Uniunea Rusia - Belarus. A fi sau a nu fi?

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus, săptămîna trecută, omologului său belarus, Alexandr Lukaşenko, funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Rusia-Belarus, însă acesta a refuzat, dorind funcţia supremă, pe care, probabil, mai mizează şeful de la Kremlin. În schimb, Vladimir Putin a acceptat, luni, să devină prim-ministru al Federaţiei Ruse, dacă în calitate de preşedinte al acestei ţări va fi ales candidatul susţinut de puterea de la Moscova, Dmitri Medvedev. Gazul rusesc livrat Belarusiei se va scumpi, de la 1 ianuarie 2008, cu 19% şi va constitui 119 USD pentru o mie de metri cubi, în schimb Rusia oferă Minskului un împrumut de 1,5 miliarde USD pentru plata datoriilor în urma livrării de gaze naturale. Acestea, dar şi alte evenimente, ridică noi semne de întrebare privind viitorul Uniunii Rusia-Belarus, formată, la 3 aprilie 1997, prin acordul semnat un an mai înainte, la 2 aprilie 1996, de către preşedinţii rus şi belarus, Boris Elţin şi Alexandr Lucaşenko.

Este greu de spus ce fel de uniune este cea dintre respectivele două state slave, care, în anumite perioade, s-au confruntat cu diferite probleme de ordin bilateral – conflicte vamale, războaie informaţionale etc. Vîrful tensiunilor s-a înregistrat la începutul anului curent, cînd Rusia a decis să majoreze esenţial preţul la gaz, iar Belarus a ameninţat că va sista livrarea acestei resurse energetice ruseşti spre statele Uniunii Europene. Discuţiile despre revitalizarea Uniunii Rusia – Belarus au revenit în actualitate săptămîna trecută, în timpul vizitei la Minsk a liderului de la Moscova, unica în perioada celor 7 ani de mandat prezidenţial al lui Vladimir Putin. Unii comentatori au presupus că Putin a dorit să-l convingă pe Lukaşenko să urgenteze procesul de unificare a celor două state, pentru ca să devină şeful statului comun.

Se pare că ambiţiile ambilor lideri sînt destul de mari. Politologul apropiat administraţiei prezidenţiale de la Moscova, Serghei Markov, deputat în recent aleasa Dumă de Stat, a relatat că Lukaşenko „şi-ar dori să devină preşedintele marelui stat unit”. Markov este de părere că această năzuinţă i-ar fi reuşit liderului belarus în perioada lui Elţin, însă în timpul lui Putin sau Medvedev, „n-are şanse”. Lui Lukaşenko i s-a propus anterior şi funcţia de prim-ministru al statului unit, dar acesta, potrivit lui Markov, a dorit sau să fie preşedinte sau să combine funcţiile de premier şi vicepreşedinte, situaţie inacceptabilă pentru Rusia.

În timp ce Markov şi-a exprimat speranţa că „Rusia şi Belarus vor găsi voinţă politică pentru a se reunifica într-un singur stat”, un alt expert în problematica relaţiilor ruso-belaruse, Andrei Suzdalţev, crede că raportul dintre aceste ţări „este în impas”. Potrivit lui Suzdalţev, Rusia doreşte doar să aibă un vecin stabil, deoarece în în Belarus locuieşte „un popor frăţesc, iar anumite probleme în economia belarusă pot crea probleme economiei ruse”.

Acelaşi expert vorbeşte despre dependenţa în creştere a economiei belaruse de Rusia. Din 1995 pînă în 2006, subvenţiile FR au constituit 42 miliarde USD. Doar în 2006 Minskul a fost subvenţionat de Rusia cu 8 miliarde USD, ceea ce constituie 6% din Produsul Intern Brut al Belarusiei, spune sursa citată. În acelaşi timp, accesul business-ului rusesc în Belarus practic este închis. Rusia construieşte oleoducte şi gazoducte ocolind teritoriul „statului frăţesc” şi doreşte să majoreze treptat preţul la gazele naturale livrate Minskului, astfel ca pînă în 2011 să fie similar cu preţul achitat de celelalte state europene.

Totuşi, relaţiile dintre cele două state sînt în ascendenţă. Balanţa comercială în 2007 ar putea atinge un nivel record, de 24 miliarde USD. Zilele acestea, a fost semnat un acord între Federaţia Rusă şi Belarus care prevede crearea de condiţii egale în domeniul politicii tarifare în transportul pe cale ferată. Aceasta înseamnă că taxele pentru transportul feroviar vor fi egale în ambele state. La începutul săptămînii curente s-a anunţat elaborarea unui program de creare a unui spaţiu informaţional comun ruso-belarus.

Nici populaţia belarusă nu are o opinie dominantă în ce priveşte viitorul relaţiilor cu Rusia. Potrivit unui recent sondaj de opinie publică, 27,8% din belaruşi sînt gata „să se apropie de Uniunea Europeană, pentru a fi apăraţi de presiunile Rusiei”. Ceva mai puţin, 25,4% cred că Belarus trebuie „mai degrabă să se înţeleagă cu Rusia, decît cu UE”, iar alte 9,6% doresc „să se unească cu Rusia într-un stat unic”. La întrebarea „dacă s-ar organiza un referendum despre unirea Belarusiei şi Rusiei”, 33,8% din respondenţi s-au pronunţat pentru unificare, în timp ce împotrivă au fost 47,4%. În aceste condiţii, viitorul proiectului Uniunea Rusia-Belarus rămîne la fel de vag cum a fost pînă acum.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!