Euroregiunea "Dunărea de Jos" ar putea atrage investiţii de circa 137 de milioane de Euro UPDATE 14.15

După 10 ani de la creare, euroregiunea “Dunărea de Jos” primeşte statut de persoană juridică. Din această structură fac parte raioanele Cahul şi Cantemir, precum şi judeţele româneşti Tulcea, Brăila, Galaţi, şi regiunea ucraineană Odesa. Reprezentanţii administraţiilor locale ce fac parte din această euroregiune au semnat, marţi, 15 iulie, la Odesa, un acord prin care Asociaţia de cooperare transfrontalieră „Dunărea de Jos” devine organizaţie internaţională, cu personalitate juridică şi sediu permanent la Galaţi. În felul dat, organizaţia în cauză va putea să obţină fonduri europene, dar şi din partea diferitelor fonduri de investiţii europene, în vederea realizării diverselor proiecte comune în domenii cum ar fi infrastructura, protecţia mediului ambiant, dezvoltarea sectorului privat de afaceri, schimb cultural etc. Preşedintele consiliului judeţean Tulcea, Victor Tarhonu a precizat, după semnarea documentului, că euroregiunea "Dunărea de Jos" poate să obţină fonduri în valoare de circa 137 de milioane de Euro. Pentru ca acordul semnat să intre în vigoare, el urmează să mai treacă un şir de proceduri interne în fiecare dintre cele trei state.

Deşi euroregiunea „Dunărea de Jos” a fost creată la 14 august 1998, pînă în prezent ea nu a beneficiat de fonduri europene directe. Lipsa banilor a redus esenţial din eficienţa cooperării transfrontaliere, astfel că de circa 5 ani procesele integraţioniste din această zonă au fost ca şi inexistente. Prin urmare, accesul la granturile acordate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea euroregiunilor ar putea da un nou suflu dezvoltării spaţiului în cauză. Cu finanţe europene pot fi duse la bun sfîrşit cel puţin planurile anterioare, lansate în cadrul acestei euroregiuni, dar care au rămas, deocamdată, doar pe hîrtie. Cîţiva ani în urmă se dorea crearea unei zone economice libere Galaţi-Giurgiuleşti-Reni. Între timp a fost dat în exploatare terminalul Giurgiuleşti, se apropie deschiderea portului de pasageri din aceeaşi localitate, se construieşte calea ferată Giurgiuleşti-Cahul, acţiuni care ar motiva deschiderea unei zone economice libere transfrontaliere, destul de prospere. În proiecte similare, cu finanţare din partea UE, poate fi implicată şi Zona economică liberă „Parcul industrial din Cahul”. Pot fi realizate, de asemeni, şi intenţiile din ianuarie 2006 privind crearea unui registru unic al întreprinderilor din cadrul euroregiunii, întocmirea unei hărţi a zonelor viticole etc. Injecţiile financiare din partea comunităţii europene pot servi drept semnal şi pentru investitorii privaţi, care vor descoperi oportunităţile economice/turistice din această zonă pitorească. Doar prin materializarea proiectelor concrete euroregiunea „Dunărea de Jos” îşi poate demonstra eficienţa.

Euroregiunile reprezintă o formă modernă de cooperare transfrontalieră dintre unităţile administrativ-teritoriale, considerată a fi una din practicile cele mai eficiente în relansarea economiilor, atragerea investuţiilor, stabilirea şi îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale şi diminuarea conflictelor regionale. Conceptul de euroregiune, ca şi formă de cooperare în sistemul internaţional s-a impus în spaţiul european avînd la bază forţa şi colaborarea societăţii civile şi interesele economice şi politice comune.

Cinci raioane din nordul R. Moldova: Briceni, Edineţ, Ocniţa şi Rîşcani fac parte din euroregiunea „Prutul de Sus”, alături de judeţele româneşti Botoşani şi Suceava, precum şi regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankovsk. Această euroregiune a fost constituită în 2000, dar nu s-a afirmat în practică. Anterior se vorbea şi despre intenţia de a mai crea o euroregiune Nistru-Prut-Siret.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/