Bucureştiul şi Chişinăul găsesc limbă comună

În această perioadă caniculară gheaţa din relaţiile moldo-române începe să se topească. Cauza acestui „dezgheţ” nu o reprezintă temperatura atmosferică înaltă, ci dialogul dintre părţi, care, după vizita la Chişinău, luni, a noului ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, se pare că merge spre un făgaş normal, de bună vecinătate. Bucureştiul a renunţat la retorica emotiv-sentimentală, vorbind, prin gura şefului diplomaţiei române, de „relaţii între două state vecine”.

Refuzul miniştrilor de externe al R. Moldova şi al României de a răspunde la întrebările jurnaliştilor a generat multe speculaţii, inclusiv referitoare la „eşecul” în apropierea celor două părţi. Însă informaţiile venite spre seară (luni), precum şi „citirea printre rînduri” a declaraţiilor celor doi omologi demonstrează că discuţiile evoluează şi problemele existente ar putea fi soluţionate sau cel puţin reduse din intensitate. De altfel, observatorii politici au atestat o scădere a tensiunii dintre R. Moldova şi România în ultima jumătate de an.

Vizitînd noul sediu al Consulatului României de la Chişinău, Andrei Stratan, ministrul moldovean de Externe şi colegul său de peste Prut, Lazăr Comănescu, au anunţat că din 11 iulie curent, cetăţenii moldoveni cu vize Schengen sau care au drept de şedere legală în ţările europene vor putea tranzita România fără viză românească. Din acea dată va intra în vigoare un acord negociat de către părţi şi care este în corespundere cu Acquis-ul comunitar. Aceasta va conduce la subţierea cozilor la poarta Consulatului român de la Chişinău. Mai mult, cei doi miniştri au admis posibilitatea reluării discuţiilor despre deschiderea a două noi consulate româneşti, la Cahul şi Bălţi. Prin urmare, putem intui că s-au înregistrat şi anumite progrese în ce priveşte negocierea Tratatului de frontieră şi a Acordului politic de bază. Liderii moldoveni subliniază în repetate rînduri că semnarea acestor două documente ar contribui la îmbunătăţirea considerabilă a relaţiilor dintre statele noastre, astfel ca raportul moldo-român să fie „excelent”. Relaţii foarte bune, în bază de respect reciproc, îşi doreşte, bănuim, şi România. În aceasta este interesată Uniunea Europeană, dar şi Statele Unite. Să ne amintim declaraţiile făcute recent de către David Kramer, adjunctul asistentului Secretarului de Stat american, care a sugerat României să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova, textul căruia este „definitivat în proporţie de 95%”. Congresul SUA încă în august 1999, în rezoluţia privind susţinerea aderării României la NATO, a recomandat Bucureştiului să negocieze şi să semneze Tratatul de frontieră cu R. Moldova. Acelaşi mesaj îl transmit părţii române partenerii europeni, atît pe canale diplomatice, cît şi deschis. Se pare că una dintre condiţiile impuse de europeni pentru aderarea României la spaţiul Schengen este semnarea Tratatului de frontieră cu R. Moldova. Ţara vecină doreşte să adere la zona Schengen pînă în 2011. Potrivit unor informaţii neoficiale, Chişinăul şi Bucureştiul sînt aproape de a ajunge la un numitor comun în ce priveşte formula şi conţinutul unui document, care ar prevede recunoaşterea frontierei dintre cele două state. Probabil aceasta a vrut să spună Lazăr Comănescu, cînd a declarat că în domeniul juridic bilateral, „în termeni rezonabili, se pot înregistra progrese”. În aceiaşi ordine de idei, Andrei Stratan a menţionat că a convenit cu omologul său să continue discuţiile în vederea soluţionării problemelor care mai există. „Sînt ferm convins că în următoarea perioadă de timp acest lucru îl vom realiza cu succes”, a adăugat ministrul moldovean.

Toate întrevederile avute în capitala R. Moldova de către şeful diplomaţiei române au avut un ton amical, pe alocuri prietenesc. Chiar dacă putem admite că s-a făcut pentru respectarea uzanţelor diplomatice, totuşi, evitarea „subiectelor spinoase” poate fi privită prin prisma dorinţei de ameliorare a raportului dintre două state vecine.

Cînd se doreşte, soluţiile unei bune vecinătăţi pot fi găsite. Pentru aceasta e nevoie de dialog, întîlniri şi eforturi conjugate pentru a găsi tangenţe şi compromisuri.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cei interesaţi în procurarea/vânzarea imobilelor în m. Chişinău pot accesa
http://imobile-moldova.blogspot.com/