La 23 aprilie 2009, Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul de Progres Republica Moldova, document care reprezientă un raport asupra progresului general înregistrat în implementarea Planului de Acţiuni Moldova – Uniunea Europeană (UE) între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2008. Deşi în documentul prezentat zilele trecute la Bruxelles se spune că „au fost luate în considerare şi evoluţii relevante ce s-au petrecut în afara acestui cadru de timp”, raportul nu conţine aprecieri date situaţiei electorale şi post-electorale din Moldova. Amintim că Planul de Acţiuni RM-UE, semnat în februarie 2005 pentru o perioadă de trei ani, a fost extins de comun acord după luna februarie 2008 pe o perioadă indefinită. Anterior au mai fost prezentate două rapoarte de progres - decembrie 2006 şi aprilie 2008.
Analiza comparată a acestor trei documente scoate în evidenţă faptul că principalele probleme menţionate în Raportul de Progres din 2006 (care reflectă situaţia din perioada februarie 2005-noiembrie 2006) se păstrează şi în cele din 2007, respectiv 2008. Aceasta înseamnă că reformele în domeniile problematice decurg anevoios, stagnează sau chiar, sub anumite aspecte, regresează. Cele mai problematice domenii sunt, potrivit documentelor citate: funcţionarea instituţiilor democratice; apărarea drepturilor omului; corupţia; climatul de afaceri. Spre deosebire de rapoartele precedente, cel recent pune accent şi pe înrăutăţirea situaţiei la capitolul legislaţie electorală, care a servit drept cadru juridic pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie anul curent.
Înainte de a vorbi despre aspectele negative în aprecierile oficialilor europeni, vom remarca nota relativ pozitivă dată de Comisia Europeană ţării noastre. Astfel, potrivit raportului din 23 aprilie, „Moldova este un partener care a înregistrat progrese substanţiale în guvernare şi reforme pe parcursul ultimilor ani”, precizând că în perioada de raportare evoluţii au fost înregistrate „în domeniile majoritare din cadrul Planului de Acţiuni”. Comisia a menţionat că realizări importante în perioada de raportare sunt şi în reforma sistemului judiciar, asupra căruia se insistă în toţi aceşti ani. Evoluţii pozitive au fost marcate şi în cooperarea cu UE în toate problemele ce ţin de eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, precum şi în alte domenii (comerţ, servicii financiare, migraţie, energie etc.).
La orice document formulat în mod diplomatic, aşa cum este şi cel examinat, trebuie de concentrat asupra mesajului care urmează după formule gen „totuşi; însă; dar; cu toate acestea; în pofida acestui fapt” etc., care încearcă să focalizeze atenţia asupra problemelor reale, ce necesită o atenţie sporită. După introducerea încurajatoare, în raportul pentru 2008 se menţionează că, cu toate acestea, „Moldova a înregistrat doar progrese limitate în implementarea eficace a unui număr de reforme ce reprezintă priorităţi esenţiale în cadrul Planului de Acţiune al PEV”. „Acestea includ, în special, asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, soluţionarea unor probleme de funcţionare şi reglementare a pieţei şi aplicarea eficientă a strategiilor naţionale în domenii cum ar fi lupta împotriva corupţiei, traficului de droguri şi de fiinţe umane sau în sectoare importante cum ar fi transportul şi energia. Mai mult decât atât, au fost înregistrate regrese în domeniul legii electorale în timp ce alegerile generale au fost programate pentru luna aprilie 2009”, se precizează în comunicarea Comisiei Europene.
Sub aspect negativ au fost apreciate modificările în legislaţie prin care se interzice deţinerea cetăţeniei duble sau multiple pentru numeroase categorii de funcţionari şi de reprezentanţi aleşi, la fel ca şi ridicarea pragului electoral pentru intrarea forţelor politice în Parlament şi interzicerea alianţelor pre-electorale. Aceste modificări au avut un impact direct asupra recentelor alegeri parlamentare. Comisia Europeană, deşi a salutat perfecţionarea cadrului normativ în domeniul justiţiei, a accentuat că implementarea acestor legi mai rămâne „principala provocare”. Prin urmare, nu este suficient doar adoptarea unor legi care contribuie la reformarea sistemului judiciar, ci aplicarea lor corectă în practică, astfel ca îmbunătăţirea să fie resimţită de cetăţeni. Cât priveşte combaterea corupţiei, au fost atestate anumite progrese şi şi stagnări referitoare la legislaţie. Gradul ridicat de corupţie afectează, spun oficialităţile de la Bruxelles, şi domeniul de afaceri. Nu s-a remarcat nici o acţiune eficientă pentru consolidarea libertăţii de exprimare şi pluralismului mass-media în ţară, evoluţiile lipsind şi în ceea ce priveşte consolidarea instituţională a Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asigurarea independenţei editoriale şi autonomiei instituţionale a Teleradio Moldova. Această remarcă figurează în toate cele trei rapoarte. Nu s-a înregistrat nici un progres privind conformarea cadrului legislativ cu standardele Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale.
La capitolul „respectarea drepturilor omului” se spune că în ciuda eforturilor substanţiale întreprinse de autorităţi, maltratarea de către poliţie rămâne a fi un fenomen răspândit, iar condiţiile în încăperile de detenţie şi închisori rămân în continuare să fie o sursă de îngrijorare gravă. Cele întâmplate după evenimentele din 7-8 aprilie 2009, când poliţia a reţinut, după diferite estimări, de la 200 la 300 de persoane, o parte dintre care, potrivit mărturiilor acestora, au fost maltratate, cel mai probabil vor găsi o reflectare negativă în viitorul raport de progres al Comisiei Europene. Actualul document mai atrage atenţia asupra problemelor legate de libertatea de întrunire şi, în special, „implementarea proastă” a legislaţiei în domeniu.
Repetarea pe parcursul ultimilor ani, de către Comisia Europeană, în linii generale, a aceloraşi probleme generează întrebarea „de ce se bate pasul pe loc sau chiar se înregistrează involuţii?”. Răspunsul poate fi citit printre rândurile aceloraşi documente. Mai întâi de toate, se subliniază necesitatea „sporirii eforturilor” pentru promovarea reformelor în procesul de integrare europeană. În acest sens, se sugerează că este nevoie de o voinţă politică mai pronunţată pentru realizarea acestor transformări, adică un angajament mai puternic pentru a schimba spre bine esenţa lucrurilor. Un alt aspect menţionat de Comisia Europeană este cel legat de partea financiară (lipsa banilor), care trenează reformele în anumite domenii. De asemenea, nu mai puţin importantă este capacitatea administrativă de a înfăptui reformele. Acest element este privit atât sub aspect cantitativ (criza de specialişti în anumite domenii), cât şi calitativ (profesionalismul scăzut al angajaţilor în domeniu). Dacă finanţele şi capacitatea administrativă sunt factori mai mult obiectivi, atunci voinţa politică poartă un caracter eminamente subiectiv şi care poate fi cel mai uşor de modelat. În condiţiile în care Puterea de la Chişinău va demonstra în fapte că doreşte schimbarea, în special în domeniile problematice, iar efectele vor fi resimţite pozitiv de către societatea moldovenească, atunci putem miza pe suportul UE la depăşirea dificultăţilor ce ţin de finanţare şi capacitate administrativă. Bunele reforme reprezintă un argument esenţial pentru a convinge Bruxelles-ul să acorde mai mulţi bani pentru îmbunătăţirea situaţiei, inclusiv pentru perfecţionarea specialiştilor moldoveni. Această oportunitate devine şi mai reală odată cu lansarea, pe 7 mai 2009, a Parteneriatului Estic, în cadrul căruia Moldova îşi poate aprofunda relaţiile cu UE. Îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate în Planul de Acţiuni RM-UE este şi mai importantă în ajunul începerii negocierilor privind noul acord juridic Moldova-UE. Sarcina de a continua reformele în calea de integrare europeană va reveni noii Puteri care urmează să fie formate la Chişinău după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Postări
