Armaghedonul "patrioţilor"

Lupta între „Patria-Moldova” (P.-M.) şi „Patria-Rodina” (P.-R.) continuă. Ambele formaţiuni sînt declarate de stînga şi pledează pentru aprofundarea relaţiilor cu Rusia, dar se împacă între ele la fel ca şi mîţa cu şoarecele. Cele două partide au organizat, astăzi, conferinţe de presă, una după alta, cu ocazii diferite, însă nu au uitat să-şi mai arunce cîte o piatră în ograda unui-altuia. Întîlniţi în aceiaşi sală, liderii celor două „Patrii” nici nu au dorit să se salute, prefăcîndu-se că nu se observă.

Vicepreşedintele „P.-M.”, Gheorghe Sima, i-a acuzat pe cei din Partidul Socialiştilor „P.-R.” că ar fi controlaţi de către o persoană din afara partidului. „În spatele „Patria-Rodina” stă Marc Tcaciuc”, a declarat sursa citată, arătîndu-se indignat de faptul că socialiştii refuză să participe la procesul de coalizare, demarat de „P.-M.” şi Mişcarea lui Valeri Klimenko „Ravnopravie”.

În replică, copreşedintele „P.-R.”, Veronica Abramciuc, a declarat că „fiecare gîndeşte cu ceea ce are în creier”, subliniind că „P.-M.” este „un proiect politic de 0,5%”, avînd în vedere scorul electoral pe care îl poate acumula acest partid. Mai mult, Abramciuc a evidenţiat că „P.-M.” reprezintă „un proiect implementat din afara R. Moldova şi intenţionează să aducă în politică persoane din afara ţării noastre, care sînt dirijate”. Amintim că recent alesul preşedinte al Partidului „P.-M.” este liderul unei organizaţii cu acelaşi nume, Andrei Ţărnă, refugiat de cîţiva ani la Moscova şi care, potrivit subalternului său – Sima, nu vine deocamdată în R. Moldova deoarece are dosar penal şi poate fi arestat. Noi am mai scris şi de faptul că în spatele acestui proiect ar putea sta hoţul în lege „Bulgaru”, care a declarat, în vara curentă, că doreşte să revină în marea politică moldovenească.

Conferinţa de presă a celor de la „P.-M.” a fost presărată şi cu alte situaţii nostime. De exemplu, deputatul Gheorghe Musteaţă, exclus din fracţiunea PCRM şi din rîndurile acestui partid încă în martie 2007, a dat citirii unei „scrisori deschise” prin care „anunţă” că părăseşte fracţiunea şi partidul de guvernămînt. Nici un an nu a trecut de cînd a fost dat pe uşă afară şi el anunţă că iese pe fereastră. Întrebarea unei jurnaliste „cum poţi să ieşi de acolo unde nu eşti”, a rămas fără un răspuns clar. În schimb, el a anunţat că aderă la „P.-M.”. Ce l-a făcut să ia o astfel de decizie, rămîne un mister. Cert e că deputatul în cauză nu prea ştie ce „mîncare de peşte” este această formaţiune.

Întrebat dacă susţine poziţia lui A. Ţ. despre recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene, Gh. M. s-a blocat preţ de cîteva secunde, apoi Sima i-a şoptit ceva la ureche şi deputatul a răspuns că „trebuie să se mai consulte în această problemă”. Totodată, el a mai adăugat că „P.-M.” s-a expus pe marginea acestei chestiuni şi această poziţie „este corectă”. Prin urmare, Gh. M. susţine necesitatea recunoaşterii independenţei regiunii rebele din estul R. Moldova. Atunci, ce fel de „Patria Moldova” vor ei să făurească?

La aceiaşi conferinţă de presă am cules cîteva perle generate de ex-ministrul Educaţiei R. Moldova, Gh. Sima. De la acesta am aflat că Moldova, condusă de Ştefan cel Mare, avea formă de republică: „... hotarele Republicii Moldova, pe care a avut-o Ştefan (cel Mare n.r.)”. Apropo, dle ex-ministru al Educaţiei, Ştefan cel Mare a fost domnitor sau preşedinte? De altfel, tot de la Gh. Sima am aflat că fostul şef al Misiunii OSCE în Moldova, Luis O’Nill, era „preşedinte al OSCE”. Dar ministrul de Externe al Spaniei, ţară care prezidează la moment această organizaţie, ce este? Iată şi cîteva expresii lingvistice ale celui care a condus domeniul educaţiei în ţara noastră: „... la congres au fost luate o hotărîre...”, „...ne-a spus pe telefon...”. De altfel, acesta a acuzat statele occidentale de „duble standarde” deoarece ambasadele acestor ţări, inclusiv a OSCE, la Chişinău, nu au dorit să facă presiuni asupra autorităţilor moldoveneşti ca să înregistreze modificările în statut şi program, adoptate la recentul lor congres. Dar despre principiul de neimplicare în treburile interne ale altui stat, Gh. Sima a auzit?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!