Zvonul ca tehnologie politică. Sau cum "opinia publică" m-a "angajat" la Vasile Tarlev

De câteva săptămâni, după ce am părăsit instituţia media la care activam, foarte mulţi oameni mă întreabă dacă acum lucrez consilier de imagine al ex-premierului Vasile Tarlev, lider al Uniunii Centriste din Moldova. Am tot evitat să dau importanţă acestei informaţie care circulă în spaţiul public, dar intensitatea care a luat-o în ultima vreme mă face să cred că există persoane interesate care răspândesc cu insistenţă acest ZVON. Un director de ziar, care este şi fruntaş al unui partid, mi-a mărturisit recent că el ar fi autorul zvonului respectiv. Fără să-i reduc din importanţă şi fără a pune la îndoială că ar fi unul dintre cei care propagă zvonul dat, totuşi, cred că există mai multe surse, independente una de alta. Or, această informaţia apare în grupuri diferite, care nu au nici tangenţe.
Nu mă deranjează în niciun fel zvonul că aş consilia cel mai longeviv premier din istoria R. Moldova şi cunosc prea bine motivul apariţiei informaţiei în cauză. Sunt imun la acest gen de "ştiri", dat fiind numărul mare al zvonurilor care mă vizau, majoritatea dintre care sunt total false. Oricine poate deveni ţinta zvonului ! Chiar Tu, cel care acum citeşti materialul dat.

Mai jos public o scurtă explicaţie a fenomenului zvonului şi cum acesta acţionează.

Răspândirea zvonurilor este o tehnologie politică folosită cu succes în orice societate şi în toate perioadele istorice. Se utilizează şi în campania electorală, în scopul de a răspândi informaţii defăimătoare despre oponent prin intermediul comunicării informale.

Zvonurile prezintă informaţii venite din surse anonime, transmise din aproape în aproape de cei care au cunoştinţă de ea. În cea mai mare parte, zvonul este informaţia care circulă în afara spaţiului formal (mass-media, organizaţiile guvernamentale). De regulă, în calitate de „emiţător” sunt vecinii, cunoştinţele, colegii de serviciu sau „persoane întâmplătoare” întâlnite în stradă sau în transportul public. Specialistul american în psihologie, Paul Lindbirdjer a explicat fenomenul zvonului prin existenţa la oameni a „deficitului informaţional” şi a „indeciziei informaţionale”.[1] De regulă, susţine acesta, oamenii au nevoie de a-şi satisface necesităţile informaţionale dat fiind natura socială a acestora, iar zvonurile reprezintă o modalitate accesibilă de a te informa „ca să ştii pe ce lume trăieşti”. Zvonul este înlocuitorul ştirilor importante. Cercetătorul rus, Alexandr Olişevski afirmă că zvonul de regulă este transmis cu o încărcătură emoţională, prin urmare informaţia are un impact mai mare deoarece este perceput nu la nivel raţional, ci mai mult emoţional.[2] În plus, susţine acest autor, chiar dacă zvonul nu este crezut integral, totuşi informaţia primită are o valoare importantă comparativ cu negarea ei datorită faptului că a parvenit prima.
Realitatea şi cercetările arată că zvonurile pot fi false, adevărate sau o combinaţie a celor două. Este sigur faptul că nu se poate verifica. După caracterul informaţional, zvonurile pot fi împărţite în patru categorii de bază: integral false; în mare parte false, dar cu elemente de adevăr; în mare parte adevărate; integral adevărate bazate pe fapte reale. Pentru ca zvonurile să fie mai credibile este necesar de introdus, pe lângă „mesajul comandă” şi informaţii veridice, cunoscute de către majoritatea populaţiei.
Analizând modul în care se deszvoltă zvonul, evidenţiem patru etape în circulaţia acestuia:
· Nivelarea: etapa în care zvonul devine mai redus, mai accesibil, mai concis, circulă uşor de la o persoană la alta.
· Cizelarea zvonurilor: se modifică în funcţie de caracteristicile persoanei care-l preia. În situaţiile în care îl transmite mai departe, individul va selecta acele elemente care prezintă interes pentru el şi le va accentua.
· Asimilarea – indivizii vor adăuga experienţele personale, vor adăuga obişnuinţe şi interese care să corespundă aşteptărilor grupului din care face parte. În plan personal, există un anumit profil psihologic şi social al individului care răspândeşte zvonuri. Psihologic – individ cu anxietate iar sociometric – individ marginal, izolat, predispus la astfel de preocupări. Individul marginalizat apare în prim-plan ca deţinător al informaţiilor preţioase devenind „cineva” pentru o scurtă perioadă.
· Isteria de masă – o mulţime de indivizi cuprinşi de o stare de teamă inexplicabilă, provocată de informaţii greşite sau credinţe nefondate. Această stare se adânceşte şi se extinde rapid. În cazuri extreme se transformă în panică. Ex.: s-a înregistrat o nouă explozie la Centrala atomoelectrică de la Cernobâl; va fi schimbată valuta naţională (leul); România va stopa acordarea cetăţeniei române; băncile nu întorc depozitele şi sunt în prag de falimentare; primarul de Chişinău D.Chirtoacă se căsătoreşte cu jurnalista de la PRO TV Chişinău, L.Bogza etc.


[1] Грачев Георгий , Мельник Игорь , Манипулирование личностью: Организация, способы и технологии информационно-психологического воздействия. – M.. 1999. c. 89.
[2] Ольшевский А.С. Антикризисный PR и консалтинг. - Издательский дом «Питер», С.-П., 2003, c. 98-103.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!