Franţa a preluat preşedinţia UE

Franţa a preluat, astăzi, 1 iulie, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), de la Slovenia, care a deţinut această funcţie în prima jumătate a lui 2008. Preşedinţia franceză vine nu doar într-o perioadă de criză instituţională, provocată de respingerea Tratatului de la Lisabona de către irlandezi, dar şi la o etapă importantă pentru R. Moldova în procesul de integrare europeană. Chişinăul speră ca pînă la sfîrşitul anului să înceapă negocierile privind noul cadru juridic cu UE, iar suportul Parisului în acest sens este mai mult decît necesar. Chiar dacă în următoarele şase luni nu se va da startul tratativelor referitoare la viitorul acord RM-UE, este important ca părţile, în acest interval de timp, să-şi prezinte poziţiile. Autorităţile moldovene au anunţat deja că doresc semnarea unui Acord de Asociere, care să ofere perspective clare de aderare la UE. Putem noi, ca parte a lumii francofone, miza pe suportul Franţei în procesul de apropiere de comunitatea europeană? Mai multe semnale venite din partea autorităţilor de la Paris ne fac să răspundem afirmativ.

Franţa este unul dintre cele şase state care au stat la temelia UE. Părintele fondator al UE este considerat ex-ministrul francez de Externe, Robert Schuman. Alături de Germania şi Marea Britanie, ţara „cocoşului galic” are un cuvînt greu de spus în această comunitate formată din 27 de state. Deşi relativ reticentă faţă de ideea lărgirii Uniunii, inclusiv datorită respingerii, la referendumul din 2005, a proiectului Constituţiei Europene, în ultimul an Franţa a transmis mesaje de încurajare a viitorului european al R. Moldova.

În luna februarie anul curent, aflat în vizită la Bucureşti, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy a vorbit despre vocaţia europeană a R. Moldova. „...Europa trebuie să rămînă unită, ceea ce îmi întăreşte convingerea că toate ţările din Balcani, sau Moldova, de pildă, au vocaţia de a face parte din Uniunea Europeană”, a declarat liderul de la Paris. Pînă în acel moment, susţineri faţă de aspiraţiile de integrare europeană ale R. Moldova erau exprimate, în special, de către aleşii din Adunarea Naţională a Franţei şi Senat. În timpul unei întrevederi avute la Paris cu spicherul moldovean, Marian Lupu, preşedintelui Senatului francez, Christian Poncelet şi-a exprimat speranţa că, în viitorul apropiat, „vom avea alături, în UE, R. Moldova”. Acest lucru l-au afirmat, în februarie 2007, şi reprezentanţii delegaţiei Grupului de prietenie Franţa-Moldova al Adunării Naţionale a Franţei, care au vizitat capitala ţării noastre, subliniind că „locul R. Moldova este în Europa”. Ambasadorul francez la Chişinău, Pierre Andreiu a confirmat că ţara sa susţine aspiraţiile Moldovei de integrare în UE. Ţinînd cont de cele expuse, există suficiente premise să mizăm pe sprijinul preşedinţiei UE în procesul de integrare europeană. Ar fi o reuşită dacă vom avea parte de declaraţii, din partea lui Sarkozy, similare celor făcute recent de preşedintele Sloveniei (care şi-a încheiat pe 31 iunie preşedinţia UE), Danilo Turk, potrivit cărora Moldovei trebuie să i se dea perspective de aderare la UE. Aşteptările în cauză nu par fantastice în condiţiile în care, de exemplu, săptămîna trecută, Bundestagul Germaniei a cerut perspective de aderare la UE pentru Moldova.

De preşedinţia franceză va depinde, într-o anumită măsură, şi promovarea concepţiei polono-suedeze a Parteneriatului Estic, care este privit ca o „anticameră a UE”, din care să facă parte cinci state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, inclusiv R. Moldova. În pofida concentrării Hexagonului pe segmentul sudic (mediteranean) al vecinătăţii europene, această ţară a dat de înţeles că priveşte în termeni pozitivi Parteneriatul Estic, care urmează să prindă contur în lunile apropiate.

Totuşi, principala „durere de cap” pentru actuala preşedinţie a Consiliului UE rămîne situaţia creată după ce alegătorii din Irlanda au spus „Nu” Tratatului de la Lisabona. Liderii celor 27 de state-membre urmează să se reunească, în octombrie anul curent, pentru a lua o decizie în vederea depăşirii acestei situaţii de impas. A apărut şi problema cehilor, dar şi a Poloniei, care de asemenea ar putea să respingă acest document. O altă chestiunea importantă pe agenda preşedinţiei UE ţine de creşterea preţurilor în toate statele europene, în special la carburanţi, fapt ce a generat multiple acţiuni de protest. Una dintre priorităţile acestei preşedinţii, anunţate de Sarkozy, este de a relansa discuţiile despre apărarea comună europeană, care nu trebuie să fie „o simplă prelungire” a NATO.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/