Parlamentul viitor ar putea fi format din cinci partide

Preşedintele ţării Vladimir Voronin continuă să fie politicianul cu cea mai mare încredere la moldoveni, iar PCRM-ul rămîne formaţiunea cu cel mai mare popularitate la alegătorii noştri. Această situaţie este reflectată de rezultatele Baromentrului de opinie publică, realizat în lunile martie-aprilie la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) şi prezentat miercuri, 23 aprilie, la o conferinţă de presă.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri, în Parlament vor accede cinci formaţiuni politice, iar PCRM ar putea acumula acelaşi număr de mandate (56) ca şi la scrutinul din 2005. Din totalul celor care au formată o opţiune de vot şi au exprimat-o în timpul chestionării (58% din totalul de respondenţi), 46% spun că îşi vor da votul pentru actualul partid de guvernămînt. La distanţă mare, pe locul secund este AMN-ul, pentru care ar vota 11,3%. Pragul electoral (de 6%) îl va trece în asemenea condiţii PD pentru care sînt gata să voteze 10,8% din cei care şi-au exprimat o opţiune de vot. În premieră, în Legislativ ar intra PL – cu 7,8% şi recent formatul PLD – cu 6,3%. În afara Parlamentului ar rămîne PPCD, prezent pînă acum în toate legislativele, pentru care la moment sînt gata să-şi dea votul 4,6%. Şi mai puţin ar fi acumulat PSD – 3%, în pofida recentei fuzionări între PSD-ul lui Muşuc şi PDS-ul lui Braghiş.
Experţii de la IPP au „transformat” procentele respective în mandate de deputat pe care le-ar fi obţinut partidele. Astfel, potrivit datelor acestora, în viitorul Parlament PCRM ar avea 56 de mandate (din 101), AMN – 14, PD – 13, PL – 10, PLD – 8. Totuşi, spun experţii care au participat la lansarea barometrului, este necesar de facut o medie între procentul acumulat de partide în cazul celor care au exprimat o opţiune şi rezultatul obţinut de formaţiuni din totalul eşantionului. Din totalul respondenţilor, pentru PCRM şi-ar da votul 26,7%, AMN – 6,5%, PD – 6,3% (în acest caz, doar aceste trei partide treg pragul electoral), PL – 4,6%, PLD – 3,6%, PPCD – 2,6%, PSD – 1,8%. Indecişii sînt aproape o treime, iar circa 11% nu ar vota.
În legătură cu aceste rezultate, Arcadie Barbăroşie, director al IPP şi Igor Boţan, direct al Asociaţiei „ADEPT” au atestat o stabilizare a ratingului PCRM, subliniindu-se că această formaţiune îşi va menţine poziţia şi chiar există posibilitatea ca aceasta să obţină, la alegerile parlamentare din 2009, o nouă majoritate parlamentară. De asemenea, analiştii au atestat uşoara scădere în sondaje a AMN şi PPCD, precum şi creşterea popularităţii PL, dar şi a PLD.
Personalităţile politice cu cea mai mare încredere în rîndul populaţiei sînt: şeful statului, Vladimir Voronin (40,5%), ex-premierul Vasile Tarlev (36,6%), spicherul Marian Lupu (34%), primarul de Chişinău Dorind Chirtoacă (28,7%), primul-ministru Zinaida Greceanîi (28,6%), preşedintele AMN Serafim Urechean (18,8%), liderul fracţiunii parlamantare a PCRM Eugenia Ostapciuc (15,9%) etc. În cazul răspunsului liber la întrebarea „care este personalitatea politică din R. Moldova în care aveţi cea mai mare încredere?”, cei mai mulţi (13,6%) l-au numit pe Vladimir Voronin, urmat de Marian Lupu (6,3%), Dorin Chirtoacă (5,9%), Vasile Tarlev (4,5%). Aproape 31% din respondenţi nu au încredere în nimeni.
Cele mai mari şanse de a deveni şef al statului, după alegerile parlamentare din 2009, le are Vasile Tarlev. Aşa cred 12,6% din cetăţenii ţării. Marian Lupu este apreciat cu şansa secundă (de 11,7%). Următorul potenţial preşedinte al ţării ar putea fi Serafim Urechean. Cel puţin aşa cred 2,7% din respondenţi.
La capitolul încrederii faţă de instituţii, continuă să domine Biserica în care au încredere peste 77%. Pe următoarea poziţie se află mass media (53,8%), după care primăria şi armata(44,3% respectiv 43,8%). Instituţia preşedintelui ţării se bucură de încrederea a 36,3%, iar în bănci au încredere 35,8%. Cea mai slabă încredere cetăţenii o au faţă de partidele politice – 14,3%.
Aproape 60 la sută din respondenţi cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită, în timp ce 26% cred că direcţia este bună. Cei mai mulţi cetăţeni sînt nemulţumiţi de acţiunile conducerii ţării în ce priveşte salariile (87,3%), locurile de muncă (86,8%), nivelul de trai (85,2%), agricultură (76,5%), combaterea corupţiei şi industrie (cîte 76%), pensiile (74,8%).
Aproape 60% din populaţia ţării este „nu prea” sau „deloc mulţumită” de situaţia economică actuală a R. Moldova. Comparativ cu anul trecut, situaţia economică este neschimbată. Aşa consideră circa 39%, în timp ce 25,7% cred că este „puţin mai bună”, iar 3% - „mult mai bună”. 18,3% cred că acum situaţia economică a ţării noastre este „puţin mai proastă”, iar 9,4% - „mult mai proastă”. Circa o treime sînt de părere că peste un an situaţia economică a Moldovei va rămîne neschimbată, în timp ce la o îmbunătăţire a situaţiei se aşteaptă 31,5%. Pesimişti sînt peste 18%.
Mai mult de jumătate din cetăţenii ţării cred că viaţa lor este acum aproximativ la fel ca şi anul trecut, 22% spun că e „puţin mai bună”, iar 19% - „puţin mai rea”. Aproape fiecare al treilea locuitor al R. Moldova crede că peste un an viaţa lui nu se va schimba, în timp ce o treime crede că va fi „mai bună” sau „mult mai bună”. Alte 24% nu ştiu sau nu au răspuns la întrebarea respectivă.
Cetăţenii noştri continuă să fie cel mai îngrijoraţi de preţuri (67,7%) şi sărăcie (61,4%). De asemenea, moldovenii mai sînt îngrijoraţi de viitorul copiilor (47,6%), şomaj (36%), corupţia (23%).
Reglementarea transnistreană este foarte importantă pentru viitorul Moldovei
Majoritatea cetăţenilor (63,5%) crede „foarte importantă” pentru viitorul ţării rezolvarea conflictului transnistrean. 26,6% crede că reglementarea este „destul de importantă”. Peste 2/3 din populaţie (74,5%) este de părere că „Transnistria trebuie să facă parte din Moldova la fel ca şi celelalte raioane ale ţării”, alte 10,6% sînt de părere că această regiune „trebuie să facă parte din Moldova, însă să dispună de o autonomie mai mare în problemele economice, cultarele etc.”. Aproape 3% susţin că „Transnistria trebuie să fe ţară aparte”.
Televiziunea rămîne principala sursă de informare pentru aproape 79% din populaţia ţării, în timp ce radioul este sursă primară de informaţie pentru 7,2%, iar ziarele – pentru 3,5%. Televiziunea este şi sursa de informare cu cea mai mare credibilitate – 52,6%, urmată de radiou – 9%, familie – 7%, ziare – 5,6%, internetul – 4,3%. Aproape 9% nu cred în nicio sursă de informare.
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, pentru ar vota aproape 72%, iar contra – 10%. Cei mai mulţi respondeţi (31,5%) înclină să creadă că Moldova va adera la UE în viitorii 10 ani, iar 19,4% cred că acest termen va fi de 4-5 ani. Aproape 14% sînt de părere că vom adera la UE în viitorii 20-25 de ani. Alte 8% spun că „niciodată”. R. Moldova poate fi ajutată cel mai mult în procesul de aderare la UE de către România. Aşa cred 44,2%. Urmează Rusia cu 28%.
În eventualitatea organizării unui referendum privind aderarea la NATO, pentru ar vota 22,7%, iar contra – 40,6%. Mai mult de jumătate din moldoveni (56%) cred că neutralitatea „ar fi cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii ţării noastre”.
Peste 73% apreciază pozitiv relaţiile actuale ale R. Moldova cu Rusia. Peste 69% apreciază pozitiv relaţiile cu Ucraina, 56,3% susţin că sînt pozitive relaţiile cu UE, 51,5% cred pozitive raporturile cu SUA, 49% cred că aceste relaţii sînt pozitive şi cu România. La întrebarea „care ţară ar trebui să fie principalul partener strategic al R. Moldova”, 52% au răspuns Rusia, 20% au optat pentru UE, 18% pentru România.
Studiul a fost efectuat de Centrul de analiză şi investigaţii sociologice, politologice şi psihologice CIVIS şi verificat de Institutul de cercetare CBS-AXA. Sondajul a fost efectuat în perioada 23 martie – 14 aprilie 2008, pe un eşantion de 1435 persoane din 117 localităţi din R. Moldova, cu excepţia regiunii transnistrene. Marja de eroare este de 2,6%.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!