Parlamentul Ucrainei. Termen de garanţie - 1 an !

Ţara vecină, Ucraina, a rămas din nou fără parlament. Al treilea legislativ dizolvat în ultimii trei ani. În seara de 8 octombrie, preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko a adus la cunoştinţa cetăţenilor acestei ţări, prin intermediul unei adresări televizate, conţinutul decretului prin care „se întrerupe înainte de termen” activitatea Radei Supreme şi se anunţă alegeri anticipate. În dimineaţa zilei de joi, pe site-ul preşedinţiei de la Kiev a fost publicat decretul prin care se anunţă data viitoarelor alegerilor legislative – 7 decembrie. Deşi nu toate forţele politice parlamentare agreează decizia şefului statului, Comisia Electorală Centrală a anunţat deja că este gata să organizeze alegerile. Costul estimativ al acestui exerciţiu democratic (alegerile) este de 80 milioane USD, iar deputaţii Blocului „Iulia Timoşenko” (pro-premier) au anunţat că vor vota împotriva alocării surselor bugetare în acest scop. Amintim că actuala Radă Supremă a existat 13 luni, în timp ce precedentul legislativ doar 11 luni (a fost ales în martie 2006 şi dizolvat în aprilie 2007). Presa ucraineană scrie că dacă nu va fi anulat pragul minim de 50% pentru validarea alegerilor, sînt şanse mari ca cetăţenii acestei ţări „să meargă la votare ca la serviciu”, adică să fie organizate scrutine repetate.
Dizolvarea Radei Supreme este rezultatul unor lungi confruntări între membrii fostei coaliţii guvernamentale din care făceau parte Blocul Iuliei Timoşenko şi formaţiunea pro-prezidenţială – Blocul „Ucraina Noastră – Autoapărarea Populară”. Luptele interne, materializate în dispute deschise între preşedintele Iuşcenko şi premierul Timoşenko, au durat pe tot parcursul anului trecut şi în acest an, soldîndu-se cu destrămarea, în septembrie 2008, a „alianţei portocalii”. După ce, acum o lună, partenerii de alianţă au anunţat oficial „decesul” acesteia, şeful statului a dat fracţiunilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, termen de 30 de zile pentru a forma o nouă coaliţie. Termenul a expirat zilele trecute, fără ca deputaţii să reuşească crearea noii alianţe de guvernare.
Deocamdată este greu de presupus dacă alegerile anticipate vor reprezenta o salvare pentru Ucraina, ţară în care se desfăşoară scrutine, anual, din 2004 încoace (prezidenţiale, legislative şi locale). Fostul preşedinte al acestui stat, Leonid Kravciuk, a declarat presei că optează pentru alegeri prezidenţiale anticipate, concomitent cu cele parlamentare, deoarece, în opinia acestuia, în cazul în care Iuşcenko va rămîne şef al statului, va fi păstrată confruntarea dintre preşedinţie şi legislativ. În pofida unor mişcări tectonice pe arena politică ucraineană înainte de campania electorală, viitoarea componenţă a Radei Supreme ar putea fi aproximativ de aceiaşi culoare a forţelor pro-occidentale şi pro-ruseşti.
Preşedintele Ucrainei a admis posibilitatea creării Blocului „Viktor Iuşcenko”, despre care presa de la Kiev scrie de mai mult timp. Nu este clar cine va face parte din componenţa acestuia, deoarece reprezentanţi ai formaţiunii pro-prezidenţiale „Ucraina Noastră” (UN) au declarat că ea va merge de sine stătător la alegeri, cu păstrarea denumirii, în timp ce Autoapărarea Populară, care la momentul actual este în acelaşi bloc cu UN, înclină spre o participare în comun la alegeri cu Blocul Iuliei Timoşenko. Partidul Regiunilor, principala formaţiune de opoziţie, îl va avea din nou cap de listă pe ex-premierul Viktor Ianukovici.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie publică, din luna septembrie, pragul de 3% au şanse să-l treacă şase forţe politice: Partidul Regiunilor, Blocul Iuliei Timoşenko, „Ucraina Noastră”, Blocul lui Litvin, Partidul Comunist şi forţa politică pro-Iuşcenko. Astfel, în conformitate cu rezultatele sondajului de opinie publică prezentat, pe 19 septembrie, de către Centrul de cercetări sociologice „Soţiovîmir”, pentru Blocul Iuliei Timoşenko ar vota 23,3% (respectiv 171 de mandate, cu 15 mai multe decît acum), Partidul Regiunilor ar primi 20,6% din voturi (161, cu 14 mai puţin decît acum), „Ucraina Noastră” – 7,1% (52 de mandate, cu 20 mai puţin decît acum). Pentru Partidul Comunist şi-ar da votul 5,2%, iar pentru Blocul lui Litvin – 5,1%. Potrivit rezultatelor sondajului de opinie publică realizat de către Institutul naţional de studii strategice, pentru PR ar vota 20,2%, pentru BIuT – 17,3%, pentru „UN” – 5,7%, pentru Blocul lui Litvin – 6,6%, pentru PC – 5,7%, pentru o formaţiune pro-prezidenţială 3,5%.
În felul acesta, teoretic sînt posibile două formule de coaliţii, dar ambele la limită: între aceleaşi forţe portocalii care s-au despărţit recent sau formaţiunile pro-ruseşti – PR, Blocul lui Litvin şi PC. Ce va fi după 7 decembrie 2008, cetăţeanul ucrainean va decide.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!