Zvonul ca tehnologie politică. Sau cum "opinia publică" m-a "angajat" la Vasile Tarlev

De câteva săptămâni, după ce am părăsit instituţia media la care activam, foarte mulţi oameni mă întreabă dacă acum lucrez consilier de imagine al ex-premierului Vasile Tarlev, lider al Uniunii Centriste din Moldova. Am tot evitat să dau importanţă acestei informaţie care circulă în spaţiul public, dar intensitatea care a luat-o în ultima vreme mă face să cred că există persoane interesate care răspândesc cu insistenţă acest ZVON. Un director de ziar, care este şi fruntaş al unui partid, mi-a mărturisit recent că el ar fi autorul zvonului respectiv. Fără să-i reduc din importanţă şi fără a pune la îndoială că ar fi unul dintre cei care propagă zvonul dat, totuşi, cred că există mai multe surse, independente una de alta. Or, această informaţia apare în grupuri diferite, care nu au nici tangenţe.
Nu mă deranjează în niciun fel zvonul că aş consilia cel mai longeviv premier din istoria R. Moldova şi cunosc prea bine motivul apariţiei informaţiei în cauză. Sunt imun la acest gen de "ştiri", dat fiind numărul mare al zvonurilor care mă vizau, majoritatea dintre care sunt total false. Oricine poate deveni ţinta zvonului ! Chiar Tu, cel care acum citeşti materialul dat.

Mai jos public o scurtă explicaţie a fenomenului zvonului şi cum acesta acţionează.

Răspândirea zvonurilor este o tehnologie politică folosită cu succes în orice societate şi în toate perioadele istorice. Se utilizează şi în campania electorală, în scopul de a răspândi informaţii defăimătoare despre oponent prin intermediul comunicării informale.

Zvonurile prezintă informaţii venite din surse anonime, transmise din aproape în aproape de cei care au cunoştinţă de ea. În cea mai mare parte, zvonul este informaţia care circulă în afara spaţiului formal (mass-media, organizaţiile guvernamentale). De regulă, în calitate de „emiţător” sunt vecinii, cunoştinţele, colegii de serviciu sau „persoane întâmplătoare” întâlnite în stradă sau în transportul public. Specialistul american în psihologie, Paul Lindbirdjer a explicat fenomenul zvonului prin existenţa la oameni a „deficitului informaţional” şi a „indeciziei informaţionale”.[1] De regulă, susţine acesta, oamenii au nevoie de a-şi satisface necesităţile informaţionale dat fiind natura socială a acestora, iar zvonurile reprezintă o modalitate accesibilă de a te informa „ca să ştii pe ce lume trăieşti”. Zvonul este înlocuitorul ştirilor importante. Cercetătorul rus, Alexandr Olişevski afirmă că zvonul de regulă este transmis cu o încărcătură emoţională, prin urmare informaţia are un impact mai mare deoarece este perceput nu la nivel raţional, ci mai mult emoţional.[2] În plus, susţine acest autor, chiar dacă zvonul nu este crezut integral, totuşi informaţia primită are o valoare importantă comparativ cu negarea ei datorită faptului că a parvenit prima.
Realitatea şi cercetările arată că zvonurile pot fi false, adevărate sau o combinaţie a celor două. Este sigur faptul că nu se poate verifica. După caracterul informaţional, zvonurile pot fi împărţite în patru categorii de bază: integral false; în mare parte false, dar cu elemente de adevăr; în mare parte adevărate; integral adevărate bazate pe fapte reale. Pentru ca zvonurile să fie mai credibile este necesar de introdus, pe lângă „mesajul comandă” şi informaţii veridice, cunoscute de către majoritatea populaţiei.
Analizând modul în care se deszvoltă zvonul, evidenţiem patru etape în circulaţia acestuia:
· Nivelarea: etapa în care zvonul devine mai redus, mai accesibil, mai concis, circulă uşor de la o persoană la alta.
· Cizelarea zvonurilor: se modifică în funcţie de caracteristicile persoanei care-l preia. În situaţiile în care îl transmite mai departe, individul va selecta acele elemente care prezintă interes pentru el şi le va accentua.
· Asimilarea – indivizii vor adăuga experienţele personale, vor adăuga obişnuinţe şi interese care să corespundă aşteptărilor grupului din care face parte. În plan personal, există un anumit profil psihologic şi social al individului care răspândeşte zvonuri. Psihologic – individ cu anxietate iar sociometric – individ marginal, izolat, predispus la astfel de preocupări. Individul marginalizat apare în prim-plan ca deţinător al informaţiilor preţioase devenind „cineva” pentru o scurtă perioadă.
· Isteria de masă – o mulţime de indivizi cuprinşi de o stare de teamă inexplicabilă, provocată de informaţii greşite sau credinţe nefondate. Această stare se adânceşte şi se extinde rapid. În cazuri extreme se transformă în panică. Ex.: s-a înregistrat o nouă explozie la Centrala atomoelectrică de la Cernobâl; va fi schimbată valuta naţională (leul); România va stopa acordarea cetăţeniei române; băncile nu întorc depozitele şi sunt în prag de falimentare; primarul de Chişinău D.Chirtoacă se căsătoreşte cu jurnalista de la PRO TV Chişinău, L.Bogza etc.


[1] Грачев Георгий , Мельник Игорь , Манипулирование личностью: Организация, способы и технологии информационно-психологического воздействия. – M.. 1999. c. 89.
[2] Ольшевский А.С. Антикризисный PR и консалтинг. - Издательский дом «Питер», С.-П., 2003, c. 98-103.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Smirnov i-a interzis lui Voronin să se închine la moaştele Sf. Nicolae Făcător de Minuni

Liderul separatiştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov practic i-a interzis preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, să meargă la Biserica Acoperământul Maicii Domnului din Tiraspol pentru a se închina la moaştele Sf. Nicolae Făcător de Minuni (vedeţi aici). Despre aceasta a anunţat Arhiepiscopul de Tiraspol şi Dubăsar Iustinian, care a pregătit, ieri, şi o slujbă specială ocazionată de vizita lui Voronin la această Biserică, însă a fost anunţat telefonic, de preşedintele RM, că nu poate să vină. Motivul schimbării programului şefului statului moldovenesc a fost atenţionarea făcută de Smirnov precum că, dacă va merge la Biserică agest gest va fi calificat drept "provocare politică".
Este a doua oară în ultimele două luni când regimul rebel din stânga Nistrului îi interzice preşedintelui RM să meargă la o Biserică în regiunea Transnistreană. În luna noiembrie, Vladimri Voronin urma să participe la sfinţirea Bisericii din satul său de baştină, Corjova, aflată în stânga Nistrului, dar a fost oprit la frontiera administrativă de către securitatea transnistreană şi întors spre Chişinău.
Urmârind, aseară, reportajele TV de la întâlnirea celor doi mi se crea impresia că dacă jurnaliştii ieşeau mai repede, Voronin şi Smirnov s-ar fi luat de gât şi şi-ar fi aplicat câţiva pumni în figură. Apropos, pe frontispiciul clădirii unde a avut loc întâlnirea Voronin-Smirnov, cu lidere mari şi pe fundalul culorilor drapelului autoproclamatei rmn era scris un mesaj, în rusă, "24 decembrie - Ziua constituţiei republicii moldoveneşti nistrene". E şi acesta, cu siguranţă, un element pus special la cale de regimul Smirnov pentru a-l înjosi pe preşedintele RM.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Igor Smirnov - falsul Moş Crăciun

Multe instituţii de presă de la Chişinău relatează astăzi despre "cadoul" făcut moldovenilor de Igor Smirnov în timpul întrevederii de astăzi, de la Tiraspol, cu preşedintele RM Vladimir Voronin. Cică Smirnov a anunţat că din 1 ianuarie 2009 nu va mai fi aplicată taxa (de circa 8 lei) la intrarea în regiunea transnistreană, iar instituţiile media moldoveneşti au interpretat acest gest venit în ajunul Crăciunului ca un act de bunăvoinţă din partea liderului separatist. Fals ! Această taxă a fost anulată în toamnă printr-o hotărâre a Sovietului Suprem deoarece "ştirbeşte imaginea externă a Transnistriei", iar Smirnov nu a făcut nimic altceva decât să-l "pună la curent" pe Voronin cu decizia respectivă.
Întrevederea de astăzi între Voronin şi Smirnov, a doua din acest an şi prima la Tiraspol după 7 ani, a avut rezultate previzibile. Adică fără rezultate. Părţile au prezentat poziţii diametral opuse. Tiraspolul a reluat refrenul despre "independenţa Transnistriei", care "este voia exprimată de popor la referendumul din 2006", iar Chişinăul a spus că poate să ofere doar un statut de autonomie largă în baza Legii RM din vara lui 2005. De reluare a negocierilor în formatul "5+2" nici vorbă. Smirnov l-a "convins" pe Voronin să continuie (,) consultările în formatul "2+1", unde moderator şi garant este Moscova. Poate se va mişca din loc carul numit "grupurile de experţi" pentru a soluţiona un şir de probleme practice, provocate inclusiv de criza economică mondială. Acum Chişinăul şi Occidentul trebuie să devină mai atractivi pentru Tiraspol, care se confruntă cu mari probleme economice.
De altfel, tot astăzi, înainte ca Voronin să ajungă la întâlnirea cu Smirnov, liderul rebelilor "a felicitat poporul transnsitrean cu ocazia împlinirii a 13 ani de la adoptarea Constituţiei rmn" (se pare că a fost foarte prost selectată ziua, de către Chişinău, pentru această întâlnire, într-o zi "de glorie" pentru separatişti).
Pentru a-i mai da o palmă lui Voronin, tot astăzi, Sovietul Suprem de la Tiraspol s-a adresat preşedintelui, premierului şi Radei Supreme a Ucrainei cu solicitarea de a renunţa la regulile introduse la 6 martie 2006 privind tranzitul frontierei moldo-ucrainene de către mărfurile din regiunea transnistreană în baza specimenelor vamale ale RM. Motivul este criza economică mondială...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Politicianul Anului 2008. Tu faci Topul !

Tradiţional, la sfârşit de an, se realizează diverse topuri cum ar fi "sportivul anului", "jurnalistul anului" (astăzi sunt premiaţi 10 cei mai buni jurnalişti), "bloggerul anului", "evenimentul anului", "porcul anului", "artistul anului" etc. Eu propun ca cititorii acestui blog să stabilească un Top al politicianului (din RM) Anului 2008. Voi plasa la sondaje o listă de politicieni, pentru ca fiecare dintre voi să-şi poată da votul pentru unul dintre aceştia. În cazul în care un politician, care credeţi că este "cel mai tare" în anul curent lipseşte din listă, puteţi să-i scieţi numele la "comentarii" şi în felul acesta va intra, cu siguranţă, în top.

UPDATE 11.20
Doar acum am observat că din lista respectivă lipseşte un politician important, care, din păcate (din motive tehnice), nu-l mai pot include în listă. E vorba de Voronin Vladimir.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Elveţia a aderat la Spaţiul Schengen, iar Slovacia aderă la Spaţiul Euro

Elveţia a aderat, pe 12 decembrie, la Spaţiul Schengen, fiind al 25 stat membru al acestui spaţiu (nu şi stat-membru al Uniunii Europene). Acum un an, pe 21 decembrie, la Spaţiul Schengen au aderat 9 state: Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Malta. Până la finele lui 2009 la acest spaţiu intenţionează să adere şi statul Lihtenştein. România intenţionează să adere la Spaţiul Schengen în 2011.
Pe 1 ianuarie 2009, Slovacia va adera la Spaţiul Euro, urmând să fie a 16 ţară în care moneda unică Euro va fi valută naţională. În felul acesta, la 10 ani de la crearea Spaţiului monetar comun de Euro, ca valută naţională, vor beneficia peste 328 de milioane de cetăţeni europeni din totalul de 500 de milioane. Şi Estonia intenţiona să adere la spaţiul Euro în 2009, însă nu a reuşit să menţine inflaţia la nivelul maxim permis pentru statele-membre ale acestui spaţiu, depăşindu-l cu doar 0.01%.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

În ajun de Crăciun, Voronin şi Smirnov se vor întâlni la Tiraspol

Un proverb popular spune că "porcul în ajun nu se îngraşă". Pe 24 decembrie, în ajun de Crăciun (pe stil nou), preşedintele R. Moldova Vladimir Voronin va trece Nistrul pentru a se întâlni, la Tiraspol, cu liderul administraţiei separatiste a regiunii transnistrene, Igor Smirnov. La ce va duce această nouă întrevedere Voronin-Smirnov cu doar câteva ore înainte ca cetele de colindători să anunţe "Naşterea Domnului Christos"? Amintesc că cei doi s-au întâlnit în luna aprilie anul curent, după o perioadă de circa 6 ani.

"Tezele din aprilie" legate de o posibilă reglementare rapidă a diferendului transnistrean şi-au pierdut valabilitatea după ce mai multe tentative ale Chişinăului şi unor mediatori de a relua procesul de negocieri în formatul "5+2" au ieşuat. Poziţiile părţilor au rămas neschimbate. Chişinăul insistă ca reglementarea diferendului să se desfăşoare în conformitate cu prevederile Legii RM din iulie 2005, care prevede caracterul unitar al ţării noastre şi retragerea completă a prezenţei militare ruse din Transnsitria, iar Tiraspolul repetă acelaşi refren despre "recunoaşterea independenţei rmn" şi păstrarea "pacificatorilor ruşi ca garant al securităţii în zonă".

Mai multe încercări ale lui Voronin de a se întâlni cu Smirnov (vreo 5-6 la număr) nu s-au soldat cu succes din diferite motive (ba locul nu era convenit, ba timpul nu convenea cuiva etc.). Ce vor discuta de această dată preşedintele moldovean şi liderul rebelilor de la Tiraspol? Agenda nu este anunţată public, dar putem intui că cei doi vor reitera poziţiile părţilor şi vor stărui asupra necesităţii depăşirii consecinţelor crizei economice mondiale "cu eforturi comune". Bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2009 are un deficit de circa 102 milioane USD, adică circa 45%. În condiţiile în care exportul din regiune este grav afectat de criza economică mondială, mai multe întreprinderi din reigune au trimis angajaţii în "şomaj tehnic" sau chiar au concediat angajaţii. Nivelul de inflaţie în regiune, în perioada ianuarie-noiembrie depăşeşte cifra de 26%, în raport cu circa 10% pe malul drept al R. Moldova. În ultimii trei ani inflaţia în Transnistria depăşeşte 25%, iar creşterea salariilor este de circa 10%. În ultimele trei luni, Sovietul Suprem de la Tiraspol (parlamentul regional) a făcut trei adresări către Federaţia Rusă cu solicitarea suportului financiar. Deocamdată fără răspuns.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cu ce achiziţie Filat vrea să-l uimească "pe bărbos". O poveste de Crăciun cu Santa Claus moldovean

De circa o săptămână tot aştept o surpriză promisă de cineva şi, deocamdată, minunea în preajma Anului Nou nu vine. Liderul PLD, Vlad Filat a promis că formaţiunea pe care o conduce va anunţa săptămâna această despre o "achiziţie" importantă care "îl va uimi foarte tare pe bărbos". Bărbosul despre care a vorvit Filat nu este Moş Crăciun, ci Iurie Roşca, lider al PPCD-ului şi duşman politic de moarte al preşedintelui liberal-democraţilor.
Săptămâna se încheie şi aşteptările noastre seamănă din ce în ce mai mult cu aşteptarea cadourilor de la Santa Claus în preajma sărbătorilor de iarnă. De la anunţul făcut de Filat şi până acum societatea moldovenească tot ghiceşte, "cine este iepurasul de Crăciun" al PLD-ului? Variante au fost lansate multe. De la unele destul de credibile, la altele mai fantastice decât poveştile despre "renii lui Santa care zboară deasupra caselor". Voi trece în revistă cele mai pomenite nume în acest sens: Ion Sturza, om de afaceri, neafiliat politic, ex-premier în perioada 1998-1999, când Vlad Filat a deţinut funcţiile de şef al Departamentului de Privatizare şi Ministru de Stat; Dorin Chirtoacă, primar de Chişinău, vicepreşedinte al PL-ului, care este principalul concurent al PLD-ului (ambele luptă pentru acelaşi segment de electorat); Valeriu Lazăr, ex-ministru al Economiei în Guvernul Tarlev, om de afaceri, neafiliat politic; Marian Lupu, spicher al Parlamentului, membru al PCRM; Veaceslav Ioniţă, expert economic, neafiliat politic.
Părerea mea este că сel despre care va anunţa (până sau după Anul Nou) PLD ca nou membru este Veaceslav Ioniţă, vânat de Filat pe parcursul a unui an, iar de PPCD a fost curtat pe parcursul mai multor ani, de prin 2004. Ioniţă a fost vânat şi de alte partide, inclusiv AMN. Probabil, Filat anume acest lucru l-a avut în vedere că noul membru îl va uimi pe Roşca, deoarece Ioniţă a rezistat oricărori propuneri venite de la creştin-democraţi. Unica formaţiunea (de fapt, grup de iniţiativă privind crearea ...) care a reuşit să-l convingă pe Veaceslav să intre în politică a fost Partidul European (şi acum îmi amintesc foarte bine momentul în care am putut să-l convingem pe Ioniţă să accepte aderarea la PE). Însă prezenţa lui în PE a fost la fel de scurtă ca şi a mea (doar câteva luni). S-a decis Veaceslav să revină în politică?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European a adoptat bugetul UE pentru 2009

Parlamentul European a votat, în a doua lectură, cu privire la bugetul UE pentru 2009. La 18 decembrie preşedintele PE, Hans-Gert Pöttering a semnat în mod oficial adoptarea bugetului UE pentru 2009. Bugetul general al UE pentru 2009 va fi de aproximativ 116,09 miliarde Euro sub forma creditelor de plată (0,89% din PIB-ul UE) şi aprox. 133 miliarde Euro (1,03% din PIB-ul UE) credite de angajament.

Deputaţii europeni deplâng faptul că Consiliul a redus şi mai mult nivelul Proiectului Preliminar al Bugetului (PPB) care este deja scăzut, "o reducere fără precedent a plăţilor", crescând astfel şi mai mult discrepanţa dintre nivel ul angajamentelor şi cel al plăţilor, ceea ce contravine principiului echilibrului.


Planul UE de redresare economică
Parlamentul European şi-a exprimat disponibilitatea de a avea negocieri cu Consiliul pe baza propunerii Comisiei de revizuire a cadrului financiar multianual 2007-2013 pentru 5 miliarde Euro destinate Planului european pentru redresare economică.

1 miliard Euro pentru securitatea alimentară în ţările în curs de dezvoltare
Parlamentul European a reuşit să asigure acest sprijin financiar, în valoare de un miliarde de Euro, pentru perioada 2008-2010, în cadrul reuniunii de conciliere bugetară anuală.

Fondurile vor proveni din trei surse de finanţare, şi anume: instrumentul de flexibilitate, rezerva pentru ajutoare de urgenţă (Emergency Aid Reserve - EAR)şi redistribuirea anumitor fonduri din cadrul secţiunii "Relaţii Externe" a bugetului general al Uniunii.

Mijloacele financiare puse la dispoziţie prin adoptarea acestui regulament trebui să aibă un caracter suplimentar şi nu trebuie să afecteze măsurile de asistenţă pentru dezvoltare din alte sectoare, au subliniat europarlamentarii.


Obiectivele 2009
Creşterea economică şi ocuparea a forţei de muncă, lupta împotriva schimbărilor climatice şi consolidarea siguranţei şi securităţii cetăţenilor Uniunii Europene şi dimensiunea socială a Uniunii, sunt priorităţile PE cu privire la bugetul UE pentru 2009. Parlamentul European doreşte să consolideze creditele de la liniile bugetare care finanţează aceste priorităţi în conformitate cu rezoluţiile sale anterioare.

Bugetul în cifre
Dezvoltare durabilă (dezvoltare regională, educaţie, cercetare) - 45.9 miliarde Euro
Resurse naturale (agricultură, mediu) - 52.58 miliarde Euro
Cetăţenia UE, justiţie şi afaceri interne - 1.3 miliarde Euro
UE, actor global - 8.33 miliarde Euro
Cheltuieli administrative - 7.64 miliarde Euro

Creşterea economică şi ocuparea a forţei de muncă
Membrii PE s-au exprimat a fi "consternaţi de reducerile suplimentare aplicate de Consiliu la liniile bugetare care sprijină Strategia de la Lisabona", subliniază faptul că obiectivele de creştere şi ocupare a forţei de muncă reprezintă chiar fundamentul Strategiei de la Lisabona şi faptul că Comisia a redus deja în Proiectul Preliminar al Bugetului (PPB) creditele câtorva linii bugetare faţă de exerciţiul anterior.

Schimbările climatice
Această prioritate nu este suficient de bine reflectată în PPB şi, în consecinţă, se intenţionează acordarea unei importanţe mai mari acestei politici cheie. Potrivit europarlamentarilor ar trebui depuse eforturi serioase în vederea majorării şi concentrării unor resurse financiare adecvate pentru a încuraja Uniunea Europeană în rolul său de lider în ceea ce priveşte abordarea consecinţelor schimbărilor climatice. Din acest motiv, se propune alocarea de credite doar pentru acest scop în cadrul unei linii bugetare specifice precum şi/sau să se ia în considerare înfiinţarea unui „fond privind schimbările climatice.”

Securitatea cetăţenilor UE
Deputaţii subliniază importanţa continuării punerii la dispoziţie de fonduri suficiente prin intermediul bugetului UE pentru a gestiona imigraţia legală şi integrarea cetăţenilor din ţările terţe, combătând totodată imigraţia ilegală şi consolidând protecţia frontierelor, dar şi consolidând Fondul european pentru refugiaţi pentru a facilita solidaritatea dintre statele membre.

UE- actor global
Redistribuirea semnificativă de fonduri la această rubrică,realizată de Consiliu reprezintă un indiciu clar al deficitului serios de resurse disponibile în cadrul plafonului Cadrului Financiar Multianual. Fondurile disponibile nu permit, aşa cum sunt în prezent, Uniunii Europene să îşi asume rolul de partener mondial.

Parlamentul European va continua să includă sprijinul pentru procesul de pace din Palestina şi Kosovo printre priorităţile sale cheie neschimbate cărora trebui să li se aloce resurse suficiente în bugetul UE.

În raport se subliniază dorinţa sa de a oferi asistenţă Georgiei în procesul îndelungat şi costisitor de reconstrucţie şi de a lua parte în mod activ la găsirea unei soluţii financiare adecvate, aşa cum se menţionează în Rezoluţia sa din 3 septembrie 2008 privind situaţia din Georgia.


Dezvoltarea unei "identităţi UE"
Parlamentul European regretă lipsa de consecvenţă şi coerenţă care se poate constata periodic în politica de comunicare aplicată de direcţiile generale ale Comisiei şi se exprimă în favoarea dezvoltării unei „identităţi a UE” care să fie coerentă, recunoscută şi utilizată în toate acţiunile de comunicare.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

De la PRO la PRIME. Traseul parcurs de Cornel Durnescu şi Nata Albot

De la un holdin media românesc la un media-holding semi-rusesc. Două figuri centrale din familia PRO de la Chişinău, ex-directorul postului de radio PRO FM (Moldova) Nata Albot şi directorul de ştiri PRO TV Chişinău, Cornel Durnescu, au ajuns la postul de televiziune Prime, care retransmite în RM postul rusesс de televiziune "Pervâi kanal". Cornel Durnescu, cetăţean român, venit la Chişinău odată cu deschiderea PRO TV Chişinău şi care a lucrat la acest post, în calitate de director al Departamentului ştiri, timp de 10 ani, a demisionat pe 16 decembrie. Nata Albot şi-a depus demisia din funcţia deţinută la PRO FM cu circa două săptămâni în urmă, ca duminică telespectatorii din republică să afle că ea este director al proiectului "Fabrica de staruri", care este difuzat la PRIME. Cornel Durnescu este implicat în acelaşi proiect, în calitate de producător general.
În calitate de director de ştiri la PRO TV Chişinău este fostul reporter, ulterior redactor al acestui post de televiziune Artur Corghencea.

Cu siguranţă, banii pe care îi primesc cei doi ex-PRO sunt mai mulţi decât la fostele servicii. Cu toate acestea, există şi păreri care afirmă că plecarea lui Durnescu de la PRO TV Chişinău are şi alte motivaţii decât cele financiare. Care să fie acestea?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

CCA ar putea prelungi licenţa de emisie a PRO TV în şedinţa de vineri, 19 decembrie

Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar putea prelungi licenţa de emisie postului de televiziune PRO TV Chişinău în şedinţa de vineri, 19 decembrie. Această chestiune figurează pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a CCA. Propunerea dată a fost inclusă pe ordinea de zi după ce schimbul de scrisori între PRO TV Chişinău şi CCA, prin care postul de televiziune a fost anunţat că, în conformitate cu Codul Audiovizualului, nu va primi prelungirea de drept a licenţei de emisie, urmând să participe la concursul ce va fi anunţat, a promovat un scandal de proporţii. Mai mulţi diplomaţi şi oficiali occidentali (din partea UE, OSCE, CoE, SUA etc) au luat notă cu îngrijorare de situaţia creată, fapt care nicidecum nu ajută procesului de integrare europeană a R.Moldova.
Licenţa de emisie a PRO TV Chişinău expiră pe 23 decembrie anul curent.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Votează ! Dacă nu votezi ... (pe 2009.md) ce se întâmplă?

Votul tău contează! Oare? Mai mulţi ani în urmă, pe când eram în băncile universităţii, profesorul de politologie (pe atunci) Cornel Ciurea, încerca să ne demonstreze că votul nostru, a fiecărui în parte, nu contează.
Parlamentul virtual, care se crează pe http://www.2009.md/ cu ajutorul unui sistem interesant de vot, încearcă să aducă o noutate în viaţa politică moldovenească. Eu numesc aceasta "parlamentul meritocrat". Doar că, în esenţă, ceea ce se face în cadrul proiectului respectiv doar meritocraţie nu poate fi numită. De altfel, majoritatea celor care au votat la sondajul de pe blog sunt de părere că proiectul în cauză este "realizat prost", iar o bună parte cred că "este bun, dar cu multe carenţe".
Modalitatea de votare pe acest site m-a convins o dată în plus de faptul că acest proiect, binevenit ca un exerciţiu democratic, nu este altceva decât un joc ceva mai serios. Sistemul de votare este viciat ! De exemplu, câţiva tineri anonimi au de câteva ori mai multe voturi, prin SMS, decât liderul AMN-ului, celui al PPCD-ului. Dorin Chirtoacă şi Vlad Filat au de două ori mai puţine voturi decât liderul topului. Candidaţii din partea partidului de guvernământ sunt în coada topului, cu un rating negativ foarte mare, deşi sondajele de opinie publică arată că ei sunt foarmaţiune dominantă în politica moldovenească.
Mulţumesc tuturor celor care şi-au dat votul pentru mine, care au plasat comentarii, atât pozitive, cât şi negative. În cazul în care voi fi "ales" în "Parlamentul meritocrat", mă oblig să depun mandatul! Nu am făcut promisiuni electorale, nu am prezentat niciun program politic, deci nu am dreptul moral să reprezint pe cineva .


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Mesajul Comisarului European Benita Ferrero-Waldner adresat cu ocazia lansării Parteneriatului Estic

În curând se vor împlini 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier.
De atunci, am fost martorii unor schimbări incredibile în Europa de Est. Ţări, care au fost separate timp îndelungat de vecinii din Vest, au devenit partenerii unei Uniuni create pentru pace – pace pe un continent unde în secolul XX, au avut loc două Războaie Mondiale.
Acest lucru a fost posibil în primul rând datorită voinţei şi fermităţii din partea ţărilor estice, dar şi graţie ajutorului şi experienţei oferite de către UE.
Una dintre consecinţele extinderii succesive este faptul că şi hotarele estice ale UE s-au mişcat. Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus au devenit noile vecine estice ale UE – determinând oportunităţi reciproce, dar şi responsabilităţi – după cum stă drept mărturie conflictul din această vară, din Georgia.
Toate ţările “Partenere din Est” şi-au exprimat interesul în intensificarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Noi vrem să sprijinim aceste aspiraţii, această “alegere pentru Europa”. De aceea, ne dorim acum să vă oferim ajutorul şi know-how-ul democratic, care au făcut ţările Est-Europene să fie capabile să adere la Uniune.
Prin crearea unor legături reale, sociale, economice şi politice cu ţara dumneavoastră – împărtăşind cunoştinţele pe care le-am obţinut în crearea unor societăţi democratice, mai prospere şi mai paşnice, credem că facem asta pentru a ne înţelege mai bine oamenii.
Ţinând cont de toate acestea, la 3 decembrie, am prezentat “Parteneriatul Estic” – un nou set ambiţios de propuneri, care este transmis în această săptămână către şefii tuturor statelor şi guvernelor Europene.
Flexibil şi adaptat în dependenţă de necesităţile şi capacitatea fiecărui partener, Parteneriatul Estic va determina Uniunea Europeană să ofere asistenţa maximă posibilă, ţinând cont de realităţile politice curente.
Noi propunem un angajament politic mult mai profund. Vrem să oferim un ajutor mai activ pentru reformele democratice şi economice. Pentru a ne asigura că ţara voastră are capacitatea administrativă necesară de a lua avantaje depline din ofertele UE, vrem să dezvoltăm o vastă Instituţie făcută la comandă, pentru a fortifica resursele acolo unde este nevoie.
Celor care se conformează cu standardele internaţionale ce se referă la alegerile electorale, le vom oferi Acorduri de asociere. Este un semnal politic foarte important al angajamentului pe care ni l-am asumat. Pentru cei care sunt gata să negocieze, vom lucra întru stabilirea unor profunde şi vaste Zone de Liber Schimb, care într-un termen lung vor putea să adere la Comunitatea Economică de Vecinătate.
Ştim că legăturile “de la persoană la persoană” aduc câştiguri nemăsurabile. De aceea vom crea pentru tineri mai multe oportunităţi pentru a studia în UE. Şi, de altfel, intenţionăm, pentru voi, să facem călătoriile spre UE mai uşoare. Vrem să oferim Pacturi de Mobilitate şi Securitate, care vor determina liberalizarea progresivă a vizelor, însoţite fiind de asistenţă, pentru a ne asigura de administrarea bună a hotarelor noastre. Ne dorim ca cetăţenii să poată călători liber şi în siguranţă.
Reducerea diferenţelor economice şi sociale reprezintă piatra de temelie a stabilităţii oricărei societăţi. Parteneriatul Estic va face mai multe pentru a ajuta ţara voastră să facă faţă acestor provocări. Energia reprezintă o preocupare comună. Vom intensifica cooperarea în mod semnificativ, pentru a spori atât securitatea energetică, cât şi pe a voastră.
Într-un final, vrem să creăm un nou cadru multilateral pentru acest Parteneriat – inclusiv o întâlnire anuală dintre Miniştrii de Externe – pentru a asigura partenerilor schimbul de experienţă şi practici, atât între ei, cât şi cu Statele Membre ale UE. Acest lucru va duce la dezvoltarea iniţiativelor în domenii ce ţin de întreprinderile mici şi mijlocii, securitatea energetică şi pregătirea în faţa dezastrelor naturale.
Pentru a face toate acestea posibile, vreau să influenţez Statele Membre pentru a mări considerabil finanţările, comparativ cu nivelul curent.
Dorim ca Parteneriatul Estic să aducă pentru voi – vecinii noştri - un mesaj durabil al solidarităţii politice, cu beneficii reale pentru cetăţeni. Doar prin construirea unui profund, vast şi veritabil parteneriat de colaborare, împreună vom putea face faţă provocărilor secolului XXI.
Sper că autorităţile din ţara voastră vor accepta această invitaţie, pentru ca în 2009 să începem cât mai repede realizarea acestui Parteneriat.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

735 de mii de străini au primit cetăţenia europeană, în 2006

În 2006, anul premergător aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, au primit cetăţenie europeană 735 de mii de străini, cu 13 mii mai mult decât în 2005. Aceste date sunt prezentate într-un raport al Eurostat, biroul oficial de statistică al Comisiei Europene, prezentat pe 10 decembrie. Cei mai mulţi beneficiari ai cetăţeniei europene - 27%, provin din statele Europene ne-membre ale UE (inclusiv România şi Bulgaria, care în acel an nu erau membre ale comunităţii). Urmează persoanele provenite din Africa - 22%, cele două continente americane - 12%. Circa 8% din cei care au primit cetăţenia altui stat european sunt cetăţeni ai unei ţări-membre a UE.
Cele mai multe cetăţenii au fost acordate de Marea Britanie (154 de mii), Franţa (148 de mii), Germania (125 de mii), care împreună cumulează 60% din cetăţenii acordate. Cei mai mulţi străini care au primit cetăţenie europeană în 2006 provin din Turcia (64 de mii), Maroco (48 de mii), Iraq (23 de mii), Ecuador (21 de mii), Serbia şi Muntenegru (20 de mii). Cei mai mulţi turci (52% din totalul celor care au primit cetăţenie europeană) au devenit cetăţeni germani. Franţa a alocat preponderent cetăţenie marocanilor (48% din totalul cetăţeniilor acordate marocanilor în UE). Suedia a dat cetăţenie majoritar irakienilor (56% din totalul cetăţeniilor acordate persoanelor ce provin din această ţară). Spania a dat masiv cetăţenie celor din Ecuador (92%).

Politica legată de cetăţenie este o prerogativă suverană a statelor-membre. Fiecare stat în parte decide propria politică atât în domeniul cetăţeniei, cât şi al vizelor. Cu toate acestea, deseori la nivel comunitar se sugerează statelor care acordă masiv cetăţenie să limiteze această practică. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în cazul României, care acordă cetăţenie românească cetăţenilor din RM. Totuşi, decizia aparţine statului.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

2009.md - democraţie directă sau joc "de-a deputatul"

Zilele trecute am fost telefonat de o persoană care m-a întrebat dacă am revenit la Partidul European (am fost printre fondatorii acestuia, în 2005). Întrebarea m-a uimit un pic şi am încercat să aflu de unde se trage această informaţie (de altfel, după plecarea de la MS am auzit multe zvonuri, inclusiv că aş fi momit de cineva cu zeci de mii de euro, ceea ce înseamnă că opinia publică îşi face treaba). Deci, cineva a avut intenţia să mă plaseze pe un site în calitate de persoană care ar merita să fie deputat (merci pentru apreciere, inclusiv tuturor celor care au subsemnat acestei idei, chiar dacă este contrar voinţei mele). Este vorba de proiectul "Tu decizi cine merită să fie Parlamentar" http://www.2009.md/ gestionat de cei care administrează portalul http://www.unimedia.md/ . Deci, în prezentarea mea eram membru al Partidului European, ceea ce, repet, nu este adevărat (de vreo doi ani). Nu sunt afiliat politic şi nici nu doresc acest lucru. Am intervenit ca să fie modificată сel puţin informaţia dată.
Ce e cu acest proiect? Mă bucur că echipa în cauză vine cu idei noi şi le realizează. Este motivat şi proiectul 2009.m , dar cred că putea fi perfecţionat înainte de a fi lansat. Urma să fie stabilite anumite criterii pentru înregistrarea "candidaţilor meritocraţi". Un criteriu ar fi acordul persoanei care este propusă şi coordonarea cu acesta a informaţiilor ce ţine de "candidat". Am depistat multe falsuri la alte persoane, inclusiv la Vitali Catană, care este confundat, voit sau din greşeală, cu alt om. Şi aceste falsuri îi afectează grav imaginea acestuia. Pe site s-au pomenit şi alte persoane, care s-au arătat revoltate de "iniţiativele" celor care le-au plasat fără ca respectivii "candidaţi" să dorească acest lucru.
Pe site-ul respectiv se pot înregistra vecinii, cumătrii, fraţii, prietenii etc. E democraţie directă sau totuşi un joc al forumiştilor "de-a deputatul"? Avem în ţară multe persoane cu CV-uri bogate, cu un IQ sporit, cu grade ştiinţifice etc. dar aceasta nu înseamnă că ei pot fi buni politicieni. Calitaeta de politician presupune şi alte trăsături, nu neapărat cele menţionate mai sus. Poţi avea un IQ, ca şi G.Bush, adică sub 90, dar să fie сel mai important lider de pe glob şi poţi avea IQ-ul 160, ca şi Einstein, dar să nu fii politician.
Cred că acest proiect merită şi trebuie să fie îmbunătăţit. Voi ce părere aveţi? Puteţi să vă expuneţi şi la sondajul de pe blog referitor la subiectul dat.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Societatea civilă din R.Moldova îşi lansează propria televiziune pe Internet

Societatea civilă din RM va avea propriul post de televiziune publică. Deocamdată pe Internet. Săptămâna viitoare va fi lansat Public TV, un proiect ce va fi coordonat de către Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului dar la care vor putea participa orice ONG din ţara noastră.
Organizaţii neguvernamentale, care vor fi interesate să participe la acest proiect, pot transmite înregistrările video de la evenimentele pe care le organizează, iar acestea vor fi plasate pe portalul multimedia după categoria şi tematica abordată. Portalul se doreşte să fie şi un fel de arhivă video a societăţii civile din Moldova.
Cei din societatea civilă vor, de asemenea, să dea un exemplu de televiziune publică celor de la M-1. Dacă le va reuşi acest lucru, rămâne să vedem.
Adevărul e că acest portal nu poate fi numit o televiziune autentică, inclusiv din motivul lipsei unei echipe de jurnalişti profesionişti în gestionarea acestuia. Fiecare ONG va fi "regizorul, producătorul şi realizatorul" propriului material.
Deoarece acum site-ul este în testare, nu voi plasa linckul spre el. În schimb, de săptămâna viitoare veţi putea viziona reportajele de pe aceste portal.
Acum în RM există o televiziune on-line JurnalTV (www.jurnaltv.md) şi un portal multimedia al Obiectiv Media Grup (www.omg.md). De asemenea, un post de televiziune EU TV emite on-line (www.eutv.md), însă deocamdată calitatea transmisiunilor pe Internet lasă mult de dorit (tentativele mele de a urmări, de peste hotare, emisiunile EU TV, pe net, au ieşuat din motiv că imaginea frâna foarte mult, chiar dacă viteza Internetului la care eram conectat era bună). Mai există un post TV - PRO TV Chişinău (www.protv.md) care plasează pe pagina sa web reportajele înregistrate.
Putem spune că suntem abia la început de cale în ce priveşte televiziune pe Net în RM, care sunt convins, are un mare viitor.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Comisia Europeană a lansat Concepţia Parteneriatului Estic

Comisia Europeană a prezentat, astăzi, 3 decembrie, Concepţia Parteneriatului Estic, scopul căreia este de a aprofunda relaţiile între UE şi 6 state est-europene (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi, posibil, Belarusi). Accesaţi acest link http://ec.europa.eu/avservices/video/video_prod_en.cfm?type=ebs&sid=132310 pentru a vedea un interviu al Comisarului european pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero Waldner. Ea spune că acest instrument, care face parte din Politica Europeană de Vecinătate, acordă posibilitatea unor state est-europene, care deja sunt pregătite, să obţine statut de asociat la UE. Potrivit acesteia, lider în acest grup este Ucraina, iar din informaţiile obţinute la Bruxelles, Moldova este puţin în spatele vecinului nostru estic, dar înaintea celorlalte 4 state.
Parteneriatul Esti oferă o perspectivă de creare a unei Zone economice Libere şi, într-o perspectivă îndepărtată, călătoria fără vize în spaţiul comunitar. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a declarat, cu ocazia lansării Parteneriatului Estic, că acesta este un instrument de asociere politică şi integrare economică.

Mai jos prezint comunicatul, în engleză, despre esenţa Parteneriatului Estic, concepţie ce urmează a fi aprobată, în câteva luni, de către cele 27 de state-membre ale UE, respectiv, Consiliul UE. Principala neînţelegere între statele-membre este, deocamdată, bugetul acestui Parteneriat.

The Eastern Partnership – an ambitious new chapter in the EU's relations with its Eastern neighbours
The Commission's proposal for a new Eastern Partnership represents a step change in the EU’s relations with Armenia, Azerbaijan, Belarus[1], Georgia, Moldova and Ukraine. This ambitious Partnership foresees a substantial upgrading of the level of political engagement, including the prospect of a new generation of Association Agreements, far-reaching integration into the EU economy, easier travel to the EU for citizens providing that security requirements are met, enhanced energy security arrangements benefiting all concerned, and increased financial assistance. The EU proposes much more intensive day to day support for partners' reform efforts through a new Comprehensive Institution Building programme, and a new multilateral dimension which will bring partners together to address common challenges. The new Partnership includes new measures to support the social and economic development of the 6 countries, and five flagship initiatives that will give very concrete evidence of the EU's support.
President José Manuel Barroso stated: “Only with strong political will and commitment on both sides will the Eastern Partnership achieve its objective of political association and economic integration. We need to make an even greater investment in mutual stability and prosperity. This will be quickly compensated by important political and economic benefits and will lead to more stability and security both for the EU and for our Eastern partners.”
“The time is ripe to open a new chapter in relations with our Eastern neighbours” –Commissioner for External Relations and European Neighbourhood Policy Benita Ferrero-Waldner added. “Building on the progress of the last years we have prepared an ambitious and at the same time well-balanced offer. The security and stability of the EU is affected by events taking place in Eastern Europe and in the Southern Caucasus. Our policy towards these countries should be strong, proactive and unequivocal. The EU will continue with the successful approach of tailor-made programmes on a new scale and add a strong multilateral dimension. It remains our principle though that progress must go hand in hand with reform efforts by our partners, but this new package also offers more intensive assistance to help them meet their goals."
The Eastern Partnership responds to the desire of the EU's Eastern neighbours to move closer to the European Union. Yet, it is also in the EU’s vital interest to contribute to the development of stability, better governance and economic development at its Eastern borders.
Since 1989 sweeping changes have occurred on the EU’s eastern flank. Successive enlargements have brought greater geographic proximity with our Eastern neighbours, while reforms supported by the European Neighbourhood Policy (ENP) have brought these countries politically and economically closer to the EU. The EU has a growing responsibility to the partners to help them address the political and economic challenges they face and support their aspirations for closer ties, not least in the light of the conflict in Georgia last summer. Following the conflict in the Caucasus the European Council of the 1st September requested the Commission to present its proposal earlier than previously foreseen.
Following consultations with the Eastern Partners the Commission proposes to engage more deeply bilateral relations with the Eastern Partners and to launch a new multilateral framework for cooperation. The main new points of the initiative are:
New association agreements including deep and comprehensive free trade agreements for those willing and ready to take on the far-reaching commitments with the EU that these entail;
Comprehensive programmes funded by the EU to improve partners’ administrative capacity;
Gradual integration into the EU economy (with the asymmetry appropriate to the partners’ economies) including legally binding commitments on regulatory approximation;
Encourage partners to develop a free trade network between themselves which could in the longer term join up into a Neighbourhood Economic Community
The conclusion of “mobility and security pacts”, allowing for easier legitimate travel to the EU while at the same time stepping up efforts to combat corruption, organized crime and illegal migration. These pacts would also cover the upgrading asylum systems to EU standards and the establishment of integrated border management structures, etc. the ultimate goal being visa-free travel with all cooperating partners;
The Commission will study possibilities for labour mobility with the aim of opening the EU labour market further;
Enhanced energy security for the EU and its Eastern Partners;
Programmes addressing economic and social development in the partner countries, particularly addressing sharp economic and social disparities in their countries
Creation of four multilateral policy platforms: on Democracy, good governance and stability; Economic integration and convergence with EU policies, Energy security; and Contacts between people to further support partners' individual reform efforts
Flagship initiatives: Integrated Border Management Programme; SME facility; promotion of Regional electricity markets, energy efficiency and renewable energy sources; development of the Southern energy corridor; and co operation on Prevention, preparedness for and response to natural and man-made disasters
More people-to-people contacts and greater involvement of civil society and other stakeholders, including the European Parliament;
Additional financial assistance.
The Commission proposes to launch this initiative in spring 2009 at a special “Eastern Partnership Summit”.

Consiliul Europei recomandă ca mass media să-şi declare proprietarii

Consiliul Europei recomandă ca mass media să-şi declare proprietarii. Despre această recomandare ne vorbeşte, în acest moment, Ivan Nikoltchev, reprezentant al Secţiei Unitatea Media, Edificarea capacităţii Legale şi Apărarea Drepturilor Omului. Subiectul a fost abordat în contextul polemicii despre proprietarii PRO TV Chişinău.
Reprezentantul CoE a menţionat că această recomandare există de mai mult timp, însă regretă că nu toate statele aplică această regulă. CoE crede că fiecare instituţie media trebuie să fie transparentă şi să-şi anunţe cui aparţine, deoarece consumatorul de informaţie are dreptul să cunoască acest lucru pentru a nu fi manipulat. Acesta a mai subliniat că nu există presă obiectivă integral şi că orice instituţie media are o politică editorială influenţată de patron.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Universitatea de Stat de la Tiraspol ar putea fi acreditată de autorităţile de la Chişinău

Universitatea de Stat de la Tiraspol (Universitatea Transnistreană) ar putea fi acreditată, în conformitate cu Procesul de la Bologna, de către autorităţile de la Chişinău. Acest lucru se examinează de către instituţia respectivă, reprezentanţii ministerului Educaţiei al R.Moldova şi experţii Consiliului Europei. Despre acest fapt ne-a informat, astăzi, Jean-Louis Laurens, director General pentru Democraţie şi Afaceri Politice al Consiliului Europei, în cadrul întrevederii avute, la Strasbourg, cu delegaţia noastră.
Oficialitatea de la CoE ne-a relatat că în luna octombrie un grup de experţi ai Consiliului Europei au vizitat Chişinăul şi Tiraspolul pentru a examina condiţiile de acreditare a Universităţii din Tiraspol. În următoarele zile, o nouă delegaţie a CoE va vizita din nou R.Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, pentru a duce la bun sfârşit acest proces.
Amintesc că circa un an în urmă, Universitatea de Stat de la Tiraspol s-a arătat interesată în posibilitatea acreditării, în conformitate cu prevederile legale ale R.Moldova.
Consiliul Europei este gată să contribuie şi la realizarea altor măsuri de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, în special în domenii cum ar fi cultura, educaţia etc.
De altfel, Jean-Louis Laurens a spus că aleşii locali din regiunea transnistreană ar putea face parte din delegaţia R.Moldova la Congresul Puterilor Locale şi Regionale, dacă acest lucru va fi acceptat de către autorităţile de la Chişinău. El crede că dacă se va întâmpla aceasta, ar fi reprezentat un pas pozitiv. În acelaşi context, CoE nu recunoaşte legalitatea scrutinelor organizate în regiunea transnistreană şi nu va participa la monitorizarea acestora, atâta timp cât Transnistria nu va primi un statut politic legal.
În raport cu R.Moldova, sursa în cauză s-a arătat convins că Chişinăul va respecta decizia recentă a CEDO privind dreptul persoanelor cu cetăţenie dublă să fie alese şi să deţină funcţii publice. "CoE nu are niciun motiv să creadă că RM nu va respecta această decizie. RM a respectat şi decizii mult mai complicate, cum ar fi, de exemplu, cea pronunţată în dosarul Ilaşcu contra RM", a declarat Laurens.
Tot acesta a informat despre faptul că, pentru prima dată, Consiliul Europei are un program comun cu autorităţile moldoveneşti în ce priveşte pregătirea viitoarelor alegeri parlamentare. El şi-a exprimat speranţa ca viitoarele alegeri să fie libere şi corecte, pentru a ajuta RM în ieşirea de sub procesul de monitorizare.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldo-belgienii şi demolarea unor stereotipuri legate de imigranţii din R.Moldova

Deşi la moment ascult discursul unei rusoaice despre "agresiunea georgiană asupra poporului paşnic din Osetia de Sut", la sesiunea Congresului Puterilor Locale şi Regionale (Strasbourg), voi posta un material legat de impresiile avute la Bruxelles. Şi în special despre moldovenii noştri din Belgia.
La Bruxelles am avut ocazia să ne întâlnim cu şeful Misiunii RM pe lângă Comisiile Europene, Daniela Сujbă şi Ambasadorul RM în Benelux şi la NATO, Victor Gaiciuc. Voi începe de la concluzia unanimă a delegaţiei noastre. Au fost discuţii plăcute şi interesante. Nu voi posta informaţia oficială, care, de fapt, a purtat un caracter neformal, în schimb am posibilitatea să spun despre diaspora noastră din Belgia.
Recent a fost înregistrată Asociaţia moldo-belgiană Casa Noastră, din componenţa căreia fac parte circa 60 de membri. Aceasta este condusă de un om de afaceri, Anatol Zubenco şi, din câte am înţeles, are planuri mari pentru viitor. De altfel, aşa cum spuneam într-un comentariu anterior, în Belgia moldovenii lucrează nu doar în construcţii şi menajere, dar şi în funcţii importante şi demne. Există mai mulţi oameni de afaceri din Moldova. Un cahulean are o companie de construcţii. Într-o bancă importantă din Belgia, un tânăr de la noi e şef de secţie. (rusoaica vorbeşte foarte emoţional şi a fost somată de câteva ori că timpul a expirat şi acum moderatorul atrage atenţia la regulame pront). Sunt şi alţi moldoveni cu afaceri în Belgia. Avem experţi în ONG-uri importante din Bruxelles, care primesc o apreciere importantă. Sunt avocaţi prosperi, cu influenţă crescândă. Deci, moldovenii NU sunt doar constructori şi măturători de stradă sau menajerie (de altfel, două familii de moldoveni lucrează în menajeria Ambasadorului Egiptului în Belgia şi primesc doar laude...).
O altă poveste, relatată de Ambasador, ţine de modul în care se creează stereotipurile despre moldoveni. Recent a fost publicată în presa belgiană, noutate preluată şi de unele media de la Chişinău, o informaţie precum că poliţia din Belgia a arestat o grupare formată din 15 moldoveni, care se ocupau cu furturile din apartamente. Deci, "infractorii din Moldova au inundat Belgia". Adevărul e că din cei 15 reţinuţi şi nu arestaţi, doar 3 posedau cetăţenie moldovenească şi DOAR DOI au fost reţinuţi, dintre care unul a fost eliberat ultimul urmând să iasă la libertate în scurt timp deoarece NU există probe. Însă informaţia despre "banda moldovenilor" a rămas în conştiinţa belgienilor, dar şi a opiniei publice din Moldova. Deseori, noi, jurnaliştii suntem vinovaţi de crearea şi promovarea stereotipurilor. Tot noi trebuie să le demolăm!

PS La această şedinţă e o dezbatere dură între ruşi şi georgieni. Acuzaţiile curg mai ceva decât apa pe Bâc (sau Nistru, sau Prut). Ruşii acuză Consiliul Europei că nu a intervenit şi că dă o interpretare eronată conflictului din Caucaz. Cu informaţii de la Strasbourg, voi reveni (deja există atare...)


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Comisia Europeană va prezenta, săptămâna viitoare, mandatul pentru negocierile noului acord juridic cu R.Moldova

Comisia Europeană va prezenta statelor-membre, săptămâna viitoare, mandatul privind negocierile cu R.Moldova referitoare la noul acord juridic. Despre aceasta ne-a anunţat Philippe Cuisso, un oficial din cadrul Directoratului General pentru Comerţ al Uniunii Europene, în cadrul întrevederii pe care am avut-o astăzi, la Bruxelles. Proiectul mandatului urmează să fie coordonat acum între cele 27 de state-membre ale UE, ca în primăvara lui 2009 să fie aprobat de Consiliul European. Mai multe surse oficiale din cadrul Comisiei Europene ne-au informat că negocierile privind noul acord juridic cu RM vor începe în circa 6 luni, adică după viitoarele alegeri parlamentare din ţara noastră.
Forma noului acord va fi de Asociere, la fel ca şi în cazul Ucrainei, dar nu va prevede perspectivă de aderare la UE, cum este în cazul acordurilor de asociere semnate cu statele din Balcanii de Vest. Diferiţi reprezentanţi ai Comisiei Europene înaintează cifre diverse legate de perioada viitoarelor alegeri. O bună parte dintre ei vorbesc despre 2-3 şi chiar 4 ani pentru negocieri. După încheierea acordului, acesta urmează să treacă procedura de ratificare în R.Moldova şi cele 27 de state-membre, ceea ce va însemna iarăşi сel puţin câteva luni.
Noul acord va prevede, din câte se cunoaşte, o perspectivă de creare a unei zone economice libere coprehensive (care presupune libertăţile de deplasare a mărfurilor, serviciilor şi capitalui), şi, în perspectivă lungă, liberalizarea integrală a regimului de vize.
La Bruxelles, R.Moldova şi Ucraina sunt privite ca fiind cele mai avansate în raport cu UE din estul Europei. Se spun multe lucruri bune, dar şi se repetă veşnicile probleme: libertatea mass-media, drepturile omului, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, crearea climatului investiţional (deşi, astăzi, un oficial al Comisiei a adus aprecieri pozitive politicilor de liberalizare a economiei în RM). Acum se mai pune un accent important pe corectitudinea viitoarelor alegeri, exprimându-se îngrijorări similare celor care au sunat în declaraţia comună a misiunilor diplomatice europene acreditate la Chişinău şi făcută public recent.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Sunt jurnalist liber ! De astăzi, 25 noiembrie

Din acest moment sunt jurnalist liber (nu am relatie contractuala). Nu mai sunt angajat al ziarului "Moldova Suverană", unde am lucrat circa doi ani jumătate. Urmează doar să clarific aspectele juridice, când revin în ţară.
Dacă există oferte, sunt dispus să examineze unele dintre ele. Propunerile pot fi expediate pe adresa electronică.
PS Motivele dispărţirii sunt personale.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Pe 3 decembrie Comisia Europeană va prezenta concepţia Parteneriatului Estic

Peste o săptămână, pe 3 decembrie, Comisia Europeană va prezenta Concepţia Parteneriatului Estic, o idee lansată în luna mai curent de către Suedia şi Polonia, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Scopul acestui parteneriat este de a aprofunda relaţiile UE cu vecinii ei din Est R.Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi, probabil, Belarus.
Deocamdată acest document este ţinut în mare taină, aici, la Bruxelles, deşi se cunoaşte deja esenţa acestuia. Prin această concepţie,statele vecine UE din estul continentului sunt decupate din grupul celor 14 state vecine, din cadrul PEV (statele din nordul Africii). Concepţia va presupune o liberalizare a comerţului (zonă liberă, de care, mai întâi, cum se vorbeşte pe culuoarele UE, va beneficia R.Moldova, Ucraina şi Georgia). Cei de la Comisia Europeană spun că acest Parteneriat va ajuta mult RM la negocierea viitorului document juridic.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Birocraţie europeană sau eurobirocraţie?

Birocraţia este una dintre cele mai mari probleme în Uniunea Europeană. Multe documente, multe instituţii, mulţi funţionari etc. Toate acestea deseori dau bătăi de cap cetăţenilor europeni, guvernelor naţionale. Însăşi demnitarii de la instituţiile europene recunosc această stare de lucruri, dar ridică din umeri în sens de neputinţă.

Se pare că acest sistem birocratic este preluat şi în viaţa privată, când multe scheme care ar trebui să lucreze perfect, din anumite motive "birocratice" scot din funcţie sistemul. Am sosit la aeroportul din Bruxelles pe la ora 22.00, ora locală şi urma să ne întâlnească taxiul care să ne ducă la hotel. Taxiul a fost rezervat printr-o agenţie de turism, prin intermediul hotelului la care urma să fim cazaţi. Am aterizat în capitala europeană şi ia taxiul de unde nu-i (сel rezervat, bineînţeles). Aceasta în pofida faptului că s-au preciat până şi ultimele detalii, lângă ce magazin va sta. Cei de la firma de taxi care era contractată nu ştiau nimic. Am ajuns noi la hotel, pe cont propriu.

Exact aceiaşi situaţie s-a întâmplat delegaţiei din Ucraina, care a aşteptat în sala aeroportului aproape o oră. În zădar.

Mai sunt şi alte chestiuni de organizare, care, membrilor delegaţiei noastre li se par anormale, cum ar fi, de exemplu, faptul că de aproape 24 de ore suntem în Bruxelles şi nu s-a apropiat de noi încă niciun organizator, deşi, conform programului, urma s-o facă. Explicaţia ghidului nostru a fost simplă: e duminică şi ei se respectă foarte mult astfel că nu lucrează în această zi (oare nu ştiau aceasta când au întocmit programul?).

La Bruxelles a nins puternic în după ameaza de duminică, fiind înzăpezite toate străzile. Se circulă anevoios. Iar noi, de mâine, vom bate drumuri pe la diferite instituţii europene care, mă bucur, sunt la o distanţă de circa o sută-două de metri de hotel.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

O nouă vizită la Bruxelles, la instituţiile europene

Sâmbătă, 22 noiembrie, voi merge la Bruxelles pentru o nouă vizită de documentare la instituţiile europene şi câteva organizaţii neguvernamentale din capitala Belgiei. Vizita este organizată de către Comisia Europeană, prin intermediul Delegaţiei de la Chişinău.
Voi încerca să aflu detalii despre proiectul noului acord juridic RM-UE, cand va fi aprobat şi, eventual, când vor începe negocierile. De asemenea, aş vrea să înţeleg care este atmosfera în sânul UE în legătură cu câteva chestiuni: blocajul intervenit după respingerea de către irlandezi a Tratatului de la Lisabona; situaţia de după conflictul din Caucaz şi cum a influenţat aceasta atitudinea UE faţă de state cum sunt Moldova şi Ucraina (vor fi şi colegi din Ucraina); criza economica mondială şi impactul asupra vieţii din UE dar şi asupra finanţărilor diferitor proiecte; concepţia Parteneriatului Estic; cum doreşte UE să-şi sporească implicarea în reglementarea transnistreană; ce proiecte intenţionează să finanţeze UE din pachetul măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului etc.
Voi plasa informaţiile şi impresiile din capitala Belgiei, revăzută după aproximativ un an, pe blog.
Am ocazia să văd a treia oară instituţiile europene din Belgia - Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană. La începutul lunii decembrie am programată şi o vizită la Strasbourg, la invitaţia Consiliului Europei, unde vor participa un grup de jurnalişti de la Chişinău şi Tiraspol, pentru a discuta diferite aspecte ale reglementării transnistrene.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Eugen Tomac - atuurile şi neajunsurile candidatului la Parlamentul român în colegiul Basarabia

Aseară, un grup de bloggeri de la Chişinău (vedeţi poza din stânga), inclusiv eu, am fost la bere cu Eugen Tomac, candidat în Parlamentul României în colegiul Basarabia (parcă aşa se numeşte /vedeţi aici/ site-ul lui de campanie). Alături de Tomac a fost principalul său susţinător din R. Moldova, Dorin Chirtoacă, primar de Chişinău şi vicepreşedinte al PL-ului, formaţiune care şi-a anunţat sprijinul pentru acest tânăr de doar 27 de ani. Voi încerca să fac o scurtă analiză a punctelor tari şi slabe ale lui Eugen, în raport cu ceilalţi alţi 4 candidaţi din acest colegiu.

Totuşi, mai întâi de toate voi împărtăşi câteva impresii generale despre întâlnirea organizată de cei de la Unimedia. Localul în care s-a petrecut (nu fac publicitate gratuită) era prea gălăgios pentru o discuţie despre programe politice. În "sala mică" în care ne aflam erau câteva zeci de persoane, care consumau bere cu găleata şi vorbeau ca să se audă "bine" (la 20 de metri distanţă). Muzica era prea tare, fapt care impunea pe cel care vorbeşte să ridice glasul, respectiv, să polueze sonor mediul.
La doar 15 metri de noi, la o altă masă, erau preşedintele PSD Dumitru Braghiş şi secretarul general al formaţiunii, Eduard Muşuc, preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău şi oponent al primarului capitalei (în poza din dreapta sunt surprinşi cum cei doi se salută cu primarul). Această prezenţă a canalizat un pic atenţia bloggerilor, dar, în special, a lui Chirtoacă spre masa respectivă. Ca un fan (ocazional?) al aparatului foto, Dorin Chirtoacă s-a pus pe făcut poze, încercând să-i suprindă pe cei doi social-democraţi.

Acum despre plusurile lui Eugen Tomac în raport cu ceilalţi 4 candidaţi.
- Este cel mai tânăr candidat, respectiv, nu are în spatele său povara regimului sovietic, pentru care au slujit toţi ceilalţi contracandidaţi, deveniţi, de la o vreme, proromâni înflăcăraţi şi mari democraţi.
- Este candidatul susţinut de către preşedintele României Traian Băsescu, care are o autoritate foarte mare în R. Moldova. Potrivit ultimului Barometru de Opinii Publice, din octombrie 2008, Traian Băsescu se bucură de încrederea a peste 30% din cetăţenii moldoveni. La referendumul din 2007 privind suspendarea lui Băsescu din funcţia de preşedinte al României, cetăţenii români (cu cetăţenie dublă) care au votat la Chişinău s-au pronunţat împotriva demiterii acestuia, în proporţie de circa 90%.
- Este candidatul PD-L, formaţiune destul de importantă în viaţa politică românească, respectiv, dacă va fi ales, va avea un instrument eficient pentru luarea deciziilor favorabile celor care l-au votat.
- Este consilier prezidenţial pe problemele românilor de pretutindeni, ceea ce înseamnă că este, într-o anumită măsură, factor decizional (mai corect spus, un lobby important) în problema cetăţenilor români aflaţi în afara hotarelor. Această funcţie îl face să fie în temă cu cele mai stringente probleme cu care se confruntă românii de peste hotare, să încerce soluţionarea acestora.
- Factorul administrativ joacă şi el un rol considerabil în orice alegeri.
- Tinereţea acestuia, precum şi aspectul fizic plăcut, reprezintă un alt atu al candidatului, în raport cu "moşnegii".
- Susţinerea lui Tomac de către PL, care, potrivit ultimelor sondaje de opinie publică este pe locul 2-3 în preferinţele electoratului moldovenesc şi printre principalele forţe politice de pe segmentul românofil.
- Susţinerea din partea lui Chirtoacă, care are un rating înalt (transfer de imagine), cel mai mare rating în rândul liderilor de opoziţie.
- Sprijinul din partea primarului de Chişinău s-a materializat şi în afişele electorale apărute în troleibuzele din capitala RM (cică, în bază de contract cu regia transport electric).
- Este simplu şi deschis faţă de oameni.

Aspectele negative.
- Are un mesaj aproape identic cu al celorlalţi candidaţi (apropo, o bilă neagră pentru toţi candidaţii, care fredonează acelaşi refren referitor la cetăţenie românească, obţinerea facilitară a vizelor, dreptul de călătorie).
- Vorbeşte prea mult şi, în felul acesta, se diluiază mesajul.
- Tinereţea lui poate fi privită şi ca lipsă de experienţă, respectiv, are prea puţine merite cu care se poate lăuda.
- A ratat sprijinul din partea altor partide de dreapta din R. Moldova (cu excepţia PPCD, care dă de înţeles că l-ar susţine).
- Pune mereu accent pe faptul că PL este cea mai importantă forţă din R. Moldova, fapt care poate provoca respingerea din partea unor potenţiali votanţi, dar care simpatizează PLD, AMN, PNL etc.
- O greşeală importantă este utilizarea diferitor culori pentru promovarea lui pe Internet. Culoarea lui de campanie este oranjul, similară cu cea a PD-L, însă pe unele site-uri apar banere ale acestuia pe un fundal albastru (alţi doi candidaţi apar pe culoarea verde..., iar un alt candidat are culoarea albastră).
- Mai are de lucrat la gesticulaţie, pentru a deveni mai convingător.
- Nu a servit bere (fie şi fără alcool) ca aproape toţi bloggerii :))

Concluzia o trage fiecare în parte. Pentru ca un candidat din colegiul Basarabia să fie ales parlamentar, pentru acesta trebuie să voteze cel puţin 50%+1 vot.

PS Fotografiile au fost oferite de Vasile Galuşca.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Oficial european confirmă faptul că negocierile privind noul acord juridic RM-UE vor fi iniţiate la începutul lui 2009

Proiectul viitorului acord juridic dintre R. Moldova şi Uniunii Europene va fi consultat cu statele-membre ale Uniunii pînă la finele anului 2008, astfel, încît la începutul anului 2009 să fie posibilă iniţierea negocierilor cu Chişinăul asupra documentului respectiv. O declaraţie în acest sens a făcut, marţi, Hugues Mingarelli, vice-director general al Directoratului general pentru Relaţii Externe în cadrul întrevederii cu premierul moldovean. Oficialitatea europeană se află la Chişinău în fruntea unei delegaţii a Comisiei Europene. Hugues Mingarelli a ţinut să sublinieze că ritmul cu care se va mişca procesul de aprobare a noului cadru legal privind relaţiile UE cu RM va depinde de ritmul reformelor implementate de autorităţile R. Moldova.
Principalele subiecte abordate în cadrul discuţiei delegaţiei europene cu prim-ministrul moldovean s-au referit la procesul de implementare a angajamentelor RM în contextul integrării europene, măsurile de asistenţă din partea Comisiei Europene în acest proces, precum şi propunerea Comisiei Europene cu privire la Parteneriatul Estic.
Oficialii Comisiei Europene au reiterat poziţia UE, aprobată acum o lună de către miniştrii de externe ai ţărilor-membre, privind intenţia de aprofundare a relaţiilor cu R. Moldova, Uniunea Europeană urmînd să susţină mai activ RM în procesul de integrare europeană. În acest sens, a fost repetat că structurile europene se exprimă pentru aprobarea unui nou cadru legal pentru relaţiile UE-RM care va depăşi cu mult hotarele actualului Plan de acţiuni RM-UE. Totodată, Hugues Mingarelli a abordat tema noii iniţiative a Comisiei Europene, numită convenţional „Parteneriatului Estic”. Această iniţiativă va propune ţărilor-vecine cu UE din regiunea Europei de Est şi Caucazul de Sud noi metode şi forme de cooperare economică şi socială. Iniţiativa are menirea de a crea premise pentru negocierea unor angajamente specifice care, în opinia experţilor europeni, vor contribui la sporirea securităţii şi stabilităţii în regiune.
Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a menţionat, la rîndul său, că acţiunile orientate spre integrarea europeană continuă să fie prioritare pentru Guvernul R. Moldova. În acest context, şeful Executivului a informat reprezentanţii Comisiei Europene despre acţiunile întreprinse de către autorităţile moldoveneşti în vederea realizării Planului de măsuri pentru integrarea europeană, aprobat de Comisia Naţională pentru Integrare Europeană care este condusă de şeful statului. Totodată, Premierul a apreciat înalt sprijinul acordat de către UE şi statele sale membre în reglementarea conflictului transnistrean şi a exprimat speranţa că acest suport se va resimţi şi în continuare în promovarea strategiei de soluţionare a problemei transnistrene.
Mingrarelli a apreciat progresul continuu înregistrat de autorităţile moldoveneşti în ultima perioadă în implementarea reformelor interne, precum şi în onorarea angajamentelor în domeniul dreptului omului, democraţiei şi statului de drept. În acelaşi timp, oficialul a subliniat importanţa asigurării libertăţii de exprimare şi a transparenţei politice, în special, în perioada preelectorală şi în cadrul desfăşurării alegerilor parlamentare care urmează să se producă în primăvara anului 2009.
Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a reiterat că derularea unei campanii electorale transparente şi echitabile este şi în interesul Guvernului, care îşi propune să asigure în acest sens stabilitatea social-economică a ţării.

Sursa: Serviciul de presă al Guvernului

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Germania admite că R. Moldova ar putea semna un Acord de Asociere cu perspectiva aderării la UE

La 17 noiembrie curent, dl Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a avut la Berlin o serie de consultări cu oficiali ai Cancelariei federale a Germaniei, Ministerului federal al Afacerilor Externe, precum şi cu reprezentanţi ai Ministerului federal de Interne. Subiectul discuţiilor l-a constituit examinarea stadiului actual al dialogului moldo-comunitar, perspectivele de aprofundare a acestuia, inclusiv prin prisma noilor iniţiative ale Uniunii Europene referitoare la regiunea noastră în calitate de instrumente complementare ale Politicii Europene de Vecinătate. Totodată, au fost abordate aspecte ale implementării de către statele membre ale UE a prevederilor Acordului de facilitare a vizelor şi readmisie, intrat în vigoare pentru Republica Moldova începând cu 1 ianuarie curent.
În cadrul discuţiilor, Viceministrul a informat partenerii germani despre eforturile întreprinse de autorităţile Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, situaţia curentă din ţara noastră, precum şi perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean. În ceea ce priveşte noile iniţiative ale Uniunii Europene, reprezentanţii MAE-ului german au afirmat că acestea vor constitui un element adiţional la cadrul general al Politicii Europene de Vecinătate şi vor fi orientate spre accelerarea procesului de apropiere a statelor-ţintă, printre care şi Republica Moldova, de standardele şi normele Uniunii Europene. În context, Ambasadorul Hans-Dieter Lukas, Însărcinat pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Ministerului federal al Afacerilor Externe, a opinat că iniţiativele respective urmează să prevadă două elemente cheie: facilitarea integrării economice şi a asocierii la Uniunea Europeană pentru statele care vor avansa în dialogul lor cu Bruxelles-ul la nivelul Acordului de Asociere.
Gradul de implementare de către statele membre ale UE a prevederilor Acordului de facilitare a regimului de vize şi readmisie cu Republica Moldova a fost abordat detaliat în cadrul discuţiilor purtate de oficialul moldovean cu dl Gerold Lehnguth, Director al Departamentului Migraţiune, Integrare, Refugiaţi şi armonizare europeană din cadrul Ministerului federal de Interne al Germaniei. Partea germană a fost informată despre existenţa anumitor deficienţe în procesul de implementare a Acordului respectiv, solicitându-se, totodată, susţinerea pentru eforturile Republicii Moldova în lansarea dialogului cu Uniunea Europeană privind liberalizarea regimului de vize. În context, s-a convenit asupra examinării posibilităţilor constituirii unor proiecte comune între Ministerul federal de Interne al Germaniei şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
În cadrul vizitei în capitala Germaniei, dl Valeriu Ostalep a susţinut un discurs cu genericul „Calea europeană a Republicii Moldova” la o reuniune organizată şi desfăşurată de Academia Europeană din Berlin, făcând o prezentare amplă a eforturilor de integrare europeană a ţării noastre şi a perspectivelor imediat următoare în acest sens. Participanţii la eveniment s-au interesat despre dificultăţile cu care se confruntă Republica Moldova în procesul apropierii de Uniunea Europeană, locul şi rolul ţării noastre în arhitectura regională, relaţiile bilaterale cu statele vecine, precum şi despre perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean. În urma discuţiilor purtate cu Preşedintele Academiei Europene din Berlin, dl Eckart Stratenschulte, s-a convenit asupra organizării unor traininguri pentru experţi din Republica Moldova, antrenaţi în procesul de negociere a noului cadru juridic moldo-comunitar.
Programul vizitei în Germania a Viceministrului moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a cuprins şi discuţii purtate la 18 noiembrie cu dl Wolfgang Schuster, Primar General al oraşului Stuttgart, membru al Grupului de reflecţii pentru viitorul Uniunii Europene, în cadrul cărora au fost abordate aspecte conceptuale privind perspectivele şi limitele politico-geografice ale extinderii Uniunii Europene.

Sursa: MAEIE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Despre cum unii democraţi înţeleg democraţia

Suntem o societate în care trebuie să învăţăm cu toţii CE ESTE DEMOCRAŢIA. Şi mai e mult de lucru. Câteva luni în urmă am pus o întrebare la care, deocamdată, nu am primit răspuns. CINE SUNT DEMOCRAŢII MOLDOVENI?
Aseară am fost o întâlnire cu o delegaţie impunătoare a Marshall Foundation, care a sosit în R. Moldova pentru a se interesa, inclusiv, despre libertatea mass media. La întâlnire au fost mai mulţi jurnaliştii, care au descris situaţia doar în două culori: alb şi negru. I-am întrebat pe oaspeţi dacă au înţeles CARE ESTE SITUAŢIA PRESEI în RM după aceste discuţii şi eu au zâmbind dând din cap în sens că NU. Pentru că, cred, la noi se politizează absolut totul şi nu se face analiză de calitate, ci se expun opinii cu iz politic. Ştie cineva vreun studiu cantitativ şi calitativ referitor la situaţia mass media în RM, impactul acesteia etc.? Nu există, în pofida faptului că periodic apar diferite rapoarte ce privesc libertatea de exprimare, situaţia presei etc. Nu o să mă pronunţ deocamdată la acest subiect.
Voi da în schimb un alt exemplu. În troleibuzele din Chişinău, care aparţin municipalităţii, sunt postate afişe electorale cu candidatul la alegerile în Parlamentul României, Eugen Tomac (n-am nimic împotriva acestui tânăr şi cred că merită cel mai mult să obţină funcţia pentru care luptă). Întâmplător sau nu, Eugen Tomac este susţinut de primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, care a fost prezent la lansarea acestui candidat săptămâna trecută. Potrivit legislaţiei moldoveneşti, publicitatea electorală în transportul public este interzisă. Să nu fi ştiut oare Dorin Chirtoacă despre faptul că întreprinderea care se afla în subordinea municipalităţii a plasat, ilegal, aceste afişe electorale? Să fie doar coincidenţă că pe aceste afişe este candidatul susţinut de primarul Chirtoacă? Este această utilizarea resurselor administrative în alegeri sau nu? Sunt aceste practici democratice sau nu? Răspunsurile sunt evidente.
În alegerile primarului de Chişinău în 2007, publicitatea electorală a lui Alexandru Corduneanu, apărută în transportul public, a stârnit scandal, acesta, în calitatea lui de viceprimar (resursă administrativă) a fost acuzat că încalcă legislaţia.
Din păcate, la noi democraţia se înţelege eronat ! Dacă o încălcare evidentă este comisă de un anticomunist, atunci e ok, iar dacă aceiaşi încălcare e comisă de un comunist, atunci e antidemocratic. Dacă în judecată este atacată mass media anti-comunistă e atac la libertatea de exprimare şi la presa liberă, iar dacă în judecată este atacată o instituţie media care simpatizează guvernarea, e în strictă conformitate cu legea.
Oare când vom renunţa la jumătăţile de măsuri şi vom analiza În PROfunzime?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ţăranu va ajunge de la Pavlicenco la Filat? UPDATE 12.15

Deputatul Anatol Ţăranu, ex-vicepreşedinte al PNL, a fost exclus din această formaţiune (vedeţi un comunicat al naţional-liberalilor, citat aici). În comunicat se spune că Ţăranu a manifestat dezacord în legătură cu decizia PNL de a merge împreună la viitoarele alegeri cu MAE, în pofida faptului că se mai negocia cu PLD. Din comunicat se înţelege că Ţăranu optează mai mult spre PLD, iar după ce a fost exclus din PNL ar putea să adere la formaţiunea condusă de Vlad Filat. Dacă se va întâmpla aceasta, PLD va avea deja doi deputaţi (deputata Valentina Cuşnir, care a cochetat o perioadă cu PLD, purtând fulare verzi, deocamdată nu a anunţat despre aderarea la liberal-democraţi sau nu a fost invitată în formaţiune).
Anatol Ţăranu a fost unul dintre părinţii social-democraţiei moldoveneşti, fost ambasador al RM la Moscova, trecut ulterior la naţional-liberalism (PNL-ul condus pe atunci de Mircea Rusu), apoi în Partidul Liberal (condus pe atunci de Veaceslav Untilă), ulterior în Alianţa "Moldova Noastră" de unde s-a desprins, reanimând PNL.
Dacă am scăpat vreo verigă partiinică prin care a trecut Anatol Ţăranu, vă rog să-mi amintiţi. Acum mi-am adus aminte că acesta a fost şi membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Sigur, în timpul URSS.

UPDATE 12.15

Pe 17 octombrie, 2007, un grup de membri ai PNL, în frunte cu doi vicepreşedinţi, au părăsit formaţiunea condusă de Vitalia Pavlicenco aderând la PLD (vedeţi aici). Atunci s-a menţionat că Anatol Ţăranu a salutat "proiectul PLD". Însă, câteva zile mai târziu a apărut o declaraţie a PNL (din care mai făcea parte Ţăranu) în care se spune că lansarea PLD "seamănă cu o provocare ruseascp" (vedeţi aici).

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Consiliul UE va aproba, în decembrie, mandatul pentru începerea negocierilor cu R. Moldova privind Acordul de Asociere

Consiliul Uniunii Europene va aproba, la summit-ul din decembrie 2008, mandatul privind începerea negocierilor cu R. Moldova în vederea semnării noului acord juridic. Viitorul document va avea forma unui Acord de Asociere şi esenţa acordurilor de asociere semnate anterior de către UE cu statele din Balcanii de Vest. Acordul de Asociere care va fi negociat cu Moldova ar putea conţine şi o portiţă deschisă spre viitorul european al ţării noastre. Informaţia în cauză vine din partea unui europarlamentar român. La începutul săptămânii viitoare voi reveni cu detalii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Liberalii moldoveni îşi dau cu stângu'n dreptu, asistaţi, pe alocuri, de social-democraţi

Zilele trecute au fost marcate de o nouă ciondăneală între PL, PLD şi AMN. În bătăia liberală au intervenit, pe alocuri, şi social-democraţii. După votul din Consiliul municipal Chişinău pentru memorandumul care a dus la deblocarea situaţiei în sistemul termoenergetic al capitalei (cât nu voi judeca cât de corect şi legal este acel document), liberal-democraţii au acuzat PL-ul că a votat alături de consilierii PCRM şi PPCD, dând dovadă de "necunoştinţă şi incapacitatea de a evalua situaţia", iar liderul liberalilor Mihai Ghimpu spune că pe cei din PLD "îi interesează doar banii". Schimbul de declaraţii le puteţi vedea pe www.o-mega.md .
Potrivit lui Alexandru Tănase, prim-vicepreşedintele PLD, decizia PL de a aproba Memorandumul tripartit privind depăşirea crizei termoenergetice din Chişinău "nu este justificată logic". „Înainte de a veni la şedinţa CMC, Partidul Liberal a chiuit la lansarea candidatului PD-L în campania electorală pentru România. Şi cînd vii de la cumătrie la şedinţa Consiliului, este greu să te orientezi în situaţie şi să adopţi o decizie justă", a declarat Tănase în cadrul unei conferinţe de presă. El a mai declarat pentru portalul în cauză că "important ca schimbarea promisă de Partidul Liberal să nu fie similară (la nivel de ţară, după viitoarele algeri parlamentare) cu schimbarea pe care au promovat-o în Chişinău".
În replică, Mihai Ghimpu a afirmat că PLD "nu-i pasă de criză din capitală, ei fac doar capital politic în preajma alegerilor". El a mai adăugat că scopul formaţiunii conduse de Vlad Filat este "să obţină cît mai mulţi bani. Nu în zadar acest partid are culoarea verde".

Ca cercul bătăioşilor să fie mai larg, primarul general de Chişinău, Dorin Chirtoacă, la o conferinţă de presă l-a acuzat pe liderul AMN, Serafim Urechean, ex-primar al capitalei, de faptul că s-ar face vinovat de "situaţia dezastruoasă din complexul locativ din Chişinău", datorată " inactivităţii lui Serafim Urechean" . Deoarece Urechean se pare că deocamdată nu şi-a revenit după internarea în spital din cauza ulcerului stomacal, răspunsul a venit din partea deputatului AMN, Ivan Guţu. El a spus că actualul edil-şef al Chişinăului "a făcut această greşeală pentru că este prea tânăr".

Lovituri primarului general Dorin Chirtoacă şi liderului PL au fost aplicate şi de către preşedintele PSD, Dumitru Braghiş, respectiv, prim-vicepreşedinetele PD, Oleg Serebrian. Braghiş a declarat că "Primarul mîine va acuza chiar şi extratereştrii, în loc să se ocupe cu lucru".
Iar Oleg Serebrian dă întreaga vină pe Mihai Ghimpu. "Un rol extrem de negativ în această situaţie, în care s-a pomenit primarul l-a jucat unchiul acestuia, Mihai Ghimpu. Relaţiile tensionate ale lui Ghimpu cu alţi lideri politici, radicalismul şi tendenţiozitatea acestuia au contribuit la izolarea primarului de Consiliu", a declarat Serebrian.

Ce concluzie trage alegătorul indecis urmărind această bătaie a opoziţiei? Indecişi sunt, potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică, aproape 40%.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Circul politic din Ucraina continuă

Şeful statului ucrainean, Viktor Iuşcenko a decis să amîne organizarea alegerilor parlamentare programate pentru luna decembrie anul curent. Fiind, marţi, într-o vizită la Varşovia (Polonia), el a sugerat că alegeri legislative anticipate ar putea să aibă loc în 2009. Cu cîteva ore după ce Iuşcenko a făcut anunţul în cauză, miercuri, cu votul deputaţilor din opoziţie şi a unei părţi din blocul pro-prezidenţial „Ucraina Noastră”, a fost demis spicherul Radei Supreme Arsenii Iaţeniuk. Şedinţa de miercuri a Parlamentului de la Kiev a fost din nou marcată de bătăi între deputaţi, blocarea tribunei centrale şi scoaterea din funcţie a sistemului electronic de vot. Aceste acţiuni, ce amintesc de luptele din parlamentele taiwanez ori sud-coreean, nu mai miră pe nimeni în Ucraina. De ceva timp, bătăliile politice ucrainene au trecut de la figurat, la figură.
Povestea cu dizolvarea parlamentului a început pe 8 octombrie, cînd preşedintele Iuşcenko a semnat un decret în acest sens, care urmare a dizolvării, în septembrie, a coaliţiei de guvernare formate din Blocul premierului Iulia Timoşenko şi cel pro-prezindenţial „Ucraina Noastră – Autoapărarea Populară”. Un tribunal de la Kiev a anulat decretul liderului ucrainean despre „întreruperea înainte de termen” a activităţii Radei, ulterior o altă instanţă a recunoscut legalitatea acestei decizii. Guvernul condus de Iulia Timoşenko, fost aliat al lui Iuşcenko, a refuzat să acorde suma de circa 80 mil. USD pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor anticipate şi nici în Parlament nu s-au găsit suficiente voturi pentru a aproba suma necesară. Pe parcursul lunii octombrie, liderul de la Kiev a fost nevoit să suspende pe o scurtă perioadă de timp efectul decretului de dizolvare a Parlamentului, pentru ca aceştia să aprobe un proiect de lege ce prevede măsuri anti-criză economică, iar data scrutinului a fost amînată cu o săptămînă.
Viktor Iuşcenko şi-a motivat decizia de a amîna din nou alegerile anticipate prin faptul că „nu ar fi rezonabil organizarea alegerilor în perioada sărbătorilor de la sfîrşitul anului”. „Facem totul pentru a adopta un pachet de acţiuni anticriză, pentru a adopta bugetul pentru 2009 care să conţină o prevedere legată de finanţarea alegerilor anticipate”, a precizat şeful statului ucrainean. Iuşcenko a cerut Guvernului ca în cîteva zile să prezinte parlamentului spre examinare proiectul bugetului de stat pentru anul viitor.
Demiterea preşedintelui Radei Supreme i-a făcut pe unii politicieni să admită că la rînd este Guvernul Timoşenko. Cei doi foşti aliaţi pe maidan, Iuşcenko şi Timoşenko, au făcut un nou schimb de critici dure cu ocazia votului anti-Iaţeniuk. Premierul a acuzat preşedintele Ucrainei că ar fi organizat demisia spicherului, în timp ce şeful statului a calificat afirmaţiile date ca fiind „fals cinic”. Liderul „Autoapărării populare”, Iurii Luţenko crede că demisia lui Iaţeniuk este efectul unei „trădări” a „Ucrainei Noastră”, care şi-ar dori obţinerea puterii împreună cu actualele formaţiuni de opoziţie Partidul Regiunilor, Blocul lui Litvin şi Partidul Comunist. Şi Luţenko este de părere că în spatele acestei schimbări ar sta Viktor Iuşcenko, care „visează un al doilea mandat prezidenţial”. Partidul Regiunilor a anunţat joi că deja au început negocierile despre formarea noii coaliţii.
Analiştii politici din Ucraina sînt înclinaţi să creadă că în scurt timp ar putea avea loc o „reformatare” a puterii în cadrul Radei Supreme, însă divergenţele din sînul noii coaliţii vor duce la alegeri anticipate, care ar putea avea loc în primăvara lui 2009.
Parlamentul actual a fost ales la 30 septembrie 2007, în cadrul unui scrutin anticipat, după ce în precedentul legislativ de asemenea a fost dizolvat, după aproximativ un an de activitate.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Va fi lansată "Coaliţia 2009", care va monitoriza viitoarele alegeri parlamentare

În câteva zile se va anunţa despre lansarea "Coaliţiei 2009", după modelul "Coaliţiei 2005" şi "Coaliţiei 2007".

Într-o invitaţie adresă presei se spune:

Grupul de Iniţiativă al Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte (Coaliţia 2009) şi Reprezentanţa din Moldova a Fundaţiei Eurasia au plăcerea să Vă invite la lansarea Coaliţiei 2009. Evenimentul va avea loc la 18 noiembrie 2008, în incinta Hotelului Leogrand Chisinau (str. Mitropolit Varlaam 77, sala Begonia, et.2), orele 10:00 (înregistrarea participanților va începe la 9:30).
În cadrul lansării vor fi prezentate obiectivele, programele şi principiile de activitate ale Coaliţiei 2009. De asemenea, va avea loc discutarea şi semnarea oficială a Cartei pentru alegeri libere şi corecte 2009; aprobarea Regulamentului de activitate al Coaliţiei 2009. Grupul de Inițiativă invită organizaţiile neguvernamentale naţionale şi locale, care doresc să contribuie la desfăşurarea alegerilor libere şi corecte în Republica Moldova, să adere la Coaliția 2009, evenimentul dat fiind o oportunitate bună în acest sens. Organizațiile internaționale și misiunile diplomatice pot deveni membri observatori ai Coaliției și vor fi informați cu regularitate despre activitățile desfășurate de membrii acesteia.
Evenimentul va pune în discuţie constatările Studiului privind contextul pre-electoral 2009, efectuat sub auspiciile Fundației Eurasia. Documentul reprezintă o privire de ansamblu asupra procesului electoral din Republica Moldova, evidenţiind evoluţiile şi situaţia în domeniul legislaţiei electorale, partidelor politice, libertăţii întrunirilor, mass-mediei şi informării publice, societăţii civile, administrării alegerilor, procedurilor de vot şi totalizării rezultatelor, litigiilor electorale. Vor fi prezentate şi rezultatele sondajului de opinie privind percepţia de către populaţie a sistemului democratic din Republica Moldova.
Vor participa reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, organelor electorale, partidelor politice, mass-media, organizaţiilor internaţionale și misiunilor diplomatice. Limba de comunicare va fi româna. Va fi asigurată traducerea simultană în engleză.
Cu deosebită consideraţiune,
Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT
Asociaţia Presei Independente API
Asociaţia pentru Promovarea Clinicilor Juridice APCJM
Centrul CONTACT
Centrul Independent de Jurnalism CIJ
Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova CNTM
Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului LADOM
Reprezentanţa din Moldova a Fundaţiei Eurasia

Coaliţia 2009 este o uniune benevola de organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova care au drept scop sa contribuie la asigurarea unor alegeri libere, corecte, transparente şi democratice ale Parlamentului Republicii Moldova. La moment activităţile Coaliţiei sunt susținute financiar de către Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Ambasada Britanică Chișinău, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), National Endowment for Democracy – SUA şi alţi donatori.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldova progresează din inerţie

Ţara noastră se mişcă înainte la capitolul implementării reformelor, deşi ritmul a scăzut comparativ cu perioada 2005-2006. Această concluzie aparţine experţilor din societatea civilă care monitorizează modul în care R. Moldova îndeplineşte prevederile Planului de Acţiuni cu Uniunea Europeană, inclusiv după expirarea acestui document, în februarie anul curent. Progresele şi deficienţele înregistrate în acest sens pe parcursul lunilor iulie-septembrie 2008 sînt expuse în cel de-al 12-lea număr al „Euromonitorului” (aici găsiţi textul acestuia), prezentat, miercuri, la o conferinţă de presă. Publicaţia este editată de către experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT” şi ai Centrului Analitic „EXPERT-GRUP”.
Potrivit lui Igor Boţan, director executiv al „ADEPT”, în primii doi ani de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE (2005-2006) se depuneau „eforturi substanţiale” pentru realizarea prevederilor documentului, acţiuni care „au încetinit în 2007”, iar progresele înregistrate acum sînt „din inerţie”. El a explicat scăderea tempoului de reformare prin lipsa unui semnal clar din partea UE că R. Moldova are perspectivă de aderare, fapt ce a motivat conducerea de la Chişinău să se concentreze pe „efectele imediate” legate de viitoarele alegeri parlamentare. Expertul a mai subliniat că europenii deocamdată ne transmit un mesaj care pot fi descifrat ca „fiţi mereu gata, pentru că uşa UE poate fi deschisă pe neaşteptate”.
Referitor la noul acord juridic RM-UE, directorul „ADEPT” crede că negocierile ar trebui să înceapă cît mai curînd, în pofida unor demersuri din partea anumitor formaţiuni de opoziţie care au somat instituţiile europene să nu se grăbească. Boţan a admis că tratativele ar putea începe pînă la finele anului curent. De altfel, procesul de reflecţie început de Comisia Europeană, referitoare la conţinutul viitorului document cu RM, a fost apreciat de către autorii „Euromonitor” drept un „important progres”.
Printre cele mai importante progrese atestate de experţi în trimestrul trei al anului curent mai figurează lansarea Platformei de Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova, lansarea proiectului „twinning” cu Parlamentul de la Chişinău, colaborarea dintre autorităţile centrale şi locale în reducerea şi lichidarea consecinţelor inundaţiilor din iulie-august, reducerea ritmului inflaţiei, sporirea protecţiei sociale etc. Progrese moderate au fost înregistrate în legătură cu îmbunătăţirea relativă a condiţiilor în locurile de detenţie, dezvoltarea dialogului autorităţilor cu societatea civilă, consolidarea legislaţiei privind drepturile angajaţilor şi ale copiilor, prevenirea şi combaterea corupţiei, îmbunătăţirea climatului de afaceri, reducerea barierelor la comerţul extern, facilitarea regimului de circulaţie al cetăţenilor etc.
Valeriu Prohniţchi, director al „EXPERT GRUP”, a dat aprecieri pozitive modului în care Guvernul a gestionat situaţia de criză provocată de inundaţiile din vara curentă, deşi, spune el, nu toţi sinistraţii au fost asiguraţi cu locuinţe. Amintim că raportul în cauză este pentru luna iulie-septembrie, în timp ce în luna octombrie autorităţile au anunţat că toţi nevoiaşii au fost asiguraţi cu locuinţe. Note pozitive au fost date de către expertul economic atît Guvernului, cît şi Băncii Naţionale, pentru reuşita de a ţine sub control inflaţia şi creşterea economică în condiţiile unei crize economice globale. El spune că Moldova ar putea chiar ieşi mai puternică din criz economică mondială, dacă statul va oferi siguranţă pentru investitorii străini.
Alex Oprunenco, analist economic de la „EXPERT GRUP”, a vorbit despre progresul înregistrat în comerţul extern al R. Moldova, în special cu Uniunea Europeană. Totodată, a menţionat dificultăţile înregistrate în legătură cu introducerea noilor reguli de control fitosanitar al producţiei, în conformitate cu cerinţele europene. De asemenea, a fost salutată introducerea „ghişeului unic” la vamă, care va da rezultate în viitorul apropiat.
În actualul număr al „Euromonitorului” s-au atestat regrese la implementarea legislaţiei privind drepturile omului şi respectarea acestora (în special ce ţine de acţiunea poliţiei în raport cu protestatarii), reglementarea conflictului transnistrean (din cauza războiului din Caucaz), reforma administraţiei publice locale şi a sistemului justiţiei, transparenţa şi probitatea guvernării etc. Principala problemă a deficienţilor existente este legată, în opinia experţilor, de implementarea legislaţiei, care este „blestemul moldovenesc”. Ei au recomandat autorităţilor să acorde o atenţie sporită modului în care se realizează legile existente şi să creeze mecanisme eficiente pentru funcţionarea acestora.
Potrivit raportului anual pentru 2008 al Indicelui Democraţiei, realizat de „Economist Inteligent Unit” de la prestigioasa publicaţie „The Economist” şi făcut public recent, Moldova este pe locul 62 din 167 de state, făcînd parte din aşa-numitul grup de „democraţii defectuoase” , alături de state din UE cum ar fi Estonia, Ungaria, Lituania, Slovacia, Polonia, Letonia, România, Bulgaria. Conform estimărilor raportului în cauză, Moldova şi Ucraina sînt unicele democraţii din spaţiul CSI.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ucraina şi Moldova, unicile democraţii din CSI. Chiar dacă democraţia e "defectuoasă"

R. Moldova şi Ucraina sunt unicile democraţii din Comunitatea Statelor Independente (CSI), chiar dacă fac parte din categoria "democraţiilor defectuoase", alături de România, Croaţia şi alte state europene, arată Indicele global al Democraţiei realizat de The Economist (vedeţi aici topul). R. Moldova se află pe locul 62 din 167 de state, iar Ucraina pe locul 53, Bulgaria - 52, Croaţia - 51, România - 50. Georgia se află pe locul 104, iar Rusia - 107, făcând parte din statele cu "regimuri hibride". Din totalul celor 167 de state, doar 30 sunt democraţii avansate, 50 "democraţii defectuoase" şi 51 "regimuri autoritare". Topul democraţiilor este dominat de statele nordice Suedia, Norvegia, Islanda, Olanda, Danemarca şi Finlanda. Statele Unite se află pe locul 18.
Clasificarea s-a realizat după câteva criterii: procesul electoral şi pluralism; funcţionarea guvernului; participarea politică; cultura politică; libertăţile civile. Scorul total obţinut de Moldova este 6,5; cu cea mai bună notă (9,17) la procesul electoral şi pluralism şi cea mai proastă (4,29) la funcţionarea guvernului.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Câteva întrebări (la rece) către "Moldova Gaz" SA

Rusia subminează sănătatea chişinăuienilor! SA "Moldova Gaz", 50% din acţiunile căreia sunt deţinute de compania rusească "Gazprom", a lăsat de o săptămână fără apă caldă şi agent termen o treime din populaţia capitalei, în timp ce temperatura atmosferică nocturnă scade până la 2 grade sub zero. Pe 4 noiembrie, aceştea au stopat livrarea de gaze pentru SA "Termocom", care transportă agentul termic şi apa caldă, iar, ca efect, sectoarele Centru şi Buiucani, precum şi toate suburbiile capitalei, au rămas în aşteptarea perioadei glaciare din birouri şi apartamente.
De astăzi, 10 noiembrie, "Moldova Gaz" SA a anunţat limitarea cu 30% a livrărilor de gaze către CET 1 şi CET 2 din capitală, iar rezultatul îl vor resimţi, în scurt timp, locuitorii altor sectoare din Chişinău.
Stoparea livrărilor de gaze către SA "Termocom" s-a realizat din motiv că există o datorie de 176 de mil. de lei. Reluarea alimentării cu gaze a SA "Termocom" nu a fost posibilă nici după ce Consiliul municipal Chişinău a alocat 36 de mil. de lei pentru achitarea datoriei faţă de "Termocom", care, la rândul ei, urma să stingă o parte a datoriei pentru gazele naturale. Datoria curentă faţă de SA "Moldova Gaz" a celor două CET-uri este de 127 mil. de lei.

SA "Moldova Gaz" este o întreprindere mixtă moldo(?)- rusă. Concernul rus, aşa cum spuneam, deţine 50% din acţiuni, Guvernul RM - 35,33 % iar autoproclamată republică moldovenească nistreană - 13,44%. De remarcat faptul că datoriile regiunii transnistrene faţă de gazul rusesc depăşesc 1,6 miliarde USD, iar această regiune rebelă procură gaz rusesc cu circa 190 USD pentru o mie de metri cubi, în timp ce R. Moldova din partea dreaptă a Nistrului achită peste 280 USD pentru o mie de metri cubi. De ce "Moldova-Gaz" SA ori "Gazprom" SA nu a stopat niciodată livrarea gazelor către cei care nu achită pentru el (regiunea transnistreană)? De ce o întreprindere mixtă, în care partea rusă decide, nu a lăsat niciodată populaţia din Tiraspol sau Bender să îngheţe dar îşi permite acest lucru în raport cu populaţia Chişinăului? De ce toate gazoductele, staţiile de pompare a gazelor naturale, construite din bani publici şi particulari, nu sunt trecute la activele părţii moldoveneşti în cadrul SA "Moldova-Gaz"? În ultimii ani, în aceste reţele s-au investit miliarde de lei din bugetul public şi din buzunarul cetăţeanului moldovean, iar reţelele au trecut gratuir în buzunarele unei întreprinderi în care Rusia deţine 50% din acţiuni, iar o regiune repelă aproape 14%.
E cazul să intervină în această situaţie şi Guvernul, deoarece populaţia Chişinăului este formată din cetăţeani ai R. Moldova, iar cele peste 35% din acţiuni ale SA "Moldova Gaz" aparţin Executivului, la fel ca şi cele două CET-uri din capitală.
Vrem căldură şi apă caldă !

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!