O treime din alegătorii PPCD sunt contra NATO, iar o treime din alegătorii PCRM susţin aderarea R. Moldova la NATO

Barometrul de opinie publică (aprilie 2008) lansat recent a arătat câteva surprize interesante în ce priveşte atitudinea votanzilor anumitor partide faţă de ideea aderării ţării noastre la NATO. Din păcate, datele respective nu au fost publicate în ediţia prezentată şi nu au fost plasate pe site-ul IPP, ele fiind făcute publice doar la prezentarea barometrului. Astfel, voi încerca să utilizez cifrele respective cu aproximaţie (din cele reţinute în memorie).
Sondajul a arătat, de exemplu, că circa o treime din cei care şi-ar da votul pentru PCRM (formaţiune care pledează consecvent pentru păstrarea neutralităţii RM) la viitoarele alegeri parlamentare ar susţine aderarea R. Moldova la NATO. Acelaşi sondaj arată că circa o treime din votanţii PPCD (formaţiune care de la constituirea sa promovează insistent ideea aderării la NATO) se pronunţă împotriva aderării la NATO şi mai puţin de jumătate din alegătorii creştin-democraţi ar susţine această idee. Câte aproximativ o treime se împart susţinătorii şi cei care sunt împotriva aderării la NATO dintre alegătorii AMN şi PLD.
Ideea aderării la acest bloc Nord-Atlantic este cea mai susţinută în rândul votanzilor PL-ului (circa 64%). O cifră aproximativ egală (peste 60%) din alegătorii PSD (care are în program necesitatea păstrării neutralităţii RM) se pronunţă împotriva aderării la NATO.

Barometrul a arătat că dacă duminica viitoare s-ar organiza un referendum privind aderarea R. Moldova la NATO, pentru ar vota 22,7%, iar contra - 40,6%. Sondajul a mai reliefat că 56% din populaţia ţării crede că neutralitatea este "cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii ţării noastre".
O scurtă analiză a bazei de date la aceste întrebări scoate în evidenţă următorul lucru. Neutralitatea R. Moldova este suţinută cel mai mult în mediul urban (63,5%, spre deosebire de 50,8% în mediul rural). Acest statut este privit pozitiv cel mai mult de ruşi (81,7%), ucraineni (71,2%) şi alte naţionalităţi decât cea majoritară (76%). Moldovenii susţin neutralitatea în proporţie de 49,7%.
Aderarea la NATO (ar vota pentru) are o logică de susţinere în dependenţă de criteriul vârstei. Susţinerea idei descreşte proporţional cu creşterea numărului de ani ai persoanei. Astfel, dacă tienerii (18-29 de ani) ar vota pentru aderarea la NATO în proporţie de 27,8%, cei în vârstă de 30-44 de ani - 23,1%, atunci cei peste 60 de ani - doar 17,2%.
Aceste rezultate diferă semnificativ şi în dependenţă de criteriul etnic. Moldovenii susţin cel mai mult (26%) aderarea la NATO, în timp ce doar 9% de ruşi ar vota pentru, 11% de ucraineni şi 17% de alte naţionalităţi. Cotra ar vota 69% de ruşi, 57,6% de ucraineni, 59,2% de alte naţionalităţi, în timp ce moldovenii care ar vota împotriva aderării la NATO sunt doar 34,1%.
Există şi o legătură directă între nivelul de educaţie şi opţiunea acestora faţă de NATO. Cu cât nivelul de educaţie este mai înalt, cu atât mai mare este susţinerea aderării la NATO. Astfel, pentru aderarea la NATO ar fi votat 16,6% din cei care au un nivel scăzut de educaţie, 23,4% cu un nivel de educaţie mediu şi 26,5% cu un nivel de educaţie înalt (raportul celor care votează contra NATO şi nivelul de educaţie este acelaşi). Marja de eroare a sondajului este de +- 2,6%.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!