Extinderea Uniunii Europene din nou sub semn de întrebare

Circa un milion de irlandezi au pus pe jar întreaga Europă. În cadrul unui recent referendum naţional, aceştia, majoritari (53%), au spus „nu” Tratatului de la Lisabona, care urma să înlocuiască proiectul Tratatului constituţional al UE. Ca să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, aşa cum era planificat, Tratatul de la Lisabona trebuie ratificat de către toate cele 27 de state membre ale UE. Îndată după respingerea documentului de către irlandezi, oficialităţile europene au strîns din umeri, spunînd că nu a fost gîndită o alternativă pentru asemenea situaţii. Reuniţi, săptămîna trecută, la summit-ul Consiliului European, liderii celor 27 de state au încercat să găsească răspuns pentru impasul creat. Însă, în loc să se ajungă la un numitor comun pentru a aduce lumină asupra viitorului UE, după summit au apărut şi mai multe probleme, şi mai multe dureri de cap. Cehia şi Polonia ar putea fi următoarele state ce vor respinge Tratatul de la Lisabona, repetînd astfel eşecul proiectul Constituţiei europene, respins, în 2005, de către Franţa şi Olanda. Impasul în care intră din nou respectiva comunitate afectează şi statele care aspiră la aderare în viitorul apropiat, în special Croaţia, deoarece conform Acordului de la Nisa, în baza căruia activează la moment UE, o nouă extindere nu este posibilă.

La reuniunea Consiliului European de săptămîna trecută s-a decis să continue procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, ratificat, pînă la moment, de 19 state. La finele summit-ului, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, ţara căruia va prelua preşedinţia UE din 1 iulie 2008, a declarat că „Irlanda este o problemă, dar dacă am avea o a doua sau o a treia problemă ar deveni foarte dificil”. „O a doua sau o a treia problemă” pot apărea din partea celor de la Varşovia şi Praga.

La summit s-a discutat poziţia Cehiei, care a anunţat că Tratatul de la Lisabona ar putea intra în contradicţie cu Constituţia acestei ţări, astfel că ratificarea acestuia poate fi făcută doar după ce se va pronunţa în acest caz Curtea Constituţională. Iar această instituţie poate „depista” şi contradicţii cu Legea Supremă cehă, prin urmare, ratificarea documentului de către ţara respectivă este sub un mare semn de întrebare. Printre opozanţii ratificării documentului figurează şi preşedintele ceh, Vaclav Klaus.

La începutul săptămînii curente preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski a transmis semnale că nu va semna decretul de promulgare a Tratatului de reformă al UE. Liderul polonez a fost greu convins, în 2007, să accepte proiectul acestui document. „Există o multitudine de indicatori că Tratatul de la Lisabona nu mai există din punct de vedere legal, deoarece una dintre ţările membre ale Uniunii Europene l-a respins”, a declarat consilierul prezidenţial Michal Kaminski, citat de presa internaţională. Acesta a adăugat că situaţia este asemănătoare celei din 2005, cînd Tratatului Constituţional “i s-a luat viaţa” odată cu respingerea lui în urma referendumurilor din Franţa şi Olanda.

Deşi la recentul summit al Consiliului European s-a decis să i se acorde Irlandei răgaz pentru a identifica, pînă în toamnă, posibilităţile ieşirii din criză, comportamentul Cehiei şi Poloniei va încuraja şi întări poziţiile euroscepticilor irlandezi, dar şi din alte state-membre. Un sondaj Ifop arată că dacă în Franţa s-ar fi organizat un referendum privind ratificarea Tratatului de la Lisabona, 53% ar fi spus „nu”, iar 33% nu s-au decis. Nici schimbul de replici acide dintre diferite oficialităţi naţionale şi de la Bruxelles, înregistrate în ultimul timp, nu pot contribui la înregistrarea unui progres. Mai mulţi lideri naţionali acuză Executivul comunitar de „deficit de democraţie”, iar drept răspuns, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a acuzat pe aceştia de „populism”. Ex-ministrul danez de Externe, Uffe Ellemann-Jensen, a declarat că Irlanda ar trebui să facă un serviciu Europei şi să se retragă din Uniunea Europeană,

La moment nimeni nu poate spune sigur cum va evolua situaţia, în condiţiile în care liderul francez exclude posibilitatea renegocierii tratatului, aşa cum s-a întîmplat cu proiectul Constituţiei. Cert e că procesele integraţioniste îşi păstrează ritmul lent, iar activitatea instituţiilor comunitare este foarte dificilă. Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, unul dintre favoriţii pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene din 2009, crede că dacă nu intră în vigoare Tratatul de la Lisabona „vom fi complet incapabili să funcţionăm în Europa”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa

http://imobile-moldova.blogspot.com/