Transnistria - o zonă care mai rămâne "îngheţată"

Fără negocieri, dar cu multe discuţii, evenimente şi răsturnări de situaţie. În felul acesta poate fi caracterizată telegrafic situaţia din anul 2007 legată de conflictul transnistrean. În timp ce liderii rebeli de la Tiraspol au făcut tot posibilul ca să conserve situaţia, populaţia din regiune se confruntă cu o inflaţie de circa 30%, pe fundalul conservării salariilor bugetarilor la nivelul celor din 2006. Deşi nemulţumirea oamenilor creşte, aparatul represiv-propagandistic, reuşeşte, deocamdată, să ţină „situaţia sub control”.

Regiunea de est a R. Moldova a intrat în anul 2007 cu un buget al regiunii al cărui deficit era de aproape 47% (circa 81 mil. de euro) şi cu o datorie internă a zonei respective de circa 81 mil. de euro. Perspectiva teritoriului moldovenesc din stînga Nistrului era sumbră, fapt care i-a făcut pe gestionarii acestui buget să limiteze orice cheltuieli de investiţie, doar pentru a fi în stare să achite salariile bugetarilor.

În prima luna a anului curent, după pretinsele alegeri ale „preşedintelui rmn” din decembrie 2006, neschimbatul lider al rebelilor, Igor Smirnov, şi-a numit „miniştrii”, care, în mare parte, erau cei din vechiul „guvern”. Aceasta dădea de înţeles că politica promovată de Tiraspol va rămîne neschimbată, fapt dovedit în practică pînă acum.

În ianuarie, la Madrid (Spania), mediatorii şi observatorii la negocierile politice privind reglementarea transnistreană (OSCE, Rusia, Ucraina + SUA şi UE), au adresat Chişinăului şi Tiraspolului invitaţie de a relua tratativele în format „5-2” la 15-16 februarie. Partea transnistreană a refuzat. Nu au avut efect nici următoarele tentative ale mediatorilor şi observatorilor de a debloca procesul de negocieri. Astfel, zilele acestea se împlinesc 21 de luni de la întreruperea tratativelor în formula „5+2”.

În primăvară, anumite instituţii media din occident şi de la Chişinău au anunţat despre „un nou pericol de federalizare” a R. Moldova, prin intermediul „unui plan rusesc secret, discutat de Chişinău”. Acest „plan secret” ar fi presupus, pe lîngă federalizarea ţării noastre, şi păstrarea prezenţei militare ruse în regiunea de est a Moldovei. Prestigioasa resursă web analitică www.EUobserver.com, în mai, a avansat şi un termen în care urma să fie semnat acest „plan secret – maximum două săptămîni”. Pînă la urmă s-a demonstrat că informaţia respectivă a fost doar o banală speculaţie de presă, Chişinăul repetînd, cu orice ocazie, că retragerea prezenţei militare ruse este o precondiţie pentru soluţionarea transnistreană şi nu poate fi vorba despre federalizarea R. Moldova.

Totodată, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a făcut public aşa-numitul pachet de propuneri lansat de Chişinău, care prevedea un şir de paşi pentru reglementarea acestui conflict. Oferta respectivă a primit susţinere din partea majorităţii mediatorilor şi observatorilor, ea stipulînd că orice decizie finală legată de statutul regiunii transnistrene trebuie să fie adoptată doar în formatul „5+2”.

În luna iulie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin anunţă că ţara sa îşi va suspenda participarea în Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa, document adaptat în 1999 şi care prevede că Rusia îşi va retrage prezenţa militară din R. Moldova. În decembrie, Duma de Stat a aprobat propunerea lui Putin şi Rusia şi-a suspendat participarea la FACE, fapt ce a stîrnit nemulţumirea atît a Chişinăului, cît şi a statelor occidentale.

În luna septembrie, Sovietul Suprem de la Tiraspol a anulat aşa-numita „taxă migraţională”, percepută la intrarea pe teritoriul regiunii de la cetăţenii moldoveni şi cei ai statelor occidentale, decizie care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2008. De asemenea, a fost anulată taxa de 100% percepută pentru mărfurile moldoveneşti livrate în zona de est a ţării.

În octombrie, ex-consilierul prezidenţial pe misiuni speciale, Sergiu Mocanu, anunţă un nou „plan”, care prevede stabilirea frontierei pe Nistru. Cîteva zile în urmă, acesta a devenit „liderul spiritual” al unei mişcări social-politice, care prevede izolarea malului stîng al Nistrului.

Tot în octombrie, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin lansează un şir de propuneri, care vin să întărească măsurile de încredere şi să apropie cele două maluri ale Nistrului. Şeful statului a propus eliminarea tuturor barierelor de pe Nistru, dezvoltarea unei infrastructuri unice, acreditarea instituţiilor de învăţămînt din regiunea de est. Ulterior a mai propus crearea unor forţe militare unice. Oferta Chişinăului a primit reacţii diferite la Tiraspol. În timp ce Igor Smirnov şi şeful departamentului de Externe al regiunii, Valeri Liţkai le-au respins categoric, spicherul legislativului regional, Evgheni Şevciuk le-a declarat „interesante” şi a anunţat că va pregăti „un răspuns adecvat”. Totuşi, se pare că entuziasmul lui Şevciuk s-a redus în ultimul timp.

La finele lunii octombrie, şeful Misiunii OSCE în Moldova, Luis O'Neill şi-a prezentat demisia, iar în decembrie locul acestuia a fost luat de către un alt diplomat american, Phiippe Rembler, fost consilier principal al Ambasadei SUA de la Moscova.

În luna decembrie, din cauza lipsei unui consens în privinţa retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, Consiliul Ministerial al OSCE, întrunit la Madrid, a eşuat al cincilea an consecutiv în adoptarea Declaraţiei finale, precum şi a Declaraţiei cu privire la Moldova.

La conferinţa de presă de la acest sfîrşit de an, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin a declarat că, „din punct de vedere moral-psihologic, problema (transnistreană n.r.) este deja soluţionată în minte de către toţi actorii principali implicaţi”. Cîteva zile mai tîrziu, reprezentantul special al UE pentru R. Moldova, Kalman Mizsei şi-a exprimat speranţa, într-un interviu acordat unei publicaţii de la Chişinău, că în anul viitor conflictul transnistrean va putea fi soluţionat.

În ultima lună a acestui an, Rusia a deblocat finanţarea regiunii separatiste din estul R. Moldova, alocîndu-i regimului de la Tiraspol un suport financiar în valoare de circa 27,2 mil. USD. Săptămîna aceasta, Igor Smirnov s-a aflat într-o vizită la Moscova, unde urmă să se întîlnească cu reprezentanţi ai ministerului rus de Externe. De remarcat că în cea de-a treia decadă a lunii ianuarie, 2008, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin va merge într-o vizită la Moscova, unde intenţionează să se întîlnească cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Este aproape deznodămîntul problemei transnistrene, vom afla deja în anul viitor.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!