Anul politic 2007 şi aşteptările pentru 2008, în viziunea ADEPT-ului

Directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan a realizat ultimul său comentariu analitic din acest an şi se referă acesta la cele mai importante evenimente politice din 2007 şi la perspectiva pentru 2008. Comentariul vi-l recomand să-l citiţi aici. Este foarte interesant.

În ce priveşte comentariul promis ieri despre modificările la Codul Electoral, ce ţin de interzicerea blocurilor electorale şi a ridicării pragului de trecere în Parlament, cred că va fi deja după Anul Nou. Nu îşi va pierde din actualitate.

La Mulţi Ani pentru toţi cititorii acestui blog!
Vă dau întâlnire în 2008, cel mai probabil, după 10 ianuarie. În scurta vacanţă voi încerca să finalizez teza de doctor. Sper să reuşesc.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Fără blocuri electorale şi cu un prag de 5%

Parlamentul a operat, astăzi, un şir de modificări la Codul Electoral, care prevăd interzicerea blocurilor electorale şi majorarea pragului electoral pentru alegerile parlamentare de la 4 la 5%. Noile prevederi au fost votate, deocamdată, în prima lectură, deputaţii examinînd, în şedinţa de joi, patru proiecte de lege privind modificarea Codului Electoral.

Excluderea blocurilor electorale ca subiecţi ce pot participa la alegeri, a fost motivată de către autori, patru deputaţi din fracţiunea majoritară, prin necesitatea unei stabilităţi, dezvoltarea partidelor şi sporirea responsabilităţii din partea partidelor politice. Vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, a mai subliniat că prin recent adoptata lege cu privire la partidele politice, blocurile electorale au fost excluse. Mai mulţi deputaţi, reprezentanţi ai opoziţiei, deşi s-au arătat convinşi că partidele lor vor intra în Parlament în 2009, s-au pronunţat împotriva interzicerii blocurilor electorale. În Uniunea Europeană există un şir de state în care sînt interzise blocurile electorale, aşa cum ar fi Germania, Estonia etc., iar în Letonia, deşi nu se interzice expres, niciodată nu s-a apelat la blocuri electorale.

Proiectul de modificare a Codului Electoral prevede şi un şir de persoane care nu vor avea dreptul să candideze la funcţii eligibile. Printre aceştia figurează „persoanele condamnate prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată, care au antecedente penale nestinse; persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave; persoanele care ...deţin şi cetăţenia altui stat”. Cea din urmă prevedere a stîrnit nemulţumirea deputaţilor din opoziţie, care au atras atenţia la lipsa unui mecanism de verificare a persoanelor care deţin şi cetăţenia altui stat. Liderul PCPCD, Iurie Roşca a spus că va vota aceste modificări, doar dacă se exclude prevederea referitoare la cetăţenia dublă. El a mai propus, pentru a doua lectură, ca pe listele electorale să candideze exclusiv membri de partid, totodată, să fie eliminată posibilitatea de a candida independent.

Proiectul votat în prima lectură mai prevede un şir de categorii de persoane publice, care, în cazul în care se vor înregistra în calitate de candidat, vor fi obligaţi să-şi suspende activitatea în funcţia pe care o deţin. Aceştia sînt: miniştrii (pentru lectura a doua se va examina şi viceminiştrii); conducătorii autorităţilor publice centrale; preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor; primarii şi viceprimarii; pretorii şi vicepretorii.

Un alt proiect de lege, adoptat în prima lectură, prevede majorarea pragului electoral pînă la 5%, iniţiativă susţinută de deputaţii PCRM şi PPCD. Proiectul prevedea majorarea acestui prag pînă la 6%, iar deputatul PCRM, Vadim Mişin a propus ridicarea acestuia pînă la 7%, în timp ce liderul fracţiunii majoritare a propus pragul de 5%, susţinut şi de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, care a prezentat raportul în Parlament.

PS Vineri voi plasa un comentariu la acest subiect.

Multumesc celora care m-au votat, pe www.unimedia.md drept "bloggerul anului"!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Armaghedonul "patrioţilor"

Lupta între „Patria-Moldova” (P.-M.) şi „Patria-Rodina” (P.-R.) continuă. Ambele formaţiuni sînt declarate de stînga şi pledează pentru aprofundarea relaţiilor cu Rusia, dar se împacă între ele la fel ca şi mîţa cu şoarecele. Cele două partide au organizat, astăzi, conferinţe de presă, una după alta, cu ocazii diferite, însă nu au uitat să-şi mai arunce cîte o piatră în ograda unui-altuia. Întîlniţi în aceiaşi sală, liderii celor două „Patrii” nici nu au dorit să se salute, prefăcîndu-se că nu se observă.

Vicepreşedintele „P.-M.”, Gheorghe Sima, i-a acuzat pe cei din Partidul Socialiştilor „P.-R.” că ar fi controlaţi de către o persoană din afara partidului. „În spatele „Patria-Rodina” stă Marc Tcaciuc”, a declarat sursa citată, arătîndu-se indignat de faptul că socialiştii refuză să participe la procesul de coalizare, demarat de „P.-M.” şi Mişcarea lui Valeri Klimenko „Ravnopravie”.

În replică, copreşedintele „P.-R.”, Veronica Abramciuc, a declarat că „fiecare gîndeşte cu ceea ce are în creier”, subliniind că „P.-M.” este „un proiect politic de 0,5%”, avînd în vedere scorul electoral pe care îl poate acumula acest partid. Mai mult, Abramciuc a evidenţiat că „P.-M.” reprezintă „un proiect implementat din afara R. Moldova şi intenţionează să aducă în politică persoane din afara ţării noastre, care sînt dirijate”. Amintim că recent alesul preşedinte al Partidului „P.-M.” este liderul unei organizaţii cu acelaşi nume, Andrei Ţărnă, refugiat de cîţiva ani la Moscova şi care, potrivit subalternului său – Sima, nu vine deocamdată în R. Moldova deoarece are dosar penal şi poate fi arestat. Noi am mai scris şi de faptul că în spatele acestui proiect ar putea sta hoţul în lege „Bulgaru”, care a declarat, în vara curentă, că doreşte să revină în marea politică moldovenească.

Conferinţa de presă a celor de la „P.-M.” a fost presărată şi cu alte situaţii nostime. De exemplu, deputatul Gheorghe Musteaţă, exclus din fracţiunea PCRM şi din rîndurile acestui partid încă în martie 2007, a dat citirii unei „scrisori deschise” prin care „anunţă” că părăseşte fracţiunea şi partidul de guvernămînt. Nici un an nu a trecut de cînd a fost dat pe uşă afară şi el anunţă că iese pe fereastră. Întrebarea unei jurnaliste „cum poţi să ieşi de acolo unde nu eşti”, a rămas fără un răspuns clar. În schimb, el a anunţat că aderă la „P.-M.”. Ce l-a făcut să ia o astfel de decizie, rămîne un mister. Cert e că deputatul în cauză nu prea ştie ce „mîncare de peşte” este această formaţiune.

Întrebat dacă susţine poziţia lui A. Ţ. despre recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene, Gh. M. s-a blocat preţ de cîteva secunde, apoi Sima i-a şoptit ceva la ureche şi deputatul a răspuns că „trebuie să se mai consulte în această problemă”. Totodată, el a mai adăugat că „P.-M.” s-a expus pe marginea acestei chestiuni şi această poziţie „este corectă”. Prin urmare, Gh. M. susţine necesitatea recunoaşterii independenţei regiunii rebele din estul R. Moldova. Atunci, ce fel de „Patria Moldova” vor ei să făurească?

La aceiaşi conferinţă de presă am cules cîteva perle generate de ex-ministrul Educaţiei R. Moldova, Gh. Sima. De la acesta am aflat că Moldova, condusă de Ştefan cel Mare, avea formă de republică: „... hotarele Republicii Moldova, pe care a avut-o Ştefan (cel Mare n.r.)”. Apropo, dle ex-ministru al Educaţiei, Ştefan cel Mare a fost domnitor sau preşedinte? De altfel, tot de la Gh. Sima am aflat că fostul şef al Misiunii OSCE în Moldova, Luis O’Nill, era „preşedinte al OSCE”. Dar ministrul de Externe al Spaniei, ţară care prezidează la moment această organizaţie, ce este? Iată şi cîteva expresii lingvistice ale celui care a condus domeniul educaţiei în ţara noastră: „... la congres au fost luate o hotărîre...”, „...ne-a spus pe telefon...”. De altfel, acesta a acuzat statele occidentale de „duble standarde” deoarece ambasadele acestor ţări, inclusiv a OSCE, la Chişinău, nu au dorit să facă presiuni asupra autorităţilor moldoveneşti ca să înregistreze modificările în statut şi program, adoptate la recentul lor congres. Dar despre principiul de neimplicare în treburile interne ale altui stat, Gh. Sima a auzit?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Transnistria - o zonă care mai rămâne "îngheţată"

Fără negocieri, dar cu multe discuţii, evenimente şi răsturnări de situaţie. În felul acesta poate fi caracterizată telegrafic situaţia din anul 2007 legată de conflictul transnistrean. În timp ce liderii rebeli de la Tiraspol au făcut tot posibilul ca să conserve situaţia, populaţia din regiune se confruntă cu o inflaţie de circa 30%, pe fundalul conservării salariilor bugetarilor la nivelul celor din 2006. Deşi nemulţumirea oamenilor creşte, aparatul represiv-propagandistic, reuşeşte, deocamdată, să ţină „situaţia sub control”.

Regiunea de est a R. Moldova a intrat în anul 2007 cu un buget al regiunii al cărui deficit era de aproape 47% (circa 81 mil. de euro) şi cu o datorie internă a zonei respective de circa 81 mil. de euro. Perspectiva teritoriului moldovenesc din stînga Nistrului era sumbră, fapt care i-a făcut pe gestionarii acestui buget să limiteze orice cheltuieli de investiţie, doar pentru a fi în stare să achite salariile bugetarilor.

În prima luna a anului curent, după pretinsele alegeri ale „preşedintelui rmn” din decembrie 2006, neschimbatul lider al rebelilor, Igor Smirnov, şi-a numit „miniştrii”, care, în mare parte, erau cei din vechiul „guvern”. Aceasta dădea de înţeles că politica promovată de Tiraspol va rămîne neschimbată, fapt dovedit în practică pînă acum.

În ianuarie, la Madrid (Spania), mediatorii şi observatorii la negocierile politice privind reglementarea transnistreană (OSCE, Rusia, Ucraina + SUA şi UE), au adresat Chişinăului şi Tiraspolului invitaţie de a relua tratativele în format „5-2” la 15-16 februarie. Partea transnistreană a refuzat. Nu au avut efect nici următoarele tentative ale mediatorilor şi observatorilor de a debloca procesul de negocieri. Astfel, zilele acestea se împlinesc 21 de luni de la întreruperea tratativelor în formula „5+2”.

În primăvară, anumite instituţii media din occident şi de la Chişinău au anunţat despre „un nou pericol de federalizare” a R. Moldova, prin intermediul „unui plan rusesc secret, discutat de Chişinău”. Acest „plan secret” ar fi presupus, pe lîngă federalizarea ţării noastre, şi păstrarea prezenţei militare ruse în regiunea de est a Moldovei. Prestigioasa resursă web analitică www.EUobserver.com, în mai, a avansat şi un termen în care urma să fie semnat acest „plan secret – maximum două săptămîni”. Pînă la urmă s-a demonstrat că informaţia respectivă a fost doar o banală speculaţie de presă, Chişinăul repetînd, cu orice ocazie, că retragerea prezenţei militare ruse este o precondiţie pentru soluţionarea transnistreană şi nu poate fi vorba despre federalizarea R. Moldova.

Totodată, preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a făcut public aşa-numitul pachet de propuneri lansat de Chişinău, care prevedea un şir de paşi pentru reglementarea acestui conflict. Oferta respectivă a primit susţinere din partea majorităţii mediatorilor şi observatorilor, ea stipulînd că orice decizie finală legată de statutul regiunii transnistrene trebuie să fie adoptată doar în formatul „5+2”.

În luna iulie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin anunţă că ţara sa îşi va suspenda participarea în Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa, document adaptat în 1999 şi care prevede că Rusia îşi va retrage prezenţa militară din R. Moldova. În decembrie, Duma de Stat a aprobat propunerea lui Putin şi Rusia şi-a suspendat participarea la FACE, fapt ce a stîrnit nemulţumirea atît a Chişinăului, cît şi a statelor occidentale.

În luna septembrie, Sovietul Suprem de la Tiraspol a anulat aşa-numita „taxă migraţională”, percepută la intrarea pe teritoriul regiunii de la cetăţenii moldoveni şi cei ai statelor occidentale, decizie care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2008. De asemenea, a fost anulată taxa de 100% percepută pentru mărfurile moldoveneşti livrate în zona de est a ţării.

În octombrie, ex-consilierul prezidenţial pe misiuni speciale, Sergiu Mocanu, anunţă un nou „plan”, care prevede stabilirea frontierei pe Nistru. Cîteva zile în urmă, acesta a devenit „liderul spiritual” al unei mişcări social-politice, care prevede izolarea malului stîng al Nistrului.

Tot în octombrie, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin lansează un şir de propuneri, care vin să întărească măsurile de încredere şi să apropie cele două maluri ale Nistrului. Şeful statului a propus eliminarea tuturor barierelor de pe Nistru, dezvoltarea unei infrastructuri unice, acreditarea instituţiilor de învăţămînt din regiunea de est. Ulterior a mai propus crearea unor forţe militare unice. Oferta Chişinăului a primit reacţii diferite la Tiraspol. În timp ce Igor Smirnov şi şeful departamentului de Externe al regiunii, Valeri Liţkai le-au respins categoric, spicherul legislativului regional, Evgheni Şevciuk le-a declarat „interesante” şi a anunţat că va pregăti „un răspuns adecvat”. Totuşi, se pare că entuziasmul lui Şevciuk s-a redus în ultimul timp.

La finele lunii octombrie, şeful Misiunii OSCE în Moldova, Luis O'Neill şi-a prezentat demisia, iar în decembrie locul acestuia a fost luat de către un alt diplomat american, Phiippe Rembler, fost consilier principal al Ambasadei SUA de la Moscova.

În luna decembrie, din cauza lipsei unui consens în privinţa retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, Consiliul Ministerial al OSCE, întrunit la Madrid, a eşuat al cincilea an consecutiv în adoptarea Declaraţiei finale, precum şi a Declaraţiei cu privire la Moldova.

La conferinţa de presă de la acest sfîrşit de an, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin a declarat că, „din punct de vedere moral-psihologic, problema (transnistreană n.r.) este deja soluţionată în minte de către toţi actorii principali implicaţi”. Cîteva zile mai tîrziu, reprezentantul special al UE pentru R. Moldova, Kalman Mizsei şi-a exprimat speranţa, într-un interviu acordat unei publicaţii de la Chişinău, că în anul viitor conflictul transnistrean va putea fi soluţionat.

În ultima lună a acestui an, Rusia a deblocat finanţarea regiunii separatiste din estul R. Moldova, alocîndu-i regimului de la Tiraspol un suport financiar în valoare de circa 27,2 mil. USD. Săptămîna aceasta, Igor Smirnov s-a aflat într-o vizită la Moscova, unde urmă să se întîlnească cu reprezentanţi ai ministerului rus de Externe. De remarcat că în cea de-a treia decadă a lunii ianuarie, 2008, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin va merge într-o vizită la Moscova, unde intenţionează să se întîlnească cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Este aproape deznodămîntul problemei transnistrene, vom afla deja în anul viitor.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Crăciun Luminos!

Majoritatea dintre cei care au participat la sondajul de pe acest blog sărbătoresc Crăciunul pe stil nou. Sunt şi câteva persoane care îl marchează de două ori, atât la 25 decembrie, cât şi pe 7 ianuarie. Pentru cei care vor sărbători în noaptea aceasta Naşterea Domnului, le urez Crăciun Fericit şi plin de Lumină!!!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Igor Smirnov se află la Moscova

Liderul separatiştilor de la Tiraspol este, astăzi, într-o vizită la Moscova, unde se prevede o întrevedere cu reprezentanţii ministerului rus de Externe. Presa rusă scrie despre aceasta cu referire la "surse din anturajul preşedintelui rmn". Scopul şi componenţa "delegaţiei" nu sunt dezvăluite.
Amintesc că Vladimir Voronin a anunţat, la recenta lui conferinţă de presă, că va pleca la Moscova, pe 21 - 22 ianuarie, pentru a se întâlni cu reprezentanţii Patriarhiei Ruse, iar în cea de-a doua zi a vizitei planifică (nu este confirmat deocamdată) să se întâlnească cu Vladimir Putin. În ziua în care Voronin a anunţat despre aceasta şi a vorbit despre faptul că relaţiilor moldo-ruse "sunt excelente", Rusia a acordat un suport financiar regimului rebel din estul R. Moldova în valoare de circa 27,2 milioane USD. Iar duminica trecută, maiorul MGB, Dmitri Soin, principalul ideolog al regimului separatist de la Tiraspol, a fost prezent cu un interviu la postul rus de televiziune "Vesti", finanţat de stat.
Citiţi aici un interviu cu reprezentantul special al UE pentru R. Moldova, Kalman Mizsei, care vorbeşte despre perspectiva reglementării transnistrene.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

PSD şi PDS au fuzionat, formând un mărţişor la sfârşit de decembrie

La 22 decembrie 2007 la Chişinău a avut loc Congresul de unificare a Partidului Democraţiei Sociale şi Partidului Social Democrat din Moldova, ca etapă finală a procesului de unificare început după alegerile locale generale din anul curent.

În prima jumătate a zilei au avut loc congresele separate ale celor două formaţiuni – Congresul II al Partidului Democraţiei Sociale, la care au participat 271 de delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor raionale, şi Congresul X al Partidului Social Democrat din Moldova, la care au participat 263 de delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor raionale. La congresele respective au fost prezentate rapoartele Consiliilor Naţionale privind activitatea Partidelor în perioada dintre congrese, au fost aprobate principiile de fuziune, precum şi contractul de fuziune semnat de preşedinţii formaţiunilor.

În a doua jumătate a zilei au continuat lucrările Congresului X al PSD, la For fiind validaţi şi delegaţii din partea PDS.

În cadrul luărilor de cuvânt în deschiderea congreselor respective ale formaţiunilor pe care le conduc, expunând motivaţia iniţierii procesului de fuzionare, Dumitru Braghiş, Preşedintele Partidului Democraţiei Sociale şi Eduard Muşuc, Preşedintele Partidului Social Democrat din Moldova, au declarat că după alegerile locale generale partidul de guvernământ şi structurile statutului, controlate de acesta, au declanşat un adevărat război împotriva administraţiilor locale democratice, dar şi împotriva partidelor din opoziţie. În condiţiile în care susţinerea pentru partidul de guvernământ este în permanenţă scădere, guvernarea se comportă mult mai agresiv şi nu mai ţine cont de normele democratice sau de prevederile legislaţiei. Valul de represiuni declanşate împotriva reprezentanţilor partidelor democratice sugerează că în asemenea situaţie este imperios necesar de a consolida poziţiile, de a forma un front comun împotriva fărădelegilor şi abuzurilor guvernării.

După cum au menţionat Dumitru Braghiş şi Eduard Muşuc necesitatea fuzionării partidelor este un răspuns la aşteptările şi doleanţele cetăţenilor privind reducerea numărului partidelor şi simplificarea spectrului politic moldovenesc.

Liderii PDS şi PSDM au mai menţionat că experienţa alianţelor şi a blocurilor electorale anterioare, unde partidele se uneau pentru realizarea unor scopuri de moment, dar se destrămau fie că după realizarea scopului, fie în caz de eşec, ne demonstrează că unificarea poate fi durabilă dacă se face pe baze doctrinare, în jurul unor valori şi idei comune. Anume aceste principii sunt puse la baza fuzionării Partidului Democraţiei Sociale şi Partidului Social Democrat din Moldova.

În cadrul Congresului de unificare delegaţii au aprobat Statului Partidului Social Democrat în redacţie nouă şi Manifestul Partidului Social Democrat. De asemenea Congresul a aprobat culorile electorale ale PSD - culorile tradiţionale ale social-democraţiei europene – alb şi roşu, precum şi simbolul electoral, care reprezintă doi trandafiri uniţi în formă de mărţişor.

Congresul a stabilit drept fundament pentru poticile promovate de Partidul Social Democrat principiile şi valorile social-democraţiei europene şi conceptul „MOLDOVA SOCIALĂ” – ca viziune strategică asupra viitorului Republicii Moldova. „MOLDOVA SOCIALĂ” va reprezenta un program concret şi complex de restructurare şi modernizare a tuturor sferelor vieţii politice, economice şi sociale.

Cu majoritatea absoluτă de voturi a delegaţilor, prin vot secret, Preşedinte al Partidului Social Democrat unificat a fost ales Dumitru Braghiş şi Secretarul General al Partidului Social Democrat dl Eduard Muşuc.

Congresul Partidului Social Democrat a ales componenţa Consiliului Naţional, a Comisiei de Revizie şi Control şi Comisiei de Etică şi Arbitraj.

Imediat după Congres a avut loc prima şedinţă a Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, care a ales-o în calitate de Preşedinte al Consiliului Naţional pe d-na Loretta Handrabura. Consiliul Naţional a ales şi Biroul Politic al Partidului în componenţă a 24 de membri inclusiv şase vicepreşedinţi şi şase secretari executivi ai Partidului Social Democrat.

Serviciul de presă al PSD

PS Simbolul noului partid unificat sunt doi trandafiri, roşu şi alb, împletiţi exact sub formă de mărţişor.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

După ce a fost ales preşedinte, Dumitru Braghiş a fost spitalizat

Liderul Partidului Social Democrat (unit /PSD + PDS/), Dumitru Braghiş a fost spitalizat în dimineaţa acestei zile. Deocamdată nu cunosc care a fost motivul internării acestuia, dar din această cauză a fost anulată conferinţa de presă pe care trebuiau s-o ţină, astăzi, la 12-00, liderii PSD, pentru a vorbi despre congresul de fuzionare a acestor două formaţiuni, desfăşurat sâmbata trecută. Amintesc că la congresul de fuzionare, în calitate de preşedinte al PSD a fost ales Dumitru Braghiş, ex-preşedinte al PDS, în timp ce fostul preşedinte al PSD, Eduard Muşuc, a fost ales în calitate de secretar general al acestei formaţiuni.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

PNL şi-a ales o nouă conducere

Pe data de 22 decembrie a avut loc sedinta Delegatiei Politice Nationale a PNL, avind pe ordinea de zi Raportul Biroului Permanent Central al PNL despre activitatea desfasurata in anul 2007, cooptarea unor membri in DPN, alegerea unor membri ai BPC si alegerea unor vicepresedinti ai PNL. La sedinta DPN au participat 40 de alesi locali si invitati din rindul membrilor si simpatizantilor PNL. Au fost alesi in calitate de membri ai DPN Victor Guga, Sergiu Ghetiu si Sergiu Cojocaru, presedintele si, respectiv, vicepresedintii Organizatiei teritoriale Balti a PNL Balti, precum si Mihai Creanga, membru al conducerii Organizatiei teritoriale Cantemir a PNL. Dl Nicolae Crudu, primarul PNL de Durlesti, si Victor Guga, presedintele Organizatiei teritoriale Balti a PNL, au fost alesi membri ai Biroului Permanent Central al PNL. Au fost alesi in calitate de vicepresedinti ai PNL dna Alexandra Can si dl Mircea Rusu, care au acceptat sa detina aceste functii pina la identificarea, in urma activitatii desfasurate, a doi tineri membri ai PNL, care sa devina eligibili pentru functiile de vicepresedinti.

La sedinta s-a luat act de retragerea, din diferite motive, a unor membri din componenta DPN a PNL.

Membrii DPN au imputernicit Biroul Permanent Central sa adopte textul unei declaratii, in care sa se condamne afirmatiile si intentiile Presedintelui comunist Vladimir Voronin de a pune la indoiala legalitatea simbolurilor statale ale Republicii Moldova – stema si drapelul tricolor; sa se exprime atitudinea clara a romanilor ca nu-l considera pe Voronin drept presedinte al lor; sa se afirme sprijinul fata de declaratiile profesorilor universitari de la Balti si de la Chisinau privind neacceptarea predarii in scoli a „limbii moldovenesti”; sa se adreseze un apel clasei politice din Romania sa nu identifice atacurile verbale antiromanesti, proferate de Voronin, cu pozitia populatiei romanesti majoritare din R.Moldova.

In raportul de baza, prezentat de Vitalia Pavlicenco, presedintele PNL, s-a mentionat ca „ziua de 22 decembrie este ziua Revolutiei Romane, prin care Romania, acum 19 ani, a inceput desprinderea de trecutul totalitar, de sfera de influenta rusa, de unde a si fost adus pe pamintul romanesc odiosul regim comunist odios. Acea Revolutie a dat sperante si romanilor din Basarabia ca poate veni libertatea. Si, intr-adevar, in 1991, parca s-a prabusit colosul sovietic, parca s-a destramat URSS, fapt ce a dat noi sperante de eliberare nationala basarabenilor romani, aflati atitea decenii sub ocupatie ruseasca. Din pacate, drumul nostru spre libertate si spre familia romaneasca, europeana, s-a dovedit mai greu decit ne-am imaginat. Sint prea mari si multe interesele, din interior si din exterior, care nu permit inca si desprinderea noastra de spatiul de haos si instabilitate din Est, care nu ne permit sa fim noi, cei care sintem, care mai uzeaza de toate mijloacele pentru a ne mentine in starea de saracie si de nelibertate, pentru a-si rezolva, in numele nostru, problemele si interesele lor, ce nu coincid cu ale noastre.”

Presedintele PNL a mai mentionat ca „membrii Partidului National Liberal au promovat constant, dupa proclamarea Independentei, principiile democratice si au aparat valorile nationale, au participat activ la procesele politice, menite sa salveze populatia R.Moldova de totalitarism, sa readuca in societate starea de normalitate, avind in fata exemplul pozitiv al statelor baltice si al unor tari ex-comuniste din Europa Centrala si de Est.” Vitalia Pavlicenco a subliniat ca toate eforturile Biroului Permanent Central au fost si vor fi indreptate spre a nu-i lasa - direct sau indirect – pe comunisti la putere dupa 2009: „Rezultatele participarii PNL la alegerile locale au fost apreciate diferit. Insa conducerea PNL a avut cele mai sincere intentii de a le oferi membrilor PNL cadrul legal pentru a candida la functii in administratia locala. Nu am daruit voturi comunistilor nici chiar in alegerile noi, de la 11 noiembrie, din Rezina, unde PNL a intrat in cele cinci partide ce au obtinut consilieri raionali.”

Presedintele PNL a mentionat, in legatura cu plecarea, cu zgomot, a unor membri PNL la noul partid format PLD: „Ne bucuram ca avem lume buna in structurile teritoriale, care au constituit obiectul rivnei pentru liberalii incepatori, pusi pe atragerea membrilor din alte partide. A ramas ca PNL sa indeplineasca sarcina anuntata de acestia – „sa atragem oameni noi si indecisi”. Vitalia Pavlicenco si-a exprimat increderea in „intentia sincera a partidelor liberale - mai vechi si mai noi - de a asigura alternativa democratica la putere, posibila urmare a unui dialog, a unei cooperari si implicari adevarate si curajoase contra regimului comunist antinational.”

„Conform deciziilor adoptate, BPC activeaza in prezent pe patru directii - intilniri in teritoriu cu activistii si cu oameni noi, pregatirea Conferintei municipale Chisinau, constituirea Organizatiei de tineret a PNL si negocieri pentru formule de participare in 2009 la alegeri, menite sa asigure vitoria democratilor” - a mai spus Vitalia Pavlicenco.

Presedintele PNL si-a exprimat, in finalul raportului, convingerea ca „Bunul Dumnezeu ne va ajuta sa contribuim cit vom reusi - dar vom incerca sa reusim cit mai mult -, la actiunea de importanta cruciala pentru destinul si viitorul nostru – rasturnarea comunistilor in alegeri si instaurarea unei coalitii democratice la Putere in 2009. Anul care vine va fi un an al demnitatii. Comunistii vor face uz de toate metodele pentru a ramine la Putere. Ultimele declaratii ale comunistului Voronin i-a facut pe unii sa creada ca ori are grave probleme de sanatate si necesita un examen psihiatric, ori ne incurajeaza sa ne rasculam impotriva dictaturii comuniste. PNL a propus de trei ori demararea procedurii de impeachment sefului comunist al statului si ne bucuram ca aceasta propunere capata contur prin sprijinul unor partide. Pentru Opozitie, anul 2008 va fi un test de rezistenta. Trebuie sa fim intotdeauna gata sa-l sustinem la centru si in teritoriu”.

Membrii DPN si invitatii au fost felicitati cu ocazia sarbatorilor de iarna la masa de Craciun european.

Serviciul de presă al PNL

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Un nou epizod din războiul moldo-român. MAEIE califică vizita lui Cioroianu la Chişinău drept "gest inamical"

Prin prezenta Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova comunică că recent, prin Notă Verbală, Ambasada României în Republica Moldova a informat despre sosirea la Chişinău, la 21 decembrie 2007, a domnului Adrian CIOROIANU, Ministrul Afacerilor Externe al României, care va efectua o vizită de lucru la Ambasada României în Republica Moldova.

În pofida multiplelor declaraţii ale părţii române în care se exprimă disponibilitatea de a aprofunda şi diversifica relaţii de cooperare şi parteneriat cu Republica Moldova, aceasta nu a solicitat nici o întrevedere cu autorităţile oficiale moldoveneşti.

MAE IE îşi rezervă dreptul de a califica gestul dat ca unul inamical şi deloc în corespundere cu spiritul unei cooperări dintre două state, care cu siguranţă nu va contribui la ameliorarea situaţiei actuale a relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi România.

Serviciul de presă al MAEIE

PS Celor de la MAEIE, de ce aţi luat apă în gură în legătură cu acordarea a 27,2 milioane USD de căter Rusia regimului separatist şi criminal din estul R. Moldova?


PPS Dar şi Cioroianu este bun. De ce nici nu a încercat să se întâlnească cu Stratan? Sau nu avem probleme care să le discutăm?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Italienii se tem de invazia moldovenilor după extinderea zonei Schengen

De la Râm ne tragem, doar că italienii nu se prea trag spre noi. În ziua Crăciunului (stil nou /apropo, participaţi la sondajul de pe blog/), pe 25 decembrie, Zona Schengen se va lărgi cu aderarea a 9 state noi, care au aderat la UE în 2004 (de astăzi, Centrul Comun de eliberare a vizelor de la Chişinău a început primirea solicitărilor pentru vize Schengen). Presa europeană a reacţionat diferit la acest eveniment. Unii s-au arătat optimişti, alţii şi-au manifestat scepticismul şi chiar oarecare temeri. Citiţi aici comentariile unor ziare occidentale.
După scandalul cu tiganii români din Italia, presa italieană (La Stampa) scrie despre pericolul invaziei prostituatelor moldovence, cu paşapoarte false româneşti. Italienii ăştea sunt stranii deseori. Ei nu se tem de invaziile din Sud (Africa, statele arabe), ci de moldoveni. Cred că e nevoie de un studiu psihanalitic dedicat fobiilor macaronarilor. Concluziile ar fi interesante.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Filoromânca Vitalia Pavlicenco pe paginile ziarului promoscovit şi simpatizant al regimului de la Tiraspol "KP"

Am descoperit astăzi, suprinzător, un interviu cu liderul Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco, pe paginile ziarului promoscovit "Komersant Plus", care, se ştie, este un susţinător al separatismului transnistrean. Interviul, intitulat "Listele Vitaliei Pavlicenco" (în rusă) /îl puteţi vedea aici/, subliniează o idee a politicianului pro-român. Ea menţionează necesitatea ca România aă prezinte toate listele a cetăţenilor moldoveni care deţin paşapoarte româneşti, aşa cum doreşte puterea de la Chişinău. Pe prima pagină a acestui ziar apare fotografia Vitaliei, care a fost utilizată în campania pentru alegerea primarului de Chişinău, funcţia la care a candidat şi liderul PNL.
Curios lucru, de-asupra pozei Vitaliei este o fotografie şi introducerea unui material al vice-preşedintelui Partidului "Patria-Moldova", Gheorghe Sima, care a fost primul ministru al Educaţiei de la Chişinău ce a refuzat semnarea acordurilor de colaborare cu România în domeniul universitar şi schimb de burse. Pe ultima pagină a ziarului în cauză, este "o felicitare" cu ocazia sărbătorilor de iarnă din partea liderului "Patria-Moldova", Andrei Ţărnă, care, pe fundalul unei păduri de conifere (specific pur moldovenesc), felicită Moldova noastră. În ziar mai este şi informaţia despre faptul că liderul comunităţilor ruse din Moldova, Valeri Klimenko, şef al Ravnopravie, a primit ordinul rusesc în numele lui Lomonosov. Mă întreb, ce caută liderul PNL în acest anturaj?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Independenţa Kosovo trebuie să fie un fapt împlinit

Kosovo trebuie să-şi capete independenţa cât mai curând! Am fost mereu împotriva acestei idei, chiar ne-am ciocnit puţin în iulie, la Universitatea de Vară pentru Democraţie a Consiliului Europei (la Strasbourg) cu delegaţia kosovară, însă cred că recunoaşterea independenţei acestei provincii va aduce mai multe clarităţi. Petru Bogatu scrie astăzi în Jurnali de Chişinău că Rusia nu doreşte ca problema Kosovo, dar şi conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic să fie soluţionate. Sunt de aceeaşi părere. Rusia poate şantaja mult mai eficient în cazul păstrării acestor conflicte într-o fază îngheţată. Iar dacă va fi recunoscută independenţa Kosovo (de către UE şi SUA), atunci Rusia va trebui să treacă la acţiuni, pentru a clarifica şi situaţia din Transnistria. Moscova şi aşa susţine separatismul din estul R. Moldova, inclusiv financiar, armat şi politic. Iar în cazul în care Rusia va adopta o poziţia şi mai evidentă, mai radicală vizavi de problematica transnistreană, sper că Chişiunăul va înţelege cine ne este prieten şi cum trebuie să se comporte cu Rusia. Din aceste considerente, mă pronunţ pentru independenţa Kosovo, chiar dacă sunt coşntient că poate exploda un continent întreg. Dar cel puţin, vom pune cruce acestei situaţii de incertitudine totală şi şantaj perpetuu din partea Rusiei.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Congresul de fuzionare a PSD şi PDS a fost amânat?!

În luna octombrie, liderii Partidului Social-Democrat şi Partidului Democraţiei Sociale au anunţat că pe 22 decembrie 2007 se va desfăşura Congresul de fuzionare a celor două formaţiuni. Puteţi reciti informaţia de la acea conferinţă de presă aici. Însă, se pare, congresul de fuzionare a fost amânat până la o dată nedefinită. Deocamdată nu este clar din ce motiv s-a amânat congresul şi dacă a avut vreo influenţă asupra acestei decizii afirmaţiile liderului Uniunii Centriste, Mihai Petrache, care a renunţat să mai adere la noua formaţiune centristă. Afirmaţiile lui Petrache le puteţi citi aici.


UPDATE 13.25

Din anumite surse am aflat că acest congres totuşi va avea loc. Îmi pare straniu că nu a fost difuzat niciun comunicat de presă ca să anunţe despre acest eveniment, care, se pare, va avea loc în incinta Gintei Latine (PSD) şi Uniunea Scriitorilor (PDS). Mai sunt în aşteptarea unui comunicat de presă cu detalii de la cele două formaţiuni.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Răspuns unui calic, care nu a vrut săp fie jurnalist, dar viaţa a "glumit" din nou cu el

Una dintre cele zece porunci Biblice ne învaţă să nu judecăm pe alţii şi nu vom fi judecaţi. Iartă-mă Doamne, că voi păcătui acum în Postul Crăciunului.
Un lucru îmi displace extrem de mult. Să judec şi să critic colegii de breaslă. Dar răbdarea mea tot crapă. Nu accept şi nu voi accepta niciodată ca cineva din colegii de breaslă să-mi dea lecţii de morală ori deontologie jurnalistică. Pentru că am lucrat în multe locuri (inclusiv acolo unde ei îşi rod papucii acum) şi ştiu care este realitatea presei "independente şi dependente" din R. Moldova. Diferenţa, vă zic cu toată certitudinea (vorba lui Filat), e fooaartee mică. "Prietenii" ştiu de ce.
Astăzi citesc cu stupoare un articolaş scris de un băiat cu handicap fizic, care nu şi-a dorit niciodată să ajungă jurnalist, dar soarta l-a lovit din nou şi s-a făcut mare culegător de "mere" jurnalistice. El a abordat un subiect, repet, tabu pentru mine. Calitatea morală a jurnaliştilor din R. Moldova, pentru că NU EXISTĂ MORALITATE ÎN JURNALISTICA MOLDOVENEASCĂ. "Prietenii" ştiu de ce.
În materialul ăsta, care sună ca o lecţie din partea unui Guru al ziaristicii Globului Moldovenesc, sunt acuzat şi eu (deşi nu-mi este pomenit numele) de mai multe rele. Omul cu handicap (fizic) face referire la o discuţie pe care am avut-o într-un cerc mai redus, foarte recent. Şi atunci a tăcut. Cică "nu ştie ce se petrece în capul meu". Tinere cu barbă densă, ai tăcut pentru că EŞTI UN LAŞ şi nu poţi da replică pe viu, ci doar ascuns după ecranul computerului. Să polemizaţi în realitate este altceva decât să scriţi genialităţi pe hârţoage sau pe forumuri. Eu am fost şi voi fi mereu deschis la dezbateri, indiferent unde se petrec acestea. Şi nu ascund capul în nisip cum o fac struţul şi unii handicapaţi fizic (sau mintal), dar răspund de tot ceea ce fac şi ceea ce zic. Răspund oricunde, inclusiv în public sau în discuţii tetatet. Iar cei care preferă să dea lecţii, o fac doar ASCUNŞI prin tufişuri, pentru că ştiu că NU au dreptate. "Prietenii" ştiu de ce.
Accept şi admir polemicile între jurnalişti, însă doar când aceştia atacă ideile, părerile, poziţiile. Şi urăsc când se atacă persoanele. Pentru că eu, spre deosebire de cei cu handicap (indiferent care) am învăţat cultura dezbaterilor şi lupt pentru ca aceste schimuri de idei să aibă loc. Pentru că aceasta înseamnă DEMOCRAŢIA. "Prietenii" ştiu de ce.
Abordarea subiectului în cauză de cel care rămâne mereu cu timpul pe loc poate fi explicată de către mine doar prin două lucruri, unul dintre care îl voi spune. Printre discuţiile pe care le-am avut într-un grup ceva mai restrâns, cu prezenţa celui care "tace", am abordat şi un subiect ce ţine de propaganda homosexualismului. Nu am nimic împotriva celor cu devieri de la normalitate (părerea mea "şi a altor savanţi", care, în mod democratic, are dreptul la existenţă, chiar dacă o bucată de Europă încearcă să fim ceva mai ...altfel), dar NU ACCEPT propagarea acestui fenomen în public, prin intermediul diferitor acţiuni, gen "festivaluri" sau "marşuri". Am simţit că cel "tăcut" a fost deranjat de subiectul în cauză deşi continua să tacă. "Prietenii" ştiu de ce.
Al doilea motiv care ar putea fi mobilul de a scrie materialul în cauză este altul. Dar nu-l voi menţiona. Deocamdată. "Prietenii" ştiu de ce.

PS Decât să vă îngrijiţi de soarta unor colegi de breaslă, mai bine aţi avea grijă de propriul vostru Suflet. Dumnezeu ştie de ce!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Schimbarea simbolicii R. Moldova - o discuţie de dragul discuţiei

Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a dat ieri de înţeles, la conferinţa de presă, că şi-ar dori schimbarea simbolicii R. Moldova (stema, drapelul, imnul). Despre aceasta se discută de mai mult timp, însă, cu siguranţă, această iniţiativă nu are nicio perspectivă. De ce, voi explica pe parcursul zilei.

UPDATE 15.00

Simbolurile statului, la fel ca şi denumirea oficială a limbii, sunt prevederi constituţionale şi pot fi modificate prin două modalităţi: de către Parlament şi prin referendum constituţional. Pentru modificarea Constituţiei, indiferent pe ce cale, iniţial este necesar de solicitat avizul Curţii Constituţionale, cu cel puţin jumătate de an înainte de a opera modificarea (în Parlament sau de a organiza referendumul). Pentru a schimba Constituţia în Parlament este necesar un vot constituţional, adică cel puţin 2/3 din numărul total de deputaţi - 72 de deputaţi din 101. La moment PCRM are 56 de deputaţi şi cu siguranţă nu va mai găsi alţi 16 deputaţi pentru a vota pentru schimbarea imnului, drapelului şi stemei de stat. Deci, calea parlamentară nu este valabilă. Ei pot, teoretic, încerca prin metoda referendumului, însă şansele ca populaţia să se pronunţe Pentru, sunt aproape de ZERO. PCRM are acum o susţinere populară de circa 30%, dintre care nu cred că 100% ar susţine schimbarea simbolurilor statului, care sunt deja familiare. Societatea nu ar înţelege necesitatea schimbării lor. Iar pentru ca să fie adoptată modificarea Constituţiei, pentru aceasta trebuie să se pronunţe 50% + 1 vot din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Real? Categori nu.
Voronin a mai dat de înţeles că schimbarea simbolurilor statului ar fi necesară şi din perspectiva reîntregirii R. Moldova. Cine crede că R. Moldova se va reîntregi până în 2009? Iar după 2009 raportul de forţe în Parlament va fi şi mai defavorabil PCRM. Prin urmare, discuţiile despre schimbarea simbolurilor statului sunt doar discuţii.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Voronin atacă România, iar Rusia a alocat regimului separatist de la Tiraspol peste 27 de mil. USD

Uraaaa tovarăşi! Transnistria este salvată! Rusia a alocat acestei regiuni rebele un ajutor financiar în valoare de circa 27,2 mil. USD, la insistenţele partidului puterii de la Tiraspol (Obnovlenie) şi a partidului puterii de la Moscova (partidul lui Putin) "Edinaia Rossia". Ajutorul a fost alocat exact în ziua în care preşedintele Vladimir Voronin spunea că relaţiile moldo-ruse sunt "excelente". Aşa e, Excelenţa Voastră. Da iaca România ne agresează statalitatea, în timp ce Rusia doar ne susţine integritatea. Trăiască suportul rus pentru poporul frăţesc din stânga Nistrului, iubitor de pace şi care urâşte Moldova la fel de tare ca şi Voronin România.
MAEIE (ştiu că mă citiţi regulat), ia vedeţi ce mai face Ambasadorul Federaţiei Ruse! Poate îl chemaţi la "dopros". Şi au mulţi angajaţi ai corpului diplomatic, în cetatea ceea de pe Ştefan cel Mare, plină de aparataj de spionaj. Poate le facem un cadou cu ocazia Crăciunului, pe stil nou, şi-i trimitem pe vreo doi acasă, să sărbătorească în sânul familiei? "Slabo"?
Detalii citiţi aici inclusiv comentariile de pe forum, ca să vedeţi reacţia "poporului transnistrean".


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

PLD spune că Voronin trebuie să fie şi preşedintele românilor

Partidul Liberal Democrat îşi exprimă profunda îngrijorare şi indignare faţă de declaraţia şefului statului Vladimir Voronin, cum că „ ... el nu este preşedintele românilor”, făcută astăzi, 19 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă.

În contextul ieşirilor recente duşmănoase împotriva României şi a interzicerii ocupării de funcţii publice pentru cetăţenii Moldovei, deţinători ai dublei cetăţeniei, această afirmaţie frizează lipsa de responsabilitate care este în măsură să destabilizeze şi mai mult situaţia din ţara noastră.

Partidul Liberal Democrat aminteşte d-lui Voronin, că în conformitate cu prevederile constituţionale, Preşedintele Republicii Moldova este preşedintele tuturor cetăţenilor ţării indiferent de origine etnică. Toţi sunt cetăţeni loiali ai statutului şi toţi trebuie să beneficieze de grija instituţiilor statutului, inclusiv a preşedinţiei, fără nicio discriminare.

Partidul Liberal Democrat atrage atenţia opiniei publice că atitudinea hazardată a şefului statutului în probleme sensibile cum este cea identitară, precum şi atentatele repetate la simbolurile naţionale conduce la segregarea societăţii, fapt ce poate avea consecinţe imprevizibile pentru viitorul Republicii Moldova ca stat, pe care comuniştii pretind că îl apără.

Serviciul de presă al PLD

PS Serviciul de presă al PLD nu dezminte informaţia că în spatele acestei formaţiuni ar sta ex-şeful securităţii moldoveneşti, Valeriu Pasat, consilier al directorului concernului rus RAO EĂS, suspectat că ar avea relaţii cu FSB şi MGB.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

În spatele PLD stă Valeriu Pasat, afirmă Vladimir Voronin

Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a declarat că în spatele Partidului Liberal Democrat, creat recent, stă fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat. Ultimul, deţinut timp de un an şi jumătate la Chişinău, a fost eliberat şi a părăsit ţara spre Federaţia Rusă, unde lucrează în calitate de consilier al şefului Concernului RAO EĂS, Anatolii Ciubais. Se bănuieşte că Pasat are legături strânse cu FSB-ul rusesc, dar şi cu MGB-ul de la Tiraspol. Unul dintre avocaţii lui Pasat a fost Alexandru Tănase, prim-vicepreşedinte al PLD.
Anterior Dumitru Diacov declara că proiectul PLD ar fi lansat de către consilierul lui Voronin, Mark Tkaciuk, informaţie respinsă de către liderul acestei formaţiuni, Vlad Filat.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Vladimir Voronin îl apreciază mult pe Iurie Roşca

Vladimir Voronin a vorbit despre necesitatea unui parteneriat politic, pentru care PCRM ar fi optat mereu, inclusiv cînd a avut majoritate constituţională. El a admis posibilitatea înaintării unui candidat comun din partea mai multor partide la funcţia de preşedinte al R. Moldova şi desemnarea unui guvern de coaliţie în 2009. „Aşa este mai bine”, a precizat şeful statului, dînd aprecieri pozitive la adresa liderului Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, care „ştie ce vrea şi poate să obţină”. „El (Iu. Roşca n.r.) toţi anii a rămas cel care este. Nu şi-a schimbat partidele”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Voronin planifică o nouă întâlnire cu Putin

Dacă pe 21 ianuarie se va întîlni, în capitala Federaţiei Ruse, cu reprezentanţii Patriarhiei din această ţară, atunci pe 22 ianuarie Vladimir Voronin ar putea să aibă o nouă întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin. Şeful statului a precizat că deocamdată această întîlnire este la nivel de intenţie.

Referindu-se la relaţiile cu Rusia pe marginea problematicii transnistrene, Vladimir Voronin a relatat că mai există anumite divergenţe, însă se discută şi se caută soluţii. „În ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, pot să spun doar un singur lucru – din punct de vedere moral-psihologic, problema este deja soluţionată în minte de către toţi actorii principali implicaţi. În curînd timpul va arăta în ce măsură am fost îndreptăţit să fac asemenea aprecieri”, a declarat preşedintele R. Moldova. El a exclus posibilitatea organizării unor alegeri anticipate pentru parlamentul R. Moldova, concomitent pe ambele maluri ale Nistrului, chiar dacă a admis că ar fi bine de reuşit reglementarea transnistreană pînă la viitoarele alegeri parlamentare din 2009.

În contextul problematicii transnistrene, s-a mai informat despre piedicile pe care le pun pretinsele autorităţi de la Tiraspol în vederea realizării mai multor proiecte care ar apropia cele două maluri. Referitor la chestiunea numerelor de înmatriculare transnistrene, Vladimir Voronin a comunicat că Chişinăul i-a propus Tiraspolului să nu mai înregistreze niciun mijloc de transport de pe malul drept al Nistrului şi în aceste condiţii automobilele din stînga rîului, cu numere transnistrene, vor putea circula liber atît pe teritoriul întregii ţări, cît şi peste hotare.

PS Preluarea materialului poate fi realizată doar cu acordul autorului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Vladimir Voronin: eu nu sînt preşedintele românilor

Şeful statului a declarat că dosarul moldo-român este acum în curs de examinare în Uniunea Europeană, aceasta fiind deja nu atît problema relaţiilor Moldovei cu România, cît problema relaţiilor României cu Uniunea Europeană. În opinia lui Vladimir Voronin, la moment problemele în raportul dintre R. Moldova şi România se reduc la nesemnarea Tratatului politic de bază şi a Acordului de frontieră. „Nesemnarea acestor documente vorbeşte despre faptul că România nu recunoaşte R. Moldova ca stat suveran. Perspectiva relaţiilor noastre depinde de semnarea acestor două documente”, a spus preşedintele moldovean.

Şeful statului a opinat că recentele acţiuni ale Patriarhiei Române, care a decis deschiderea a trei noi eparhii pe teritoriul R. Moldova, reprezintă „o agresiune din partea României, care se înscrie într-un şir de alte acţiuni similare”. „La noi, potrivit Constituţiei, Biserica este separată de stat, iar preoţii de la Mitropolia Basarabiei primesc salarii de la statul român. Nu este clar ce fel de mecanisme legislative se utilizează la salarizarea acestora de către un alt stat şi nu este clar cum din aceste salarii vor fi plătite impozitele, inclusiv în fondul social”, a menţionat Vladimir Voronin, care a precizat că Chişinăul analizează posibilitatea ieşirii din decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului, prin care Guvernul R. Moldova a fost impus să înregistreze Mitropolia Basarabiei. El a mai informat că pe 21 ianuarie, pe parcursul unei zilei întregi, va avea întîlniri, la Moscova, cu reprezentanţii Patriarhiei Ruse.

Fiind întrebat de Vasile Botnaru de ce a renunţat să mai fie "preşedintele tuturor cetăţenilor" şi se comportă ca lider al PCRM, Vladimir Voronin a reacţionat şi a spus că "nu sînt preşedintele românilor".

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Ziariştii români nu au fost admişi la conferinţa de presă a preşedintelui R. Moldova

Ziariştii din România nu au fost admişi la conferinţa de presă ţinută, astăzi, de către preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, tradiţional, la sfârşit de an. La conferinţa de presă nu au fost admişi jurnaliştii de la Radio România Actualităţi şi Rompres, precum şi echipa de la Prima TV, cameramanul căreia este din România, iar reporterul din R. Moldova.
Şefa serviciului de presă al Preşedinţiei a explicat că jurnaliştii de la Prim TV nu aveau acreditarea de la Ministerul de Externe (cameramanul). Situaţia celor doi jurnalişti (România Actualităţi şi Rompres), care, din câte eu ştiu, au acreditare de la MAEIE, nu a fost elucidată.

Câteva cuvinte despre converinţa de presă. În general a fost slab pregătită, în raport cu altele ţinute de şeful statului. S-a simţi din nou agresivitatea lui Voronin la adresa unor subiecte (despre România) sau a unor jurnalişti (Vasile Buntaru, de la Europa Liberă, Lorena Bogza - Pro TV Chişinău etc.). Voronin este obosit şi stresat. Nu mai este sigur pe forţele formaţiunii sale, chiar dacă spune că PCRM va obţine o victorie în 2009 similară cu cea din 2001.

Voi plasa mai jos discursul lui integral, ca ulterior să public separat răspunsuri la întrebări.

Cuvînt introductiv al Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin,

la Conferinţa de presă din 19 decembrie 2007

Bună ziua,

În primul rînd, ţin să Vă felicit pe toţi cei prezenţi cu prilejul sărbătorilor care se apropie şi să le urez mari succese tuturor publicaţiilor şi companiilor din cadrul audiovizualului pe care le reprezentaţi.

Sper că întrebările Dumneavoastră vor fi interesante şi că eu voi reuşi astăzi să răspund la majoritatea din ele.

Să începem cu un scurt excurs, devenit deja tradiţional, privind situaţia economică şi politică.

Voi aminti tuturor celor prezenţi că ceea ce a influenţat cel mai mult asupra nivelului de dezvoltare economică a ţării a fost în acest an seceta fără precedent. Şi Vă amintesc despre aceasta deloc întîmplător. Dumneavoastră cunoaşteţi că indicatorii economici din primele şase luni ale acestui an denotă o importantă creştere economică. În jumătate de an această creştere a fost de 8 la sută. Raportată la întregul an, creşterea este, în opinia specialiştilor, de puţin peste trei la sută. Acesta este impactul general al secetei asupra economiei. Conform datelor, chiar dacă în agricultură nu s-ar fi înregistrat nici o creştere, indicatorul cumulativ general al creşterii economice ar fi fost de 8 la sută. Însă în sectorul agrar s-a produs o recesiune catastrofală, de peste 30 la sută.

În această situaţie se pot face două concluzii. În primul rînd, aş vrea să le mulţumesc încă o dată acelor ţări care au venit în ajutorul Moldovei în asemenea împrejurări de forţă majoră. Acest ajutor ne-a permis să reducem în mare parte consecinţele dezastruoase ale secetei. În al doilea rînd, a devenit şi mai evident faptul că vulnerabilitatea sectorului agrar al Moldovei, dependenţa agriculturii noastre de factorul meteorologic sînt consecinţele neaplicării tehnologiilor moderne în această ramură a economiei. Acesta este un semnal de alarmă pentru ramura respectivă, o avertizare asupra faptului că modernizarea agriculturii nu mai poate fi tergiversată.

Toţi ceilalţi indicatori inspiră mai mult optimism. În special, aceasta se referă la creşterea investiţiilor. Volumul lor a crescut cu 28 la sută. La executarea bugetului, indicatorii planificaţi au fost depăşiţi cu peste un miliard de lei. Salariul s-a majorat cu circa 22 la sută, în expresie reală – cu 10 la sută. Este evidentă tendinţa de reducere a ritmului inflaţiei. În opinia mea, este foarte important că, pentru prima dată, ritmul creşterii exporturilor s-a egalat cu ritmul creşterii importurilor. Vorbesc doar de ritmurile de creştere, dar nu de indicatorii absoluţi, dinamica însăşi fiind extrem de semnificativă.

În anul curent, toţi Dumneavoastră aţi fost martorii unei construcţii active de drumuri şi ai unei etape realmente noi în dezvoltarea infrastructurii. Darea în exploatare a gazoductului strategic Tocuz-Căinari-Mereni, a traseului auto Leuşeni-Chişinău, construcţia căii ferate Cahul-Giurgiuleşti, lucrările intense pe traseele auto Orhei-Rezina şi Hînceşti-Cimişlia-Comrat – toate acestea nu sînt decît începutul unei ascensiuni de ordin infrastructural şi investiţional ale cărei contururi sînt deja evidente. Moldova se află în pragul unui boom investiţional! În ultimele şase luni s-au schimbat în mod radical calitatea şi structura ofertelor investiţionale. În ţară vin mari companii care au ca obiect de activitate energetica, transporturile, construcţia de drumuri, un şir întreg de bănci străine puternice şi companii din sfera tehnologiilor de vîrf. Despre multe din acestea veţi auzi deja după Anul Nou. Dar ca să nu mă acuzaţi de declaraţii neîntemeiate, voi face o mică abatere şi Vă voi explica ce s-a întîmplat în realitate în Moldova, ce s-a schimbat în ultimii ani, de ce am devenit interesanţi.

Pînă nu demult noi toţi ne lamentam că în Moldova climatul investiţional este unul neatractiv. Dar putea oare el să fie interesant? Ce fel de avantaje putea să vadă investitorul în Moldova? O piaţă de 4 milioane de persoane?

Moldova era o ţară despre care se putea spune doar că timpul ei va trece în curînd. Înseşi elitele politice declarau aceasta deschis. Soluţionarea problemei transnistrene nu interesa pe nimeni, relaţiile cu Rusia se dezvoltau după principiul remanenţelor – într-un noroc! De procesele eurointegrării nici nu se gîndeau să se ocupe. Cadrul legislativ nu a fost codificat, povara fiscală era extrem de grea pentru această regiune - 32%. Numărul enorm de regulamente, de coordonări şi de alte bariere birocratice nu putea fi supus nici chiar unui simplu calcul aritmetic.

Şi faţă de vecinii din Est, şi faţă de vecinii din Vest ţara noastră reprezenta o provincie. Puteam declara la nesfîrşit că Moldova este centrul Europei, dar nu se ştie de ce toţi se străduiau să ocolească acest centru.

Ce s-a schimbat în mod principial?

Astăzi eu pot să afirm cu toată certitudinea că arhitectura acelui model care a început să fie construit începînd cu anul 2001 a fost finalizată. Această muncă extrem de grea, şi poate nu întotdeauna înţeleasă dintr-o parte, ne-a adus la noi condiţii de start. Anume acest model trebuie să devină acum bază stabilă pentru o dezvoltare durabilă.

În primul rînd. Noi am modificat formatul relaţiilor cu Rusia şi cu ţările CSI. Acum aceste relaţii nu au un caracter pur şi simplu pragmatic, ele au devenit cu adevărat relaţii de parteneriat. Vă voi spune cu tot temeiul că din toate ţările din această regiune relaţiile noastre sînt astăzi exemplare. Noi am păstrat piaţa de liber schimb, am soluţionat problemele privind perceperea taxei pe valoarea adăugată, am semnat un contract transparent şi pe termen lung de livrare a gazelor, există înţelegere reciprocă în privinţa principiilor reglementării transnistrene.

În al doilea rînd. Modernizarea europeană a Moldovei în cadrul Planului de Acţiuni Moldova-Uniunea Europeană a devenit un stimulent şi un factor de extremă importanţă pentru reformele interne. În primul rînd, pentru reformele cu caracter democratic general. Eurointegrarea Moldovei ne-a permis să facem uz şi de noi instrumente pentru soluţionarea problemei transnistrene. Misiunea Uniunii Europene la frontieră şi, totodată, înregistrarea întreprinderilor transnistrene în cadrul legal al Moldovei au făcut posibilă schimbarea întregii dinamici a reglementării. Anume acum noi putem avansa în direcţia extinderii măsurilor de încredere cu Transnistria, în direcţia consolidării civice generale. Mai mult decît atît, Moldova în ansamblu, inclusiv întreprinderile transnistrene, a obţinut regimul de comerţ asimetric cu Uniunea Europeană.

În al treilea rînd. Pe parcursul ultimilor şase ani noi am promovat liberalizarea economică totală. Nu a fost simplu, deoarece la fiecare pas în direcţia reformelor liberale întîmpinam rezistenţa aşa-zisei opoziţii liberale. Însă noi am realizat această liberalizare! Înregistrarea întreprinderilor la un singur ghişeu, reducerea atribuţiilor şi funcţiilor organelor de control, cele două ghilotine, amnistierea capitalului, amnistia fiscală şi introducerea de la 1 ianuarie 2008 a cotei zero la impozitul pe beneficiu.

Acum pot să spun cu toată fermitatea că noi am făcut practic totul, totul ce acum un an părea să fie de domeniul fantasticului. Ţara, economia ei sînt deschise atît pentru Vest, cît şi pentru Est. Legiferînd cota zero a impozitului pe beneficiu, Moldova obţine condiţii exclusive pentru dezvoltarea unei economii orientate la export şi bazate pe atragerea unor investiţii străine masive. Mai rămîn încă problemele sistemului nostru judiciar, problemele privind competenţa funcţionarilor publici. Dar şi acestea sînt probleme care pot fi soluţionate.

Eu nu cred că în cadrul conferinţei de presă de astăzi este oportun să tratăm detaliat tema relaţiilor moldo-române sau cea a reglementării transnistrene. În privinţa celei dintîi eu am spus deja totul. Dosarul moldo-român este acum în curs de examinare în Uniunea Europeană, aceasta fiind deja nu atît problema relaţiilor Moldovei cu România, cît problema relaţiilor României cu Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, pot să spun doar un singur lucru – din punct de vedere moral-psihologic, problema este deja soluţionată în minte de către toţi actorii principali implicaţi. În curînd timpul va arăta în ce măsură am fost îndreptăţit să fac asemenea aprecieri.

Dacă e să vorbim de situaţia politică internă, aceasta nu ne îngrijorează prea mult. Dumneavoastră vedeţi că opoziţia acţionează iarăşi în beneficiul Partidului Comuniştilor. Mai ales în capitală. Această activitate energică a oponenţilor noştri politici îmi permite să afirm că la alegerile parlamentare Partidul Comuniştilor din Moldova îşi va repeta succesul din 2001.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Uniunea Rusia - Belarus. A fi sau a nu fi?

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus, săptămîna trecută, omologului său belarus, Alexandr Lukaşenko, funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Rusia-Belarus, însă acesta a refuzat, dorind funcţia supremă, pe care, probabil, mai mizează şeful de la Kremlin. În schimb, Vladimir Putin a acceptat, luni, să devină prim-ministru al Federaţiei Ruse, dacă în calitate de preşedinte al acestei ţări va fi ales candidatul susţinut de puterea de la Moscova, Dmitri Medvedev. Gazul rusesc livrat Belarusiei se va scumpi, de la 1 ianuarie 2008, cu 19% şi va constitui 119 USD pentru o mie de metri cubi, în schimb Rusia oferă Minskului un împrumut de 1,5 miliarde USD pentru plata datoriilor în urma livrării de gaze naturale. Acestea, dar şi alte evenimente, ridică noi semne de întrebare privind viitorul Uniunii Rusia-Belarus, formată, la 3 aprilie 1997, prin acordul semnat un an mai înainte, la 2 aprilie 1996, de către preşedinţii rus şi belarus, Boris Elţin şi Alexandr Lucaşenko.

Este greu de spus ce fel de uniune este cea dintre respectivele două state slave, care, în anumite perioade, s-au confruntat cu diferite probleme de ordin bilateral – conflicte vamale, războaie informaţionale etc. Vîrful tensiunilor s-a înregistrat la începutul anului curent, cînd Rusia a decis să majoreze esenţial preţul la gaz, iar Belarus a ameninţat că va sista livrarea acestei resurse energetice ruseşti spre statele Uniunii Europene. Discuţiile despre revitalizarea Uniunii Rusia – Belarus au revenit în actualitate săptămîna trecută, în timpul vizitei la Minsk a liderului de la Moscova, unica în perioada celor 7 ani de mandat prezidenţial al lui Vladimir Putin. Unii comentatori au presupus că Putin a dorit să-l convingă pe Lukaşenko să urgenteze procesul de unificare a celor două state, pentru ca să devină şeful statului comun.

Se pare că ambiţiile ambilor lideri sînt destul de mari. Politologul apropiat administraţiei prezidenţiale de la Moscova, Serghei Markov, deputat în recent aleasa Dumă de Stat, a relatat că Lukaşenko „şi-ar dori să devină preşedintele marelui stat unit”. Markov este de părere că această năzuinţă i-ar fi reuşit liderului belarus în perioada lui Elţin, însă în timpul lui Putin sau Medvedev, „n-are şanse”. Lui Lukaşenko i s-a propus anterior şi funcţia de prim-ministru al statului unit, dar acesta, potrivit lui Markov, a dorit sau să fie preşedinte sau să combine funcţiile de premier şi vicepreşedinte, situaţie inacceptabilă pentru Rusia.

În timp ce Markov şi-a exprimat speranţa că „Rusia şi Belarus vor găsi voinţă politică pentru a se reunifica într-un singur stat”, un alt expert în problematica relaţiilor ruso-belaruse, Andrei Suzdalţev, crede că raportul dintre aceste ţări „este în impas”. Potrivit lui Suzdalţev, Rusia doreşte doar să aibă un vecin stabil, deoarece în în Belarus locuieşte „un popor frăţesc, iar anumite probleme în economia belarusă pot crea probleme economiei ruse”.

Acelaşi expert vorbeşte despre dependenţa în creştere a economiei belaruse de Rusia. Din 1995 pînă în 2006, subvenţiile FR au constituit 42 miliarde USD. Doar în 2006 Minskul a fost subvenţionat de Rusia cu 8 miliarde USD, ceea ce constituie 6% din Produsul Intern Brut al Belarusiei, spune sursa citată. În acelaşi timp, accesul business-ului rusesc în Belarus practic este închis. Rusia construieşte oleoducte şi gazoducte ocolind teritoriul „statului frăţesc” şi doreşte să majoreze treptat preţul la gazele naturale livrate Minskului, astfel ca pînă în 2011 să fie similar cu preţul achitat de celelalte state europene.

Totuşi, relaţiile dintre cele două state sînt în ascendenţă. Balanţa comercială în 2007 ar putea atinge un nivel record, de 24 miliarde USD. Zilele acestea, a fost semnat un acord între Federaţia Rusă şi Belarus care prevede crearea de condiţii egale în domeniul politicii tarifare în transportul pe cale ferată. Aceasta înseamnă că taxele pentru transportul feroviar vor fi egale în ambele state. La începutul săptămînii curente s-a anunţat elaborarea unui program de creare a unui spaţiu informaţional comun ruso-belarus.

Nici populaţia belarusă nu are o opinie dominantă în ce priveşte viitorul relaţiilor cu Rusia. Potrivit unui recent sondaj de opinie publică, 27,8% din belaruşi sînt gata „să se apropie de Uniunea Europeană, pentru a fi apăraţi de presiunile Rusiei”. Ceva mai puţin, 25,4% cred că Belarus trebuie „mai degrabă să se înţeleagă cu Rusia, decît cu UE”, iar alte 9,6% doresc „să se unească cu Rusia într-un stat unic”. La întrebarea „dacă s-ar organiza un referendum despre unirea Belarusiei şi Rusiei”, 33,8% din respondenţi s-au pronunţat pentru unificare, în timp ce împotrivă au fost 47,4%. În aceste condiţii, viitorul proiectului Uniunea Rusia-Belarus rămîne la fel de vag cum a fost pînă acum.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Operaţiunea "bradul" continuă

Potrivit dispoziţiei primarului general Dorin Chirtoacă, autorităţile municipale vor instala Pomul de Crăciun în faţa sediului Primăriei Chişinău, la intersecţia bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt cu str. Vlaicu Pârcălab. Pomul va fi instalat şi împodobit pe parcursul zilei de astăzi, 18 decembrie.

În acest context, edilul Chişinăului a dispus sistarea accesului transportului în perimetrul bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt şi str. Veronica Micle. Accesul către instituţiile situate pe str. Vlaicu Pârcălab se stabileşte din str. Veronica Micle.

Potrivit dispoziţiei primarului general, comisariatul general de poliţie al municipiului Chişinău va asigura ordinea publică, paza scenei, utilajului tehnic şi a Pomului de Crăciun pe toată durata sărbătorilor de iarnă.

Serviciul de presă al Primăriei

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Bulgaria va acorda regim fără vize pentru tranzitarea teritoriului său de către moldovenii cu viză în alt stat UE

Bulgaria este dispusă să acorde regim fără vize pentru tranzitarea teritoriului său de către cetăţenii moldoveni sau în cazul în care aceştia au vize ori permise de şedere, eliberate de o altă ţară-membră a Uniunii Europene.

Declaraţia se conţine în mesajul semnat de prim-ministrul Republicii Bulgaria, Serghei Stanişev, şi care a fost transmis astăzi premierului Vasile Tarlev de către ambasadorul Bulgariei la Chişinău, Nikolai Iliev. Diplomatul a menţionat că acest mesaj constituie o dovadă a faptului că Bulgaria este un prieten fidel al R. Moldova şi un susţinător plenar al proceselor de integrare europeană a Moldovei.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Iulia Timoşenko - noul prim-ministru al Ucrainei

Iulia Timoşenko a fost aleasă prim-ministru al Ucrainei cu 226 de voturi. E numărul minim de voturi necesar pentru desemnarea premierului. Un deputat din coaliţie s-a abţinut de la vot, iar cel care urma să fie adus din reanimare, nu a ajuns în Parlament.
Votul dat de Iulia Timoşenko în susţinerea propriei candidaturi a fost decisiv. Celelalte formaţiuni nu au participat la vot, părăsind sala de şedinţe.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Iulia Timoşenko la un pas de un nou mare rateu

Rada Supremă de la Kiev a început procedura de vot a candidaturii Iuliei Timonşenko la postul de prim-ministru. Se pare că astăzi va fi înregistrat un nou mare rateu al forţelor portocalii din Ucraina, care nu vor reuşi să acumuleze numărul necesar de voturi pentru alegerea liderului BIuT în calitate de premier. Cel puţin doi deputaţi din formaţiunea pro-prezidenţială "Ucraina Noastră" şi "Apărarea Populară" au declarat că nu vor vota pentru candidatura Iuliei Timonşenko.
Procedura de votare este una extravagantă. Fiecare deputat este invitat special la microfon şi se pronunţă "Pentru" sau "Contra", atât verbal, cât şi prin ridicarea (pentru) sau ne ridicarea mâinii (contra). Întreaga procedură este înregistrată audio şi video, pentru a fi foarte siguri în procedura de vot. Unul din deputaţii "UN" a fost adus în Parlament din reanimare.

Cu detalii revin în cel mai scurt timp.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

NATO ajunge la Cahul

Joi, 20 decembrie 2007, la ora 14.00, în cadrul Universităţii de Stat din Cahul va avea loc inaugurarea Punctului de informare şi documentare NATO, cu sprijinul Centrului de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova. Prin deschiderea acestui Punct de informare şi documentare ne propunem să informăm mediul academic, reprezentanţii administraţiei publice locale şi a societăţii civile cu privire la obiectivele, rolul, instituţiile şi mecanismele funcţionării Alianţei Nord-Atlantice şi instrumentele de cooperare ale Republicii Moldova cu NATO.

La eveniment vor participa dl. Vlad LUPAN, Şeful Direcţiei NATO, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova; dl. Gheorghe VASILACHI, Preşedintele raionului Cahul; dl. Gheorghe ZAGORODNII, Primar de Cahul; dl. Andrei POPA, Rectorul Universităţii de Stat din Cahul; dl. Radu GORINCIOI, Directorul Centrul de Informare şi Documentare NATO din Republica Moldova, alte persoane oficiale precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic.

Evenimentul în cauză se înscrie în prevederile Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO : informarea publică cu privire la subiectele de securitate şi apărare (Capitolul 3.1).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Vladimir Putin schimbă fotoliul de preşedinte pe cel de prim-ministru

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, după alegerile prezidenţiale din martie 2008, ar putea fi prim-ministru. Săptămîna trecută Dmitri Medvedev, prim-vicepremier şi candidatul Puterii la funcţia de şef al statului rus, ia propus lui Putin să devină premier după alegerile din martie anul viitor, iar actualul preşedinte al Rusiei, în cadrul congresului de ieri al partidului „Edinaia Rossia” (Rusia Unită) a acceptat oferta. „Eu sînt gată să lucrez în funcţia de prim-ministru fără a schimba împuternicirile preşedintelui şi ale şefului guvernului”, a declarat Vladimir Putin.

Detalii vedeţi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

PSL şi PD vor fuziona la 10 februarie, 2008

Congresul de fuzionare a Partidului Democrat şi Partidului Social-Liberal va avea loc pe 10 februarie, 2008. Decizia în acest sens a fost aprobată de către consiliile naţionale ale celor două formaţiuni, la şedinţele din acest week-end. Mai multe despre fuzionarea celor două formaţiuni citiţi aici.
Am plasat pe blog şi un sondaj, în care vom încerca să aflăm care este reuşita noului proiect centrist.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

SUA încurajează România în acţiunile faţă de R. Moldova

Mai jos voi da publicităţii o informaţie, venită pe yahoogoups de la Ionaş Aurelian Rus, aflat în Statele Unite.

De ce Voronin nu "denunta" Romania si Statelor
> Unite (sau sfarsitul regimului se apropie)
>
> In general a fost trecut cu vederea ca
> Voronin, si autoritatile RM, nu "denunta" Romania
> Statelor Unite cum o denunta la UE. De ce? Raspunsul
> este simplu. Recent, ambasadorul american la
> Bucuresti Nicholas Taubman a incurajat privat
> autoritatile romane sa se implice mai mult in RM.
> Mesajul de la alte surse din Washington este
> acelasi. In plus, la National Democratic Institute
> si International Republican Institute se fac
> tatonari pentru o coalitie larga a opozitiei in RM.
>
>
> Toate cele bune,
>
> Aurelian

PS Eu dispun de aceleaşi informaţii, venite din alte surse. De altfel, astăzi Ambasadorul SUA în R. Moldova se întâlneşte cu spicherul Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu. Întâmplător? Nu cred.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Gastarbaiterii moldoveni vor fi privelegiaţi în UE

Lucrătorii moldoveni aflaţi legal în statele Uniunii Europene vor fi privelegiaţi în raport cu cetăţenii altor state din afara comunităţii. La recentul Consiliul European, care şi-a ţinut lucrările la Lisabona (Portugalia), s-a decis ca cetăţenilor din două state - R. Moldova (la propunerea preşedintelui României, Traian Băsescu) şi Insulele Capul Verde (la propunerea Portugaliei) vor beneficia de aşa-numita "cartă verde" de muncă în UE, care prevede anumite facilităţi. Mai multe citiţi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Uniunea Europeană a privatizat Europa UPDATE 12.20

Titlul sună cu rezonanţă, dar aceasta este esenţa despre care vorbesc tot mai mulţi experţi, în special, din estul Europei (geografice), rămaşi în afara Europei (politico-civilizaţionale). Subiectul dat a fost unul dintre temele abordate în cadrul Mesei Rotunde de la Kiev la care am participat, săptămâna trecută, alături de jurnalişti şi experţi din Moldova, Letonia, Ucraina şi Georgia. În pofida faptului că discuţiile despre UE şi NATO la reuniunea dată au fost interesante, totuşi, principalele impresii le am de la situaţia din Ucraina, care este, cel puţin, la fel de tragi-comică (,) ca şi în R. Moldova. Voi încerca să redau senzaţiile trăite în capitala Ucrainei, deşi îmi este foarte greu să le descriu aşa cum le-am simţit acolo (e nevoie să vezi anturajul, limbajul, inclusiv non-verbal). Relatarea va fi postată ceva mai târziu.

Am decis să mai pun pe blog un şir de linck-uri utile despre Uniunea Europeană, dar o voi face ceva mai târziu. Poate azi, poate mâine. Trebuie să scriu azi şi un raport despre vizită, pentru organizatori.


UPDATE 12.20

În statele de personal ale Metropolitanului din Kiev a fost introdusă zilele acestea o funcţie nouă, care în limba ucraineană se numeşte „трамбувальшiк” (în traducere ar însemna ceva de genul “persoană care împinge ceva sau pe cineva”). Acesta este plătit pentru ca să împingă cu mîinele persoanele care urcă în metrou, în orele de vîrf, astfel ca uşile acestui mijloc de transport să se poată închide. Reacţiile călătorilor sînt diverse, inclusiv foarte agresive. Însă o altă soluţie pentru suprasolicitarea acestui mijloc de transport conducerea Metropolitanului deocamdată nu a găsit.

Săptămîna trecută am revăzut viaţa ucrainenilor, în special din capitala acestei ţări, cu proprii ochi. Am vizitat Kievul pentru a participa la o Masă Rotundă dedicată tematicii integrării euro-atlantice, cu participarea jurnaliştilor şi experţilor din Moldova, Letonia, Ucraina şi Georgia. Deşi subiectele discutate au fost importante şi interesante, cele mai multe impresii le-am avut din afara sălii unde se desfăşura evenimentul. Precedenta vizită la Kiev am avut-o exact trei ani în urmă, în toiul „Revoluţiei Portocalii”. Zilele acestea am urmărit pe viu efectele acelei revoluţii, multe dintre care mi-au amintit acţiunile din 2004 – proteste, placate, scandări, bătăi în stradă şi în Parlament, investigaţii speciale, situaţii nostime etc.

După ratarea alegerii, la începutul săptămînii trecute, a candidaturii premierului Iulia Timoşenko, Rada Supremă (Legislativul ucrainean) a dedicat ziua de joi unor „lecţii” despre modul de funcţionare a sistemului electronic de votare. Iuliei Timoşenko, aşa cum se ştie, nu i-au ajuns două voturi pentru a fi desemnată şeful al noului Cabinet de Miniştri, deşi coaliţia majoritară avea suficiente mandate. Vina s-a dat pe sistemul electronic de vot. Astfel, deputaţii ucraineni au audiat reprezentanţii serviciului de securitate din Ucraina, ai Procuraturii Generale, ai celor care administrează sistemul electronic în Radă etc. Concluzia e că sînt mai multe concluzii şi nu se ştie care este adevărată.

Şedinţa respectivă a început, însă, cu nişte altercaţii între deputaţi, devenite tradiţionale în Parlamentul de la Kiev. Preşedintele Legislativului, Iuri Luţenko nu a putut din prima să-şi ocupe locul în prezidiu, deoarece acesta era blocat de către deputaţii din opoziţie, fiind nevoit să conducă sesiunea de la tribuna centrală. Revenit la locul său din prezidiu, acesta s-a trezit alături cu un deputat care îi cerea insistent cuvîntul, însă fără rezultat. „Daţi-mi cuvîntul. Daţi-mi cuvîntul. Da de ce ăştea mă numesc bandit?”, se văicăra deputatul, care îl tot trăgea de mînecă pe spicher. Peste cîteva minute mai mulţi deputaţi şi-au schimbat cîţiva pumni la tribuna centrală.

În aceiaşi zi, în faţa consiliului orăşenesc din Kiev un grup de tineri, simpatizanţi ai Mişcării „Pora” şi ai Blocului Iuliei Timoşenko, s-au adunat pentru a protesta împotriva unui oarecare „Leonea”, care „este distrugătorul democraţiei”. Deoarece pichetul nu a fost autorizat, poliţia iniţial a intervenit în forţă, smulgînd cîteva placate atîrnate de copacii din preajmă. „DJ”-ul mitingului, o persoană de vreo 40 de ani, stătea la distanţă cu un microfon şi comenta „cum se luptă cu democraţia din Ucraina”. Poliţia a renunţat, iar tinerii şi-au continuat protestul destul de gălăgios. La intrările în Metrou protestau alte grupuri de persoane, care erau împotriva primarului de Kiev.

Vineri, Rada Supremă urma să voteze din nou candidatura Iuliei Timoşenko, însă nu s-a reuşit nici în această zi. Motivul – dispariţia unei cartele de vot. Şi din nou investigaţii şi anchete. Din nou concluzii diferite. Iar Ucraina rămîne în continuare fără Guvern şi nu iese din criza politică de vreun an. Acolo ne-am dat seama cît de importantă este stabilitatea politică în ţara noastră. Fără bătăi în Parlament.

În cadrul Mesei Rotunde, una dintre cele mai bune intervenţii a avut-o Alexandr Dergaciov, expert al Institutului de Cercetări Politice şi Etnonaţionale al Academiei de Ştiinţe din Ucraina. Acesta a subliniat că în comunitatea experţilor se vorbeşte tot mai mult de faptul că „UE a privatizat Europa”. Explicaţie e că UE se identifică cu Europa, iar închiderea acesteia faţă de statele geografic europene rămase în afara ei, a dus la ruperea relaţiilor culturale, economice şi de altă natură între state, inclusiv vecine, aflate „pe diferite părţi ale frontierei UE”. Soluţia ar fi, potrivit lui Dergaciov, extinderea UE pînă la frontiera firească a Europei, iar pentru aceasta trebuie să existe o cooperare reciprocă între statele care doresc să adere şi Bruxelles-ul. Necesitatea reformelor în statele ce aspiră la UE, în conformitate cu normele comunitare, a fost un alt subiect intens discutat. Reprezentanţii din Ucraina au pledat pentru „europenizarea ucrainenilor”, ceea ce a provocat nedumerirea letonilor, care au afirmat că „Ucraina şi Moldova sînt în Europa, respectiv cetăţenii acestor ţări sînt europeni”. Spre final s-a ajung la concluzia că trebuie să muncim cu toţii pentru a ne reforma, dar şi să găsim ceva de genul „трамбувальшiк”-ului, care să ne „împingă” mai insistent spre UE. Iar de la aceasta vor avea de cîştigat toţi, inclusiv statele aflate deja în marea familie.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!

Petras Austrevicius: Nu văd o alternativă decât aflarea Moldovei în UE

Interviu cu fostul negociator şef al Lituaniei cu UE, Petras Austrevicius

- Povestiţi-ne, pe scurt, despre parcursul european al Lituaniei?

- Lituania a fost „copilul fericit” care a parcurs această cale, deoarece am început acest drum foarte devreme, îndată după redobîndirea independenţei, în 1990. În acelaşi an au început discuţii despre viitorul nostru şi atunci am spus clar că Lituania îşi vede viitorul în Europa unită, în spaţiul euro-atlantic. A fost un început bun, o concepţie bună, care ulterior s-a transformat într-o strategie. Independenţa nu intră în contradicţie cu calitatea de membru în UE şi NATO. Am avut noroc că statele noastre vecine, mă refer la Ţările Baltice şi Polonia, mergeau şi ele spre cele două organizaţii. Am avut prieteni şi parteneri buni în procesul de integrare.

- Cînd au început şi cît au durat negocierile de aderare la UE?

- Aceasta s-a întîmplat în 1996, cînd am semnat Acordul de Asociere. Chiar dacă nimeni nu spune cînd vei adera la UE, dacă semnezi un astfel de document, cu siguranţă vei adera la această organizaţie. În 1996 doar ne imaginam ce volum de muncă urma să îndeplinim, ca să realizăm toate reformele necesare pentru a îndeplini condiţiile de aderare. Majoritatea reformelor au durat anume din 1996 pînă în 2003, chiar dacă s-au făcut multe lucruri şi pînă la semnarea Tratatului de Asociere. Dacă privatizarea a început îndată după redobîndirea Independenţei, sistemul autentic al relaţiilor de piaţă a fost creat doar în perioada în care ne aflam în proces de aderare la UE. Noi am preluat experienţa altor state în reformarea sistemului. Ceea ce i-a ajutat pe alţii, ne-a ajutat şi pe noi, deoarece nu trebuie să inventezi ceva propriu, ci să implementezi experienţa altora, ajustînd-o la specificul propriu. Eu aş recomanda şi Moldovei „să nu inventeze bicicleta proprie”. Bicicleta europeană deja a fost creată. Poate doar să schimbaţi culoarea ei, cea care place mai mult cetăţenilor voştri. Dar totul deja este pregătit. Experienţa acumulată pînă acum, este de aur. De aceea, se pot evita greşelile.

- Cum au decurs negocierile de aderare a Lituaniei la UE?

- Lituania nu a făcut parte din grupul statelor propuse spre negocieri, în 1997. Noi am aprobat însă o strategie corectă. Am demonstrat că această decizie a fost greşită, reuşind să realizăm foarte multe lucruri într-o perioadă de doi ani. Am făcut tot posibilul ca să fim invitaţi la negocieri în 1999, prin decizia de la Helsinki. Deja în februarie 2000 au început negocierile oficiale. Începutul a fost anevoios, dar cu timpul au decurs tot mai rapid. Aceşti doi ani (97-99 n.r.) nu au fost o piedică pentru noi. Astfel, am demonstrat rezultate mult mai bune decît statele care au început negocierile în 1997.

- Care au fost domeniile problematice în negocieri?

- De la început am avut neînţelegeri cu UE legate de activitatea Centralei Atomoelectrice (CAE). Ni se recomanda să decidem soarta acestei Centrale. Noi am spus că vom închide CAE, dar nu vor răspunde de efectele economice, sociale (CAE are cîteva mii de angajaţi). Trebuia să stabilim clar condiţiile de compensare şi de ajutor financiar din partea UE. Cea de-a doua chestiune discutată mai dificil a fost legată de reformele economice, deoarece mai aveam probleme legate de funcţionarea economiei de piaţă. Nu au fost create sau nu funcţionau normal anumite institute ale economiei de piaţă, aşa cum este falimentul şi mecanismele regulatorii civilizate. Nivelul dezvoltării economice era unul dintre cele mai mici din grupul statelor candidate.

- Cum apreciaţi situaţia Lituaniei, acum, după mai bine de trei ani de la aderare?

- Aderarea a fost susţinută de către circa 70% din populaţie şi cred că este firească o astfel de susţinere masivă. Noi sîntem un stat mic ca suprafaţă. Nu putem miza pe dezvoltare, dacă vom avea o piaţă închisă, cu doar 3,5 mil. de oameni. Accesul pe piaţa comunitară a dat un impuls important pentru dezvoltare, la fel ca şi mişcarea liberă a capitalului şi mărfurilor. Este importantă şi posibilitatea deplasării libere a persoanelor, care pot munci legal în orice ţară a UE. Avem o creştere economică în ultimii trei ani de 7-9% anual, în timp ce media pe UE este de 2-3%. Însă a crescut şi inflaţia, deoarece primim multe subvenţii comunitare. Ne mai confruntăm şi cu problema lipse braţelor de muncă. Se dezvoltă nu doar capitala, ci şi provinciile.

- R. Moldova are viitor în UE?

- Da. Cu siguranţă. Puteţi miza pe Lituania şi pe alte state europene că vă vor ajuta să aderaţi.

- Ce recomandări aţi mai da R. Moldova în procesul de aderare la UE?

- Eurointegrarea sună atrăgător, dar nimeni nu ştie de la ce să înceapă. Aceasta înseamnă reforme, după modelul altor state care deja au parcursul calea respectivă. Aceasta este cheia succesului. Nu văd nicio alternativă pentru R. Moldova, decît în UE. Cred în R. Moldova. Oamenii din R. Moldova se simt europeni. Este o cale firească şi este eficientă. Va lua timp, dar trebuie să munciţi şi veţi reuşi.

Dacă veţi crea condiţii pentru business, pentru investiţii, vor fi create locuri de muncă, bine plătite. Oamenii vor trăi mai bine. Se va dezvolta clasa de mijloc, care este baza democraţiei şi dezvoltării. Nu trebuie să fiţi pesimişti, să spuneţi că e greu.

E necesar să dezvoltaţi sistemul bancar şi sistemul de transport. Deschideţi spaţiul aerian pentru companiile cu taxe mai mici. Puteţi să privatizaţi companiile aeriene. Aveţi nevoie de turişti, de persoane care să vină să investească. Sistemul bancar normal este necesar pentru dezvoltarea afacerilor. Deschiderea afacerilor trebuie să fie facilitată şi realizată mai uşor. Trebuie să investiţi în educaţie şi ştiinţă.

- Va influenţa aplicarea Tratatului Comunitar pînă în 2009 asupra perspectivei de lărgire a UE?

- Va influenţa. Acum UE este preocupată mai mult de propria soartă. Toţi doresc să adere la UE, dar la o Uniune funcţională, eficientă. Reformele sînt necesare. E nevoie de un reprezentant unic pentru politica externă. Trebuie să fie eficient şi procesul de luare a deciziilor. UE e o zonă de stabilitate. Cel care devine membru, devine stabil. Şi noi sîntem interesaţi ca să existe cît mai multe state stabile.

- Pînă unde trebuie să se extindă UE?

- Pînă unde se află Europa.

- Dar şi o parte a Rusiei este în Europa. Este loc în UE şi pentru această ţară?

- Rusia a decis să meargă pe calea proprie. Statele care vorbesc că merg pe calea de integrare europeană şi se reformează vor fi în UE, inclusiv R. Moldova.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!