Republica poate fi prezindenţială, semiprezidenţială, semiparlamentară şi parlamentară. Atît monarhiile constituţionale, cît şi republicile, indiferent de forma lor, pot fi democratice şi la fel de eficiente. Nu există un model al democraţiei supreme ori al eficienţei absolute.
În Uniunea Europeană aproximativ jumătate din statele-membre sînt republici parlamentare. Este adevărat că în unele dintre aceste ţări, deşi parlamentare, preşedintele este ales prin sufragiu direct (Finlanda, Polonia, Slovacia, Bulgaria). Însă există un şir de state europene, cu democraţii avansate, în care şeful statului este ales de către parlament. Nu poţi acuza Germania, Italia, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia sau Andora, în care preşedintele este ales de către Parlament, de faptul că ele sînt mai puţin democratice ori că ceva este putred în statele respective. Şi preşedintele confederaţiei Elveţiene este ales indirect. În Statele Unite există un sistem electoral deosebit, unic în felul său, care presupune alegerea preşedintelui de către un Colegiu Electoral şi nu direct de către cetăţeni.
Cîţiva ani în urmă şi în România au pornit discuţii despre necesitatea modificării Constituţiei, pentru ca şeful statului să fie ales de către Parlament. La un moment, grupurile parlamentare ale PSD şi PNL din România au început să lucreze la scrierea proiectului de lege privind modificare Legii Supreme. În vara anului trecut, premierul român Călin Popescu Tăriceanu afirma că e nevoie ca România să fie republică parlamentară „pentru a limita acumularea puterii în mîinile unui grup restrîns de persoane sau chiar ale unui singur om”. Şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România susţinea „tranşant” necesitatea alegerii şefului statului de către Parlament.
Alegerea preşedintelui ţării de către Parlament nu este mai puţin reprezentativă decît în cazul votării acestuia într-un scrutin direct, deoarece şeful statului este ales de către reprezentanţii poporului (deputaţi), care au ajuns în Legislativ în urma unui scrutin universal. Problema deja constă în modul în care se exercită funcţia de preşedinte şi nu în forma de alegere a acestuia.
Scriam că iniţierea referendumului în cauză poate fi transformată într-o acţiune eficientă de PR pentru creşterea popularităţii partidului. Potrivit Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2006, 78% din populaţia ţării ar fi dorit ca şeful statului să fie ales direct. Una din regulile marketingului politic (ca şi cel comercial) îndeamnă să oferi electoratului (consumatorului) ceea ce el doreşte (oferta să fie conform cererii). Iar lansarea ideilor care au priză la cetăţeni, dar nu sînt reale de îndeplinit se numeşte populism. În plus, colectarea semnăturilor de la peste 200 de mii de persoane este o modalitate bună de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor despre existenţa unui partid, care "se gîndeşte la doleanţele poporului". Dar şi ocazie de a ieşi mai des în faţa presei, pentru a anunţa despre "zecile de mii de semnături strînse şi susţinerea masivă din partea populaţiei". Din acest punct de vedere, ideea a fost bine gândită!
Vom reveni la subiect.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Uniunea Europeană ne ia amprentele la control
Comisia Europeană a prezentat miercuri un proiect privind securitatea la frontieră, în cadrul căruia va fi implemnetat un sistem de amprentare digitală a cetăţenilor străini care vizitează zona de liberă circulaţie a celor 24 de state europene.
Registrul electronic, similar unui sistem adoptat de Statele Unite după atacurile de la 11 septembrie 2001, ar putea fi funcţional începând cu 2015, dacă guvernele şi parlamentarii europeni aprobă proiectul, potivit Executivului Uniunii Europene.
Comisia Europeană susţine că sistemul, care face parte dintr-o serie de măsuri de combatere a terorismului, a crimei organizate şi imigraţiei ilegale, este menit să protejeze graniţele blocului comunitar, întrucât în prezent călătorii europeni pot trece graniţa fără a fi supuşi controlului la frontieră în oricare dintre cele 24 de state din zona Schengen.
"Acest pachet propune noi măsuri de control la frontieră... folosind cea mai avansată tehnologie, pentru a atinge cel mai înalt nivel de securitate", a explicat comisarul european pentru Securitate şi Justiţie, Franco Frattini.
Sistemul de înregistrare electronică a intrărilor şi ieşirilor ar putea fi articulat cu un formular care să fie completat în avans pe Internet, de către cei care vor să călătorească în spaţiul european.
Aceste măsuri suplimentare de securitate ar putea fi compensat de proceduri de verificare rapidă şi automată a călătorilor înregistraţi.
Toate statele UE, cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, României şi Bulgariei, fac parte din spaţiul Schengen, căruia îi aparţin şi Islanda şi Norvegia, care nu sunt membre UE.
Registrul electronic de intrări şi ieşiri ar putea stoca amprente şi fotografii ale cetăţenilor străini care intră în spaţiul Schengen şi care intenţionează să rămână pe o perioadă mai mare de trei luni, susţine Comisia Europeană. Acelaşi sistem ar înregistra şi ora şi locul intrării, durata şederii autorizate, putând alerta autorităţile dacă o persoană depăşeşte această perioadă.
Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Registrul electronic, similar unui sistem adoptat de Statele Unite după atacurile de la 11 septembrie 2001, ar putea fi funcţional începând cu 2015, dacă guvernele şi parlamentarii europeni aprobă proiectul, potivit Executivului Uniunii Europene.
Comisia Europeană susţine că sistemul, care face parte dintr-o serie de măsuri de combatere a terorismului, a crimei organizate şi imigraţiei ilegale, este menit să protejeze graniţele blocului comunitar, întrucât în prezent călătorii europeni pot trece graniţa fără a fi supuşi controlului la frontieră în oricare dintre cele 24 de state din zona Schengen.
"Acest pachet propune noi măsuri de control la frontieră... folosind cea mai avansată tehnologie, pentru a atinge cel mai înalt nivel de securitate", a explicat comisarul european pentru Securitate şi Justiţie, Franco Frattini.
Sistemul de înregistrare electronică a intrărilor şi ieşirilor ar putea fi articulat cu un formular care să fie completat în avans pe Internet, de către cei care vor să călătorească în spaţiul european.
Aceste măsuri suplimentare de securitate ar putea fi compensat de proceduri de verificare rapidă şi automată a călătorilor înregistraţi.
Toate statele UE, cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, României şi Bulgariei, fac parte din spaţiul Schengen, căruia îi aparţin şi Islanda şi Norvegia, care nu sunt membre UE.
Registrul electronic de intrări şi ieşiri ar putea stoca amprente şi fotografii ale cetăţenilor străini care intră în spaţiul Schengen şi care intenţionează să rămână pe o perioadă mai mare de trei luni, susţine Comisia Europeană. Acelaşi sistem ar înregistra şi ora şi locul intrării, durata şederii autorizate, putând alerta autorităţile dacă o persoană depăşeşte această perioadă.
Mediafax
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Adreseaza-i o întrebare Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner
Ai ocazia să-i adresezi o întrebare Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, care va sosi la Chisinau pe 14-15 februarie curent. Vineri am planificat un scurt interviu cu dna Ferrero-Waldner şi, în cazul în care veţi adresa întrebări interesante, aveţi şansa să primiţi răspuns la ele la începutul săptămânii viitoare.
În continuare voi publica un comunicat al MAEIE despre vizita oficialităţii europene.
În zilele de 14-15 februarie curent, în Republica Moldova se va afla în vizită de lucru dna Benita Ferrero Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate. În discuţiile cu oficialităţile ţării noastre vor fi abordate subiecte de interes comun, inclusiv evoluţia relaţiilor moldo-comunitare, realizarea Planului de Acţiuni RM-UE, activitatea misiunii de monitorizare a frontierei dintre Moldova şi Ucraina, perspectivele soluţionării conflictului transnistrean.
În acest context, dna Benita Ferrero Waldner va avea întrevederi cu dnii Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului, şi Vasile Tarlev, Primul ministru.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
În continuare voi publica un comunicat al MAEIE despre vizita oficialităţii europene.
În zilele de 14-15 februarie curent, în Republica Moldova se va afla în vizită de lucru dna Benita Ferrero Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate. În discuţiile cu oficialităţile ţării noastre vor fi abordate subiecte de interes comun, inclusiv evoluţia relaţiilor moldo-comunitare, realizarea Planului de Acţiuni RM-UE, activitatea misiunii de monitorizare a frontierei dintre Moldova şi Ucraina, perspectivele soluţionării conflictului transnistrean.
În acest context, dna Benita Ferrero Waldner va avea întrevederi cu dnii Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului, şi Vasile Tarlev, Primul ministru.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 12 februarie 2008
O persoană şi-a retras semnătura de pe Declaraţia de Independenţă a R. Moldova
Ex-primarul de Comrat, Constantin Tauşanji, deputat în primul Parlament al ţării noastre, a anunţat printr-o declaraţie că îşi retrage semnătura de pe Declaraţia de Independenţă a R. Moldova (vedeţi aici textul declaraţiei lui Tauşanji). El şi-a motivat acţiunea prin faptul că ar fi hărţuit pe nedrept de organele de drept moldoveneşti, gest pe care îl apreciază ca "o hărţuire din partea statului".
Înteresant dacă există vreo procedură juridică de retragere a semnăturii de sub Declaraţia de Independenţă şi ce se întâmplă dacă cel puţin jumătate din semnatari renunţă la semnătura lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Înteresant dacă există vreo procedură juridică de retragere a semnăturii de sub Declaraţia de Independenţă şi ce se întâmplă dacă cel puţin jumătate din semnatari renunţă la semnătura lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Moldova - ţara partidelor geopolitice
În R. Moldova nu există partide politice. Sunt doar partide geopolitice. Această idee a fost exprimată de către analistul politic Igor Boţan, în cadrul unui recent seminar, dedicat tematicii transnistrene. Explicaţia tezei în cauză ţine de activitatea formaţiunilor politice moldoveneşti, care se bazează, în mare parte, pe orientarea acestora pe axa Est - Vest, pro sau contra NATO.
Dacă observăm, majoritatea partidelor active se pronunţă categoric pentru orientarea ţării noastre spre UE, alte spre spaţiul CSI-st, în special, cu Rusia. Există formaţiuni care doresc aderarea R. Moldova la România, sunt şi de cele care mai speră în restabilirea URSS, ori aderarea la Uniunea interstatală Rusia-Belarus. Unele formaţiuni insistă asupra ideii aderării la NATO, altele sunt categoric împotrivă. Anumite forţe politice pun la bază principii şi valori europene, altele se sprijină pe valorile pravoslavnice, specifice Rusiei. Există partide care doresc soluţionarea diferendului transnistrean prin crearea unei confederaţii, alte văd soluţia în federaţie, iar unele formaţiuni pledează pentru statul unitar, cu Transnistria inclusiv. Sunt şi partide care văd viitorul R. Moldova fără regiunea din estul ţării.
Unele formaţiuni insistă asupra ideii că moldovenii sunt români şi punctum, altele cred că moldovenii nu sunt români, ci moldoveni şi punctum, iar altele cred că suntem moldoveni, dar nu suntem diferiţi cu mult de români. Unii doresc să schimbăm art. 13 din Constituţie, pentru a numi limba română, alţii insistă asupra păstrării denumirii de limbă moldovenească, ca limbă de stat. Unii cred că cele două limbi sunt identice, alţii editează dicţionare moldo-române.
Unele formaţiuni politice doresc acordarea statutului de limbă de stat limbii ruse, alte formaţiuni se pronunţă împotrivă. Astfel de exemple pot continua.
Recent am vorbit cu un lider de partid, abordând chesitunea plasării formaţiunilor politice moldoveneşti pe eşichierul politic, de la stânga la dreapta (sau invers). El a insistat (şi sunt de acord) că printre elementele definitorii pentru poziţionarea partidelor figurează atitudinea faţă de vectorul politicii externe, faţă de ideea de neutralitate, faţă de limbă, faţă de identificarea naţională etc.
Când oare R. Moldova va avea şi partide politice?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Dacă observăm, majoritatea partidelor active se pronunţă categoric pentru orientarea ţării noastre spre UE, alte spre spaţiul CSI-st, în special, cu Rusia. Există formaţiuni care doresc aderarea R. Moldova la România, sunt şi de cele care mai speră în restabilirea URSS, ori aderarea la Uniunea interstatală Rusia-Belarus. Unele formaţiuni insistă asupra ideii aderării la NATO, altele sunt categoric împotrivă. Anumite forţe politice pun la bază principii şi valori europene, altele se sprijină pe valorile pravoslavnice, specifice Rusiei. Există partide care doresc soluţionarea diferendului transnistrean prin crearea unei confederaţii, alte văd soluţia în federaţie, iar unele formaţiuni pledează pentru statul unitar, cu Transnistria inclusiv. Sunt şi partide care văd viitorul R. Moldova fără regiunea din estul ţării.
Unele formaţiuni insistă asupra ideii că moldovenii sunt români şi punctum, altele cred că moldovenii nu sunt români, ci moldoveni şi punctum, iar altele cred că suntem moldoveni, dar nu suntem diferiţi cu mult de români. Unii doresc să schimbăm art. 13 din Constituţie, pentru a numi limba română, alţii insistă asupra păstrării denumirii de limbă moldovenească, ca limbă de stat. Unii cred că cele două limbi sunt identice, alţii editează dicţionare moldo-române.
Unele formaţiuni politice doresc acordarea statutului de limbă de stat limbii ruse, alte formaţiuni se pronunţă împotrivă. Astfel de exemple pot continua.
Recent am vorbit cu un lider de partid, abordând chesitunea plasării formaţiunilor politice moldoveneşti pe eşichierul politic, de la stânga la dreapta (sau invers). El a insistat (şi sunt de acord) că printre elementele definitorii pentru poziţionarea partidelor figurează atitudinea faţă de vectorul politicii externe, faţă de ideea de neutralitate, faţă de limbă, faţă de identificarea naţională etc.
Când oare R. Moldova va avea şi partide politice?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
