Interviu cu Ferenc Banfi, şef al Misiunii Europene de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană.
- Pe 30 noiembrie, 2008, Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la frontiera Moldovei şi Ucrainei va împlini 3 ani de activitate. Conduceţi această misiune de la lansarea ei. Cum apreciaţi rezultatele EUBAM?
- Misiunea nu-şi are propriile rezultate. Ea este o activitate mixtă a R. Moldova, Ucrainei, a reprezentaţilor EUBAM şi, respectiv, a Comisiei Europene, care a iniţiat misiunea. Privind înapoi la aceşti 3 ani, pot spune că sînt mîndru de respectiva activitate trilaterală.
Să începem cu rezultatele pozitive. Trebuie menţionat că ţările gazdă (Moldova şi Ucraina n.r.) pot avea relaţii strînse de colaborare, iar EUBAM este doar un mecanism consultativ. Aş vrea să accentuez suportul continuu din partea R. Moldova şi Ucrainei, dar şi din partea statelor-membre ale Uniunii Europene, care îşi au reprezentanţi în cadrul Misiunii. Climatul politic pozitiv (din RM şi Ucraina n.r.) a creat o bază favorabilă pentru activitatea EUBAM. Avem o colaborare bună cu serviciile de grăniceri şi vamal, Ministerul Justiţiei, procuratura generală, serviciile secrete etc. Atestăm reciprocitate şi un profesionalism înalt la aceşti lucrători. Pot spune ferm că aceasta este o colaborare strînsă între profesionişti adevăraţi în domeniile respective.
Să vorbim despre cîteva rezultate concrete. Obţinerea unui regim unic vamal la frontiera moldo-ucraineană este unul ca atare. Ambele state au demonstrat un angajament comun în acest sens printr-o declaraţie semnată de către primii-miniştri moldovean şi ucrainean. Ca efect, acum avem o frontieră mult mai transparentă, au fost create bariere pentru contrabandă şi se observă o mai mare eficienţă ce ţine de gestionarea graniţei, iar în final, se reduce activitatea grupurilor criminale. Nu vreau ca cineva să spună că nu mai există probleme la frontieră. Noi sîntem conştienţi că mai există crima organizată la graniţa moldo-ucraineană, totuşi, comparativ cu acum 3 ani nu sînt la fel de multe infracţiuni legate de contrabandă, tranzit de droguri, migraţie ilegală etc. Noi am conjugat eforturile în lupta cu activităţile ilegale, dar, în acelaşi timp, putem vorbi despre crearea condiţiilor de activitate legală pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Companiile din regiunea transnistreană au obţinut preferinţe importante din partea R. Moldova, putînd exporta în baza acestora atît pe piaţa CSI, cît şi a UE. EUBAM nu are nimic împotriva nimănui. Noi sîntem pentru oamenii din Ucraina şi din Moldova, inclusiv cei din stînga Nistrului.
Trebuie să menţionez colaborarea în diferite acţiuni cu reprezentanţii ţărilor gazdă. De exemplu, cu ajutorul EUBAM, Serviciul de Grăniceri al R. Moldova a semnat Acordul cu Organizaţia FRONTEX, fapt care va spori schimbul de informaţii între diferite state. De asemenea, s-a acordat un important sprijin tehnic în vederea dotării serviciilor care controlează frontiera. Lista rezultatelor poate continua. Mai putem spune că Moldova şi Ucraina lucrează pentru integrarea europeană.
- Orice mecanism are atît elemente pozitive, cît şi negative. Intuiesc că sînt lucruri care necesită îmbunătăţite şi în cazul EUBAM. Ce credeţi că merită perfecţionat în activitatea misiunii pe care o conduceţi?
- Nimeni şi nimic nu e perfect. E valabilă această idee şi pentru EUBAM. Avem o subdiviziune care analizează neajunsurile şi domeniile care necesită perfecţionare. În cadrul Misiunii sînt circa 120 de reprezentanţi din 22 de state-membre ale UE. Fiecare dintre aceştia crede că experienţa propriei ţări e cea mai bună. Avem dificultatea de a identifica cea mai bună opţiune. Un alt aspect este diversitatea de culturi şi experienţe în cadrul EUBAM. Noi sîntem musafiri pe teritoriile R. Moldova şi Ucrainei, ceea ce înseamnă că trebuie să ţinem cont în activitatea noastră de necesităţile acestor ţări. Nu întotdeauna înţelegem care sînt cerinţele şi cum să le facem faţă.
Este dificil şi la nivel psihologic, mă refer la modalitatea de a spune adevărul. Fiecare expert al EUBAM trebuie să înţeleagă că activitatea noastră este îndreptată nu spre critică, ci spre constructivism.
- Peste aproximativ un an expiră mandatul Misiunii, obţinut în 2005 şi prelungit în 2007. Credeţi oportună prelungirea acestui mandat?
- Sînt două posibile răspunsuri, unul tehnic şi altul politic. Pe cel politic să-l lăsăm pentru politicieni. Eu voi vorbi despre cel tehnic, ţinînd cont de intenţiile R. Moldova şi Ucrainei de a merge pe calea integrării europene, un drum lung şi anevoios. Integrarea europeană prevede multe aspecte de armonizare a normelor şi practicilor acestor două state cu cele comunitare, iar acest proces va dura mulţi ani. Existenţa problemei transnistene nesoluţionate nu poate face posibil controlul la frontiera moldo-ucraineană, în conformitate cu standardele europene. Prin urmare, mandatul EUBAM trebuie prelungit pînă va exista un control eficient al acestei graniţe din partea oficialităţilor moldoveneşti şi ucrainene.
- Segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene este considerat unul problematic, datorită lipsei unui control din partea autorităţilor legale ale R. Moldova. Ce concluzii aţi tras în urma monitorizării acestei porţiuni de graniţă?
- Existenţa unei entităţi nerecunoscute pe plan internaţional face dificil controlul la frontierei moldo-ucrainene pe cei circa 450 de km ai segmenului transnistrean. Regiunea transnistreană nu este un partener de încredere al Ucrainei în controlul asupra frontierei, iar organele competente moldoveneşti n-au acces pe acest segment. Nici EUBAM nu activează pe teritoriul acestei regiuni. Regretăm că nu există dorinţă din partea administraţiei de la Tiraspol de a crea condiţii pentru controlul deplin al graniţei, iar această situaţie contribuie la dezvoltarea crimei organizate.
- Rapoartele pe care le-aţi prezentat anterior arătau că prin regiunea transnistreană a R. Moldova funcţionează cele mai multe canale de contrabandă. Care este marfa cea mai răspîndită în cazurile de contrabandă şi ce scheme de trecere ilegală peste frontiere aţi depistat?
- Contrabandă cu cele mai diverse tipuri de mărfuri: alcool, ţigări, produse alimentare, uneori droguri etc. Din cauza imposibilităţii gestionării acestui segment de frontieră de către autorităţile moldoveneşti, există un flux mare de migraţie ilegală. Nu învinuiesc pe nimeni, doar evidenţiez la ce duce nesoluţionarea conflictului transnistrean.
- Începînd cu martie 2006 exportul din regiunea transnistreană a R. Moldova se realizează doar în baza specimenelor vamale ale autorităţilor constituţionale moldoveneşti. Ce părere aveţi despre necesitatea impunerii acestei practici şi în cazul importului în regiunea transnistreană?
- Nu e o întrebare ce ţine de control. Acest subiect trebuie privit printr-o altă perspectivă. Companiile din regiunea transnistreană se bucură de preferinţe comerciale, ceea ce înseamnă că dacă vor să exporte, de exemplu, pe piaţa europeană, aşa cum face, de pildă, Tirotex, Uzina Metalurgică de la Rîbniţa, atunci trebuie să demonstreze că producţia provine din R. Moldova. În acest sens e nevoie de obţinerea documentelor de la autorităţile moldoveneşti, iar, la rîndul său, conducerea R. Moldova garantează că aceste mărfuri au fost produse pe teritoriul său. De aceea, trebuie să se ţină cont de calitatea şi cantitatea materiei prime importate şi ca să nu se efectueze acţiuni de reexport. Acest control intern trebuie să fie şi în interesul comunităţii de afaceri din regiunea transnistreană. Subiectul dat este suprapolitizat, deşi ar trebui să atragem atenţia la nivelul tehnic. Tiraspolul şi Chişinăul urmează să se gîndească la cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Prosperitatea business-ului, contribui la creşterea bunăstării cetăţenilor.
- Dle general, cum vi se pare experienţa de aproape 3 ani în fruntea EUBAM?
- Am început colaborarea cu instituţiile din R. Moldova şi Ucraina înaintea lansării EUBAM, pe cînd activam în cadrul unor structuri cum sînt SECI şi GUAM, fapt care mi-a permis să cunosc oamenii de aici. Vreau să cred, şi probabil aşa şi este, că în baza acelor, dar şi a actualelor relaţii, avem o colaborare bună, bazată pe înţelegere reciprocă şi onestitate. De fiecare dată cînd cred că este nevoie pentru o întîlnirea cu preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin sau spicherul Marian Lupu, ori altă oficialitate, primesc undă verde şi sînt tratat cu deschidere. Aduc mulţumiri conducerii R. Moldova pentru că sînt înţeles şi sprijinit în misiunea mea. Consider responsabilitatea pe care o am drept onoare şi trebuie să o exercit în mod profesionist.
- Misiunea nu-şi are propriile rezultate. Ea este o activitate mixtă a R. Moldova, Ucrainei, a reprezentaţilor EUBAM şi, respectiv, a Comisiei Europene, care a iniţiat misiunea. Privind înapoi la aceşti 3 ani, pot spune că sînt mîndru de respectiva activitate trilaterală.
Să începem cu rezultatele pozitive. Trebuie menţionat că ţările gazdă (Moldova şi Ucraina n.r.) pot avea relaţii strînse de colaborare, iar EUBAM este doar un mecanism consultativ. Aş vrea să accentuez suportul continuu din partea R. Moldova şi Ucrainei, dar şi din partea statelor-membre ale Uniunii Europene, care îşi au reprezentanţi în cadrul Misiunii. Climatul politic pozitiv (din RM şi Ucraina n.r.) a creat o bază favorabilă pentru activitatea EUBAM. Avem o colaborare bună cu serviciile de grăniceri şi vamal, Ministerul Justiţiei, procuratura generală, serviciile secrete etc. Atestăm reciprocitate şi un profesionalism înalt la aceşti lucrători. Pot spune ferm că aceasta este o colaborare strînsă între profesionişti adevăraţi în domeniile respective.
Să vorbim despre cîteva rezultate concrete. Obţinerea unui regim unic vamal la frontiera moldo-ucraineană este unul ca atare. Ambele state au demonstrat un angajament comun în acest sens printr-o declaraţie semnată de către primii-miniştri moldovean şi ucrainean. Ca efect, acum avem o frontieră mult mai transparentă, au fost create bariere pentru contrabandă şi se observă o mai mare eficienţă ce ţine de gestionarea graniţei, iar în final, se reduce activitatea grupurilor criminale. Nu vreau ca cineva să spună că nu mai există probleme la frontieră. Noi sîntem conştienţi că mai există crima organizată la graniţa moldo-ucraineană, totuşi, comparativ cu acum 3 ani nu sînt la fel de multe infracţiuni legate de contrabandă, tranzit de droguri, migraţie ilegală etc. Noi am conjugat eforturile în lupta cu activităţile ilegale, dar, în acelaşi timp, putem vorbi despre crearea condiţiilor de activitate legală pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Companiile din regiunea transnistreană au obţinut preferinţe importante din partea R. Moldova, putînd exporta în baza acestora atît pe piaţa CSI, cît şi a UE. EUBAM nu are nimic împotriva nimănui. Noi sîntem pentru oamenii din Ucraina şi din Moldova, inclusiv cei din stînga Nistrului.
Trebuie să menţionez colaborarea în diferite acţiuni cu reprezentanţii ţărilor gazdă. De exemplu, cu ajutorul EUBAM, Serviciul de Grăniceri al R. Moldova a semnat Acordul cu Organizaţia FRONTEX, fapt care va spori schimbul de informaţii între diferite state. De asemenea, s-a acordat un important sprijin tehnic în vederea dotării serviciilor care controlează frontiera. Lista rezultatelor poate continua. Mai putem spune că Moldova şi Ucraina lucrează pentru integrarea europeană.
- Orice mecanism are atît elemente pozitive, cît şi negative. Intuiesc că sînt lucruri care necesită îmbunătăţite şi în cazul EUBAM. Ce credeţi că merită perfecţionat în activitatea misiunii pe care o conduceţi?
- Nimeni şi nimic nu e perfect. E valabilă această idee şi pentru EUBAM. Avem o subdiviziune care analizează neajunsurile şi domeniile care necesită perfecţionare. În cadrul Misiunii sînt circa 120 de reprezentanţi din 22 de state-membre ale UE. Fiecare dintre aceştia crede că experienţa propriei ţări e cea mai bună. Avem dificultatea de a identifica cea mai bună opţiune. Un alt aspect este diversitatea de culturi şi experienţe în cadrul EUBAM. Noi sîntem musafiri pe teritoriile R. Moldova şi Ucrainei, ceea ce înseamnă că trebuie să ţinem cont în activitatea noastră de necesităţile acestor ţări. Nu întotdeauna înţelegem care sînt cerinţele şi cum să le facem faţă.
Este dificil şi la nivel psihologic, mă refer la modalitatea de a spune adevărul. Fiecare expert al EUBAM trebuie să înţeleagă că activitatea noastră este îndreptată nu spre critică, ci spre constructivism.
- Peste aproximativ un an expiră mandatul Misiunii, obţinut în 2005 şi prelungit în 2007. Credeţi oportună prelungirea acestui mandat?
- Sînt două posibile răspunsuri, unul tehnic şi altul politic. Pe cel politic să-l lăsăm pentru politicieni. Eu voi vorbi despre cel tehnic, ţinînd cont de intenţiile R. Moldova şi Ucrainei de a merge pe calea integrării europene, un drum lung şi anevoios. Integrarea europeană prevede multe aspecte de armonizare a normelor şi practicilor acestor două state cu cele comunitare, iar acest proces va dura mulţi ani. Existenţa problemei transnistene nesoluţionate nu poate face posibil controlul la frontiera moldo-ucraineană, în conformitate cu standardele europene. Prin urmare, mandatul EUBAM trebuie prelungit pînă va exista un control eficient al acestei graniţe din partea oficialităţilor moldoveneşti şi ucrainene.
- Segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene este considerat unul problematic, datorită lipsei unui control din partea autorităţilor legale ale R. Moldova. Ce concluzii aţi tras în urma monitorizării acestei porţiuni de graniţă?
- Existenţa unei entităţi nerecunoscute pe plan internaţional face dificil controlul la frontierei moldo-ucrainene pe cei circa 450 de km ai segmenului transnistrean. Regiunea transnistreană nu este un partener de încredere al Ucrainei în controlul asupra frontierei, iar organele competente moldoveneşti n-au acces pe acest segment. Nici EUBAM nu activează pe teritoriul acestei regiuni. Regretăm că nu există dorinţă din partea administraţiei de la Tiraspol de a crea condiţii pentru controlul deplin al graniţei, iar această situaţie contribuie la dezvoltarea crimei organizate.
- Rapoartele pe care le-aţi prezentat anterior arătau că prin regiunea transnistreană a R. Moldova funcţionează cele mai multe canale de contrabandă. Care este marfa cea mai răspîndită în cazurile de contrabandă şi ce scheme de trecere ilegală peste frontiere aţi depistat?
- Contrabandă cu cele mai diverse tipuri de mărfuri: alcool, ţigări, produse alimentare, uneori droguri etc. Din cauza imposibilităţii gestionării acestui segment de frontieră de către autorităţile moldoveneşti, există un flux mare de migraţie ilegală. Nu învinuiesc pe nimeni, doar evidenţiez la ce duce nesoluţionarea conflictului transnistrean.
- Începînd cu martie 2006 exportul din regiunea transnistreană a R. Moldova se realizează doar în baza specimenelor vamale ale autorităţilor constituţionale moldoveneşti. Ce părere aveţi despre necesitatea impunerii acestei practici şi în cazul importului în regiunea transnistreană?
- Nu e o întrebare ce ţine de control. Acest subiect trebuie privit printr-o altă perspectivă. Companiile din regiunea transnistreană se bucură de preferinţe comerciale, ceea ce înseamnă că dacă vor să exporte, de exemplu, pe piaţa europeană, aşa cum face, de pildă, Tirotex, Uzina Metalurgică de la Rîbniţa, atunci trebuie să demonstreze că producţia provine din R. Moldova. În acest sens e nevoie de obţinerea documentelor de la autorităţile moldoveneşti, iar, la rîndul său, conducerea R. Moldova garantează că aceste mărfuri au fost produse pe teritoriul său. De aceea, trebuie să se ţină cont de calitatea şi cantitatea materiei prime importate şi ca să nu se efectueze acţiuni de reexport. Acest control intern trebuie să fie şi în interesul comunităţii de afaceri din regiunea transnistreană. Subiectul dat este suprapolitizat, deşi ar trebui să atragem atenţia la nivelul tehnic. Tiraspolul şi Chişinăul urmează să se gîndească la cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Prosperitatea business-ului, contribui la creşterea bunăstării cetăţenilor.
- Dle general, cum vi se pare experienţa de aproape 3 ani în fruntea EUBAM?
- Am început colaborarea cu instituţiile din R. Moldova şi Ucraina înaintea lansării EUBAM, pe cînd activam în cadrul unor structuri cum sînt SECI şi GUAM, fapt care mi-a permis să cunosc oamenii de aici. Vreau să cred, şi probabil aşa şi este, că în baza acelor, dar şi a actualelor relaţii, avem o colaborare bună, bazată pe înţelegere reciprocă şi onestitate. De fiecare dată cînd cred că este nevoie pentru o întîlnirea cu preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin sau spicherul Marian Lupu, ori altă oficialitate, primesc undă verde şi sînt tratat cu deschidere. Aduc mulţumiri conducerii R. Moldova pentru că sînt înţeles şi sprijinit în misiunea mea. Consider responsabilitatea pe care o am drept onoare şi trebuie să o exercit în mod profesionist.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu