Javier Solana îndeamnă partidele parlamentare din Moldova la consens

On the 30th of July Javier Solana, EU High Representative for the Common Foreign and Security Policy (CFSP), made the following comments after the repeated parliamentary elections in Moldova on the 29th of July. 

Solana said: «I welcome the conduct of the repeated parliamentary elections in the Republic of Moldova, which met many of the international standards, albeit some negative aspects persisted. 

The electorate has given its verdict. It is now up to the leaders of the political forces in Moldova to work, in the spirit of reconciliation and in a speedy and inclusive manner, towards the election of a new President and the formation of a new governing coalition, bringing the country out of the political crisis. 

The Republic of Moldova should regain political stability. Good governance is of utmost importance, not least due to the challenges faced by Moldova in the context of the global financial crisis. The European Union remains ready to assist the country face important political and economic challenges».

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Posibile scenarii post-electorale

Cea mai complicată şi agresivă campanie electorală din istoria ţării noastre s-a încheiat. Acum culegem roadele, exprimate nu doar în scorul electoral al concurenţilor, ci şi în calitatea relaţiilor dintre actorii politici ajunşi în Parlament. Cei care până ieri erau declaraţi duşmani de moarte, mâine se vor cuprinde spunând că lucrează "în interesul naţional" şi că au "obiective comune". Nu dau numele partidelor care vor face acest lucru, dar cu certitudine aceasta se va întâmpla şi veţi cunoaşte în cel mult o lună "noii prieteni, vechi inamici".

Doar o propoziţie despre rezultatele alegerilor. Am fost surprins doar de scorul obţinut de PLD şi îmi vine foarte greu să explic această ascensiune (probabil, explicaţia este că oamenii au muncit intens în teritoriu).

După scrutinul din 29 iulie avem o situaţie destul de curioasă. Patru partide: PLD, PL, PD şi AMN, care cumulează 53 de mandate din 101, au anunţat deja că negociază pentru a forma o coaliţie de guvernare. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov a fost printre primii care a pus şi degetul pe rană. Cu 53 de voturi poţi forma Guvernul (sunt necesare cel puţin 52 de voturi), dar nu poţi alege şeful statului (pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi). Potrivit legisţiei, preşedintele ţării este cel care, în urma consultaţiilor cu fracţiunile parlamentare, desemnează candidatura primului ministru. Deci, cele 4 partide NU pot alege şeful statului, fără concursul PCRM, fapt ce înseamnă că Vladimir Voronin îşi mai păstrează statutul de preşedinte în exerciţiu. În asemenea situaţie, credeţi că Voronin va desemna pentru cele 4 partide candidatura la funcţia de prim-ministru pe care aceştia şi-o doresc? Legea nu-l obligă să se subordoneze doleanţelor fracţiunilor parlamentare. El doar le consultă. Răspunsul aproape cert este NU. El va desemna candidaturi (de exemplu pe Zinaida Greceanâi sau Igor Dodon), care vor propune o formulă de guvern (candidatul la funcţia de prim-ministru îşi face Cabinetul de Miniştri) şi care NU va fi acceptată de cele 4 partide cu majoritate guvernamentală. Ce se întâmplă în acest caz? Actualul guvern poate fi demis, dar până la investirea altui Executiv central îşi exercită limitat activitatea (Guvern tehnic), iar Vladimir Voronin continuă să-şi exercite funcţia de preşedinte de ţară mai bine de un an (Constituţia spune că Parlamentul NU poate fi dizolvat decât o singură dată pe an /CC va explica faptul că aceasta înseamnă 365 de zile/). Alegerile anticipate ulterioare pot avea loc în toamna lui 2010. Cine este interesat într-un astfel de scenariu? Practic nimeni. Prin urmare, coaliţia celor 4 este puţin probabilă. 

Un alt scenariu teoretic este coalizarea PCRM cu unul dintre cele 3 partide care au suficiente mandate ca să aleagă şeful statului şi să instituie Guvernul. Formula PCRM + PD a fost exclusă de liderul democraţilor atât în campania electorală, cât şi după scrutin. Personal NU cred într-o astfel de coaliţie şi motive sunt mai multe (poate le expun cu altă ocazie). PCRM + PLDM este la fel de puţin probabilă. PCRM + PL este exclusă chiar la nivel teoretic. 

Intervine scenariul care cred că este cel mai realist: PCRM+PD+?(+AMN/PLD). Explic. Cel mai probabil, viitoarea coaliţie va avea cel puţin trei actori, doi dintre care sunt PCRM şi PD (ultimul ca partid cel mai apropiat doctrinar de comunişti). Al treilea participant la alianţa de guvernare ar putea fi PLD sau AMN. Nu exclud şi formula coaliţiei celor patru, care ar fi una destul de bună. 

Ce ar însemna o atare "coaliţie mostruoasă" ori, cum mai poate fi poreclită, "remake 2005". Pornind de la faptul că chiar şi prostul se învaţă din greşelile proprii sau ale altora, de această dată trebuie să se evite gafele comise acum patru ani. În plus, situaţia este diferită, deoarece în 2005 PCRM dispunea de 56 de mandate şi a creat propriul Guvern. Acum ei vor fi doar parte a unui Guvern format de către mai multe partide (unele posturi ministeriale, cum ar fi cel de la MAI, MJ + PG + o nouă componenţă a Consiliului de observatori ai TRM + retragerea lui V. Voronin din funcţiile cheie ale statului etc.). Dacă în 2005 o influenţă puternică asupra "alegerii preşedintelui Voronin" de către opoziţie au exercitată unele grupuri de influenţă americane, netransparent, acum acest rol va fi preluat de către UE, care joacă mult mai transparent şi are ce oferi Moldovei în schim (granturi, împrumuturi, începerea negocierilor privind noul acord juridic RM-UE, cu perspective pentru eliminarea vizelor şi crearea unei zone de liber schimb etc.). UE poate servi şi drept "garant" al noii coaliţii. 

Ce aduce respectiva coaliţie? Astăzi, liderul PLD Vlad Filat a făcut un apel către toţi alegătorii, inclusiv cei care au votat pentru PCRM, să se revină la normalitate, să ne coagulăm societatea, uitând de războiul politic recent. E firesc acest lucru, deşi "ecoul lui (războiului)" va mai fi mult timp auzit. Coalizarea între foştii duşmani (PCRM şi liberali, cu puntea de legătură centristă a PD-ului) va transmite un semnal puternic către cetăţeni: GATA ! Campania electorală s-a încheiat, acum trebuie să depunem cu toţi efortul să depăşim criza social-economică şi să avansăm accelerat pe calea integrării europene. Se poate de întrecut chiar şi Ucraina, destul de uşor, dacă există o voinţă politică puternică în acest sens. 

În condiţii de criză, societatea are nevoie de suflu nou, iar o astfel de coaliţie ar putea servi pentru o bună parte din populaţie drept imbold şi element de optimism (unde-i unul, nu-i putere /e dictatură sau autoritarism/, unde-s doi, puterea creşte /şi deja apar elemente de democraţie/). Este demonstrat că starea de optimism ajută mult la depăşirea problemelor (oamenii lucrează mai productiv, nu se consumă cu stresul etc.). 

O atare coaliţie poate servi drept semnal pozitiv şi pentru UE, care de mult timp ne tot îndeamnă să învăţăm a negocia, pentru că lumea democrată trăieşte pe bază de comromis (Vlad Socor spunea că în democraţie, compromisul şi negocierile fac parte din viaţa cotidiană a politicienilor, iar Moldova nu are această cultură). Dacă noi demonstrăm că vrem şi putem să lucrăm împreună pentru un scop strategic - integrarea europeană cu toate efectele de rigoare (modernizarea pe toate domeniile, democratizarea autentică etc.), atunci UE va fi mult mai deschisă şi generoasă cu Moldova. Tot atunci şi alte organizaţii financiare internaţionale vor fi mult mai receptive la solicitările R. Moldova. 

Totuşi, o atare coaliţie prezintă un risc pentru partidele de pe eşichierul centru-dreapta, deoarece o parte din alegătorii lor nu ar înţelege gestul de "trădare", aşa cum s-a întâmplat în cazul PPCD. Respectiv, PL ar avea de câştigat din cauza "poziţiei intrasigente". Însă, dacă respectiva coaliţie demonstrează că este una de reuşită (există toate temeiurile să se creadă că poate fi reuşită), atunci partidele respective chiar pot câştiga politic.

Acum aştept criticile şi viziunile voastre referitoare la scenariile post-electorale. 

UPDATE 21.07.09 

Bineînţeles că mai sunt şi alte scenarii, pe care ieri nu le-am scris pentru că eram prea obosit. Unul pe care vreau să-l menţionez acum este cel potrivit căruia Lupu reuşeşte să convingă cel puţin 8 foşti colegi de partid sau din echipa guvernamentală, deputaţi comunişti, să treacă de partea "partidei democrate" pentru a vota şeful statului şi a participa la guvernare (PL+PLD+PD+AMN+8 deputaţi (ex)comunişti). Din informaţiile mele, Lupu deja discută cu mai mulţi deputaţi PCRM acest lucru. Totuşi mi se pare puţin realizabil scenariul respectiv, ţinând cont de faptul că după 5 aprilie UN SINGUR vot dar nu a fost posibil de găsit de către PCRM, chiar dacă formaţiunea în cauză dispune de mult mai multe pârghii de "convingere". 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Prezenţa la vot este mai mare în raioanele care votează masiv cu PCRM

Până la ora 9,45 la urne s-au prezentat 10,8%, ceea ce este cu circa 3% mai mult decât la 5 aprilie. Masiv votează în raioanele cu mulţi locuitori alolingvi (Donduşeni - 17,8%, Rezina - 17,4%, Ocniţa - 15,3%, Basarabeasca - 14%). În m. Chişinău prezenţa la urne este de 8,3%, fiind cea mai scăzută pe ţară. Pe www.alegeri.md la rubrica "alegeri 5 aprilie" puteţi afla procentul pe care l-a acumulat fiecare concurent electoral în scrutinul trecut în fiecare raion. Vedeţi câte procente a acumulat în raioanele indicate mai sus PCRM. Pe www.alegeri.md este prezentată informaţia privind prezenţa la vot, vor fi anunţate în regim on-line rezultatele votării, precum şi cele ale exit-poll.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Euromonitor nr. 15. Regrese puternice în toate domeniile

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP lansează cel de-al 15-lea număr al publicaţiei trimestriale „Euromonitor”. Raportul apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului „Relaţiile UE - Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Parteneriatului Estic”.

„Euromonitor”-ul are drept obiectiv monitorizarea independentă şi obiectivă a procesului de implementare a reformelor iniţiate conform Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Euromonitor 15 prezintă rezultatele monitorizării acţiunilor realizate pe parcursul perioadei aprilie-iunie 2009, în domeniile: Dialog politic şi instituţii democratice; Consolidarea capacităţii administrative; Conflictul transnistrean; Justiţie; Dezvoltare şi reforme economice; Dezvoltare şi reforme sociale; Comerţul internaţional; Climatul de afaceri.

Raportul constată că în trimestrul II al anului 2009, nu au fost realizate careva progrese semnificate în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Evoluţiile în toate domeniile analizate au fost marcate de campania electorală şi de criza politică care a urmat-o. La acestea s-a adăugat şi criza economică, în ascensiune încă din trimestrul I al anului 2009, care a afectat negativ toate sectoarele economiei. Totuşi, unele evoluţii pozitive au fost constatate în ajustarea legislaţiei electorale la cerinţele Consiliului Europei, consolidarea eficienţei administrative, prevenirea şi combaterea corupţiei, consolidarea legislaţiei în domeniul protecţiei şi integrării sociale şi a sănătăţii publice.

În acelaşi timp, au fost înregistrate regrese majore legate de: respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, libertatea mass-mediei, accesul la informaţie şi soluţionarea problemei transnistrene. Amploarea acestor regrese demonstrează că toate progresele anterioare realizate în aceste domenii au fost superficiale, ţinînd mai mult de domeniul legislativ şi nu de cel de funcţionare practică a instituţiilor democratice. 

Domeniul reformelor economice nu a constituit o prioritate importantă pe agenda guvernamentală şi aceasta în pofida înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici. Intenţiile de diminuare a reglementărilor excesive aplicate activităţii de întreprinzător au fost înlocuite prin sporirea presiunilor administrative asupra mediului de afaceri. Reducerea veniturilor bugetare creează probleme serioase privind durabilitatea sistemului fiscal. Climatul de afaceri a fost puternic influenţat de escaladarea tensiunilor politice şi sociale din ţară, care în paralel cu efectele crizei economice mondiale a dus la inhibarea activităţii economice şi investiţionale majorităţii întreprinderilor. La capitolul comerţului extern au prevalat evoluţiile negative, iar adoptarea cerinţelor europene sanitare şi fitosanitare practic s-a oprit.

Versiunea completă a publicaţiei „Euromonitor” nr.15, precum şi ediţiile precedente sînt accesibile pe site-urile www.e-democracy.md şi www.expert-grup.org.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Compară rezultatele ! Află care partid este mai tare şi în ce localitate

Pe pagina web dedicată alegerilor din Republica Moldova www.alegeri.md sunt prezentate rezultatele oficiale obţinute de cei 17 concurenţi la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, în toate circumscripţiile electorale, inclusiv în fiecare localitate în parte. Este posibilă analiza comparată a rezultatelor concurenţilor în diferite circumscripţii. Rezultatele sunt prezentate atât în procente, cât şi grafic. Acest exerciţiu este disponibil la rubrica „Alegeri parlamentare din 5 aprilie”. 
 Pagina web www.alegeri.md, dedicată alegerilor parlamentare din 2009, este elaborată şi gestionată de către Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, în scopul reflectării veridice şi echidistante a desfăşurării procesului electoral la alegerile legislative. Proiectul este realizat cu suportul financiar al The National Endowment for Democracy (NED), SUA în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte “Coaliţia 2009”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Vladimir Voronin în picaj de popularitate. Liderul PCRM are cea mai slabă încredere de la 2001 încoace

Vladimir Voronin a ajuns practic la acelaşi nivel de popularitate pe care îl avea înaintea alegerilor parlamentare din 2001. Potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică, încrederea faţă de liderul PCRM, preşedinte în exerciţiu al R. Moldova este de 37,5% (36% în februarie 2001, ceea ce este în limita marjei de eroare). Astfel, Voronin a ajuns la cel mai mic nivel de credibilitate din ultimii 8 ani (în noiembrie 2002 avea 73% de încredere). Căderea în raport cu martie 2009 este foarte mare, de 11%. Ce se întâmplă? Care factori au contribuit la micşorarea încrederii faţă de Voronin? Ce încredere va avea dacă va părăsi funcţia de preşedinte al ţării? Care va fi nivelul de încredere faţă de acesta peste un an?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PCRM ar putea lua 40-46 de mandate în viitorul Parlament

   Când a fost prezentat ultimul Barometru de Opinie Publică s-a prezentat şi eventuala repartizare a mandatelor în viitorul Parlament reieşind din faptul că "dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri" pentru PCRM ar vota 31,1%, pentru PL - 13,2%, pentru PD - 9,6%, iar pentru PLD - 7,2% (celelalte formaţiuni nu ar fi trecut pragul de 5%). Astfel, potrivit autorilor sondajului, în Parlament ar trece 51-52 de deputaţi PCRM, 22 deputaţi PL, 16 deputaţi PD şi 11 deputaţi PLD. Multe instituţii media au preluat şi au difuzat masiv această informaţie, arătând şi schematic cum ar arăta viitorul legislativ. Mi se pare greşit o astfel de prezentare a informaţiei, deoarece ea nu a luat în calcul cele circa 30% de indecişi, dar care intenţionează să participe la vot. Aceasta înseamnă că cele 30% de indecişi s-au plusat la cele circa 5-6% de "resturi electorale" şi s-au repartizat partidelor care au trecut pragul electoral, ceea ce este total eronat. La alegerile din 29 iulie vor fi puţine resturi electorale. Dacă AMN trece pragul electoral, atunci resturi electorale vor fi mai puţin de 5% şi nu 35% pe care le-au împărţit autorii BOP. 

Acum să obserbăm anumite tendinţe şi scoruri electorale înregistrate pe parcursul ultimelor cicluri electorale. Să luăm drept concurent de referinţă PCRM, care este dominant pe arena politică din 2001 încoace. 

Potrivit BOP din februarie 2005, înaintea scrutinului parlamentar din martie al aceluiaş an, pentru PCRM inteţionau să voteze 47% din alegători. La 6 martie 2005 pentru ei au votat 45,98% (vedeţi aici rezultatele lor la ultimele scrutine). Deci, rezultatul obţinut este în limita marjei de eroare. În mai 2007, cu puţin timp înaintea alegerilor locale generale, PCRM era creditat cu 23%. La scrutinul din iunie 2007, la alegerile în consiliile raionale PCRM a acumulat 34,18%. Diferenţa este de 11%, obţinute din votul indecişilor. Potrivit BOP din martie 2009, PCRM, care se afla în ascensiune puternică, era creditat cu 36,2%. La 5 aprilie, potrivit datelor exit-poll pentru PCRM au votat 45,5%, iar potrivit datelor oficiale - 49,48%. Creşterea a avut loc în baza indecişilor, care pe ultima sută de metri s-au orientat spre trendul pozitiv al PCRM. 

Acum trendul PCRM este negativ şi această formaţiune este cotată cu 5% mai puţin decât în ajunul scrutinului din 5 aprilie. În cazul în care trendul este negativ, formaţiunea atrage mai puţini indecişi (vezi plecarea din PCRM a şefului fracţiunii comuniştilor din consiliul raional Călăraşi, care a anunţat că susţine PD în alegeri). Potrivit recentului BOP, din cei decişi sigur cu cine să voteze, pentru PCRM şi-ar da votul puţin peste 36%. Dacă e să plusăm, din contul indecişilor, aproape 10% la cele 31% ale PCRM, atunci la 29 iulie PCRM ar acumula 40-41% de voturi. În condiţiile în care resturile electorale vor fi mai puţine de 5%, atunci PCRM ar putea să mai primească suplimentar 1-3 mandate, adică în total 41-44 mandate. Dacă AMN nu trece, atunci procentul "resturilor electorale" se poate dubla, iar din acest cont PCRM ar putea să mai obţină încă vreo 2 mandate. Deci, cel mult 46 de mandate. 

Totuşi, o mare necunoscută rămâne ziua scrutinului - miercuri. Nu este clar cum se va participa la scrutin într-o zi din mijlocul săptămânii. Prezenţa la vot poate schimba multe lucruri. Într-o săptămână vom afla. 

Aici vedeţi o emisiune la care am discutat subiectul respectiv, la Public TV, cu Victor Nichituş şi Victor Chirilă.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Iurie Muntean se pregăteşte să preia şefia PCRM de la Vladimir Voronin?

Analistul politic Igor Boţan crede că actualul viceministru al Economiei, Iurie Muntean, ar fi succesorul lui Vladimir Voronin la cârma PCRM. Iată ce a scris Igor Boţan în cometnariul "În ajunul alegerilor anticipate BOP sugerează că…":

În orice caz, alegerile din 29 iulie vor confirma schimbarea generaţiei liderilor a trei formaţiuni – PL, PLDM şi PDM, care vor influenţa în mod cardinal viaţa politică din Republica Moldova pe parcursul a cîteva cicluri electorale. Este important că fiecare din cele trei formaţiuni ocupă nişe politice distincte – de dreapta, centru-dreapta şi centru-stînga. Mai este de aşteptat schimbarea liderului PCRM. Această schimbarea s-ar putea produce foarte rapid în dependenţă de rezultatul PCRM la alegerile din 29 iulie. Se pare că în calitate de succesor al lui Vladimir Voronin este pregătit Iurie Muntean. Deşi nu este membru al PCRM, acesta este scos în prim plan şi practic copie comportamentul lui Voronin, fără a avea carisma acestuia. Dacă PCRM promovează astfel de potenţiali succesori ai lui Voronin, atunci PDM are şanse să atragă pe viitor cea mai mare parte a simpatizanţilor PCRM.

Comentariul desfăşurat îl citiţi aici.

Este prima dată când numele lui Iurie Muntean apare în vizorul analiştilor ca potenţial succesor al lui Vladimir Voronin. Cert e că acesta este promovat foarte insistent în ultimul timp şi, într-adevăr, încearcă să copie maniera de comportare şi de vorbire a lui Vladimir Voronin (aşa cum Medvedev l-a copiat pe Putin).  Anterior se pomeneau alte nume ca potenţiali succesori ai lui Voronin la şefia PCRM: Vladimir Ţurcan, Mark Tkaciuk, Marian Lupu (nu mai e valabil), Eduard Muşuc etc. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Testează-ţi votul este reactivat (www.testvot.eu)! Află ce concurent îţi este mai aproape

Ca urmare a dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, şi organizării de alegeri parlamentare
anticipate, Fundaţia MRC, cu sprijinul financiar al German Marshall Fund - Black Sea Trust, şi în
colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, a relansat pe data de 19 Iulie
2009 aplicaţia online Testează-ţi Votul! pe pagina de internet www.testvot.eu .
Alegătorii indecişi din Republica Moldova primesc acum o mînă de ajutor pentru alegerile
parlamentare anticipate din 29 Iulie 2009.
Testează-ţi Votul! cuprinde un chestionar cu 24 de întrebări. Orice persoană care accesează
pagina de internet www.testvot.eu poate să răspundă la chestionar, precizînd gradul de acord sau
dezacord cu cele 24 de afirmaţii. La final, utilizatorul va primi gratuit o analiză grafică şi textuală
detaliată care indică gradul de apropiere a principalelor partide faţă de opţiunile alegătorului.
Proiectul este disponibil atît în limba română cît şi în limba rusă, oferind alegătorilor
oportunitatea de a reflecta asupra unor probleme importante ale societăţii, şi de a căuta mai
multe informaţii despre aceste teme şi atitudinile partidelor. Proiectul nu încearcă să influenţeze
votul cetăţenilor, ci este un mijloc de a afla mai mult despre cei care candidează.
Proiectul îi ajută pe alegători să identifice partidele cele mai apropiate faţă de viziunea lor
din punct de vedere programatic pe probleme din domeniile economic, politic şi social. În acest
fel, alegătorii vor putea să obţină mai uşor informaţii din programele electorale ale partidelor
astfel încît să voteze informat.
Fundaţia MRC este un think tank fondat în 2003, fără apartenenţă sau afiliere ideologică şi
politică, al cărui scop este dezvoltarea cercetării de calitate în domeniul ştiinţelor politice şi
dezvoltarea calităţii democraţiei din Europa Centrală şi de Est.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Chişinăul trebuie să-i ridice lui Traian Băsescu o statuie chiar lângă monumentul lui Lenin

Ideea din titlu figurează în comentariul "Exhibitionismul patriotiv şi pericolul românesc" scris de către analistul politic Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT (citiţi aici). Comentariul arată modul în care Chişinăul speculează cu succes gafele (?) conducerii de la Bucureşti, pentru a speria moldovenii cu "unirea", respectiv, chemându-i "să apărăm Patria". La fel se vorbeşte cât de profitabil e "să aperi Patria" în Moldova.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Omega - cel mai tare site de bancuri electorale din Moldova

 Agenţia multimedia Omega www.omg.md a devenit cel mai tare site de bancuri electorale din Moldova. Eu îl citesc cu plăcere şi mă amuz la fel de bine ca şi cum aş citi www.anekdot.ru sau www.bancuri.ro. Cine doreşte să-şi ridice dispoziţia cu bancurile electorale relatate de Omega, poate accesa adresa respectivă. Poate le sugerăm să editeze şi o broşură cu aceste poveşti hazlii! 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Sondajele în Moldova arată doar tendinţele, nu şi rezultatul final

Un scurt comentariu pentru Imedia despre sondajul Vox-Populi prezentat miercuri de către Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova:

„sondajele de opinie publică reprezintă o „oglindă” ce reflectă o anumită stare de fapt a societăţii într-o anumită perioadă de timp”.

„Datele acestor cercetări sociologice pot varia, dar dacă urmărim rezultatele sondajelor pe o perioadă mai lungă de timp atunci se pot observa anumite tendinţe. Sondajele în Moldova sunt bune, deocamdată, doar pentru a stabili tendinţele şi nu pentru a da cu precizie maximă posibilul rezultat electoral. Motive sunt mai multe, iar principalul este legat de procentul înalt al indecişilor. În ţara noastră se atestă un număr foarte mare de indecişi, care în perioadele interelectorale ajunge până la 50 la sută. Potrivit sondajului prezentat miercuri, procentajul indecişilor este de peste 23 la sută, ceea ce este foarte mult, ţinând cont că Moldova se află practic de jumătate de an într-o campanie electorală continuă. Deci, actualul sondaj, care poate 
fi investit cu un anumit grad de credibilitate, atestă faptul că în viitorul Parlament cel mai probabil vor intra cinci formaţiuni politice. Noutatea în raport cu scrutinul din 5 aprilie este Partidul Democrat condus de fostul preşedinte al Legislativului, Marian Lupu, care a urcat puternic în sondaje. Acum lupta se va da pentru cele peste 23% de indecişi care vor fi decisive pentru rezultatele alegerilor din 29 iulie. Săptămâna viitoare, urmează să fie prezentat şi Barometrul de Opinie Publică, realizat la comanda Institutului de Politici Publice, şi vom putea compara rezultatele celor două sondaje, pentru a avea un tablou cât mai amplu”, a afirmat analistul.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Polonezul Jerzy Buzek a fost ales preşedinte al Parlamentului European

Jerzy Buzek, din partea formaţiunii politice poloneze Platforma Obywatelska şi membru al grupului Partidului Popular European, este noul Preşedinte al Parlamentului European. El a fost ales în primul tur de scrutin cu 555 voturi, ceea ce reprezintă 86% din numărul voturilor valabil exprimate.


"Cea mai mare provocare pentru Europa rămâne rezolvarea crizei economice şi o mai bună comunicare cu cetăţenii europeni", a declarat înaintea desfăşurării votului candidatul Partidului Popular European.

Eva-Britt Svensson (Suedia) din partea Grupului Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, în calitate de candidat la funcţia de preşedinte al Parlamentului, a obţinut 89 de voturi.

Din cele 713 voturi depuse, 69 nu au fost valabile, fiind astfel 644 de voturi valabile exprimate. Pentru a întruni majoritatea absolută a voturilor a fost nevoie de minim 323 de voturi.

Noul Preşedinte al Parlamentului European a mulţumit celor care l-au ales, această funcţie fiind "o mare provocare şi onoare", asigurând pe cei care nu l-au votat că va căuta consensul. 

El s-a referit şi la temele centrale cu care Europa se va confrunta în următorii ani, printre care se află criza economică şi financiară, securitatea energetică, precum şi schimbările climatice. În continuare el a declarat că "avem nevoie de Tratatul de la Lisabona tocmai pentru a face faţă acestor provocări. Pacea, libertatea şi bunăstarea pot fi asigurate în cel mai adecvat mod la nivel european."

Preşedintele a anunţat că discursul său în care îşi va prezenta programul pentru următorii doi ani şi jumătate va fi prezentat în cadrul sesiunii plenare din septembrie.

Cei trei lideri ai grupurilor politice, Joseph Daul din partea PPE, Martin Schulz din partea S&D şi Guy Verhosfstadt din partea ALDE, într-o declaraţie comună şi-au manifestat sprijinul pentru Jerzy Buzek ca Preşedinte al PE pentru prima parte a actualei legislaturi 2009-2014, urmând ca grupul Socialiştilor şi al Democraţilor să numească un membru al PE pentru a doua parte a mandatului actual.

Reacţii ale preşedinţilor grupurilor politice

Joseph Daul din partea Partidului Popular European a reliefat că, datorită alegerii domului J. Buzek, pentru prima dată se poate vorbi despre o Europă unită, simbolul acesteia fiind tocmai Preşedintele Parlamentului European. 

Martin Schulz, în numele Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi a Democraţilor, a declarat că alegerea domului Jerzy Buzek reprezintă un eveniment istoric, având în vedere că în acest an se aniversează 20 de ani de la căderea zidului Berlinului şi şase ani de la aderarea Poloniei la UE. Faptul că azi a putut fi votat Preşedinte al Parlamentului European un reprezentat al Solidarnosc, fost premier polonez, demonstrează că "visul pentru pace şi libertate poate deveni libertate."

Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal din Parlamentul European, a menţionat că preşedintele PE se va putea baza pe sprijinul acestui grup. Obiectivul trebuie să fie crearea unei Uniunii Europene mai integrate, în special în acest context dificil în care trebuie elaborată o strategie pentru ieşirea din criza economică şi financiară actuală. El a ţinut să sublinieze că Preşedintele Parlamentului se bucură de sprijinul unei majorităţi pro-europene.

Rebecca Harms din partea grupului Verzilor a declarat că alegerea domului Buzek reprezintă o onoare pentru Parlamentul European. Ea speră că pe durata acestui mandat Preşedintele va reuşi să întărească legăturile dintre estul şi vestul Europei. Cooperarea cu estul Europei va trebui să fie mai intensă, referindu-se în primul rând la Ucraina.

Timothy Kirkhope a declarat în numele Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni: "Dumneavoastră ştiţi să apreciaţi libertatea pe care Parlamentul nostru şi-o doreşte. Acest parlament trebuie să reformeze Europa. Noi vă vom sprijini în acest sens."

Lothar Bisky, GUE/NGL, a declarat că se bucură enorm pentru alegerea actualului Preşedinte deoarece şi el provine din estul Germaniei, exprimându-şi speranţa că "Europa va recunoaşte contribuţia Poloniei."

Nigel Farage, în numele grupului Europa Libertăţii şi a Democraţiei, felicitând pe noul Preşedinte a menţionat că în opinia sa "este mai degrabă vorba de învestire pe hârtie." El s-a referit şi la imnul european, cu care a început sesiunea constitutivă, imn pe care olandezii şi francezii l-au respins.

Bruno Gollnisch, în numele deputaţilor neafiliaţi, l-a felicitat pe Preşedinte, însă nu a aprobat modul în care a fost ales, deoarece rezultatul reflectă alianţa grupurilor politice mari din Parlamentul European. El speră însă că domul Buzek nu va fi sclavul acestei alianţe şi va apăra şi "drepturile disidenţilor" din Parlamentul European.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a felicitat în nume personal pe domnul Buzek, dar şi în numele Comisiei, declarând că prin valorile susţinute, domnul Buzek va fi un preşedinte activ care "va apăra interesele Europei şi ale cetăţenilor europeni."

 

Curriculum Vitae - Jerzy Buzek

Profesor de ştiinţe tehnice, implicat în mod activ în viaţa comunităţii; prim-ministru al Poloniei din1997 până în 2001. 

 

Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Dortmund, din Seul şi din Isparta, precum şi al şcolilor politehnice din Silezia şi Opole. O lungă perioadă de timp, lector universitar în cadrul universităţilor din Opole, Gliwice şi Częstochowa; cercetător în cadrul Institutului Academiei Poloneze de Știinţă din Gliwice. Stagiu de cercetare la Universitatea Cambridge (1972). Reprezentantul Poloniei în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie - programul de cercetare a gazelor cu efect de seră (1992-1997). Organizator şi preşedinte al unei reţele internaţionale de 19 instituţii specializate în domeniul energiei şi protecţiei mediului (1996). Prorector al Universităţii Polonia din Częstochowa (2002-2004) şi co-fondator al Școlii poloneze de diplomaţie. Autor a aproximativ 200 de lucrări ştiinţifice, a numeroase raţionamente ştiinţifice şi titularul a trei brevete în domeniul protecţiei mediului, energiei şi al tehnicii de procesare. 

Membru al sindicatului liber "Solidarność" (Solidaritatea) din 1980, apoi preşedinte al primului Congres Naţional al delegaţilor "Solidarność" din 1981. Activ în structurile subterane ale sindicatului după 1981. După 1989, prezidează cel de-al IV-lea, al V-lea şi al VI-lea congres al "Solidarność".

Ales deputat în Parlamentul Republicii Polone în 1997. În 1999, în calitate de prim-ministru, a făcut posibilă aderarea Poloniei la NATO şi apoi a contribuit la pregătirea ţării pentru integrarea în Uniunea Europeană (inclusiv prin descentralizarea statului şi consolidarea rolului administraţiei locale). În 1998 a început negocierile pentru aderare. Reprezentant în PPE-DE al mişcării sociale AWS (Acţiunea de Solidaritate Electorală) (1999).

Pentru activitatea depusă în domeniul cercetării şi al tehnologiei, a fost ales cel mai bun deputat al anului 2006. Premiul i-a fost decernat de prestigioasa publicaţie "Parliament Magazine".

În anul 2007, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a proclamării Declaraţiei universale a drepturilor omului, a primit din partea Preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, o statuetă reprezentând porumbelul păcii.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Circa 25% dintre alegătorii internauţi şi-au schimbat opţiunea de vot după 5 aprilie

  Circa 25% dintre participanţii la sondajul de pe acest blog declară că şi-au schimbat opţiunea de vot după 5 aprilie, astfel că pe 29 iulie vor alege un alt partid decât cel pentru care a votat în primăvară. Deşi sondajul nu este reprezentativ, totuşi mi se pare o cifră destul de importantă (a patra parte din alegători). Ce i-a făcut pe aceştia să-şi schimbe opţiunea de vot? Pe cine au votat la 5 aprilie şi pe cine vor vota la 29 iulie? Este foarte interesant de urmărit acest parcus (cunosc nişte tendinţe din sondajele interne, cine şi spre cine migrează, dar nu le voi enunţa pentru că probabil săptămâna viitoare va fi prezentat Barometrul de opinie publică al IPP şi va fi clar...).

Dacă e să urmărim şi rezultatele sondajului de pe blog cu întrebarea "pentru cine vei vota pe 29 iulie", putem intui (şi fără sondaje) care sunt tendinţele (internetul NU este reprezentativ). La "comentarii" puteţi să vă expuneţi ce credeţi despre motivele schimbării deciziei de vot şi cine câştigă, respecgiv, pe seama cui obţine voturi suplimentare.  

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Lovitură de palat la UCM

    Lovitură de palat sau revoluţie de catifea. Acestea sunt expresiile ce caracterizează situaţia actuală la Uniunea Centristră din Moldova. Problema e că îmi este greu să identific cine este autorul acestei mişcări pentru că ele au fost aproape concomitent şi au avut drept scop preluarea partidului, schimbarea persoanelor din conducere şi (re)orientarea în actuala campanie electorală. 

Mihai Petrache, ex-preşedinte al UCM, actualmente vicepreşedinte care zice că exercită şi funcţia de preşedinte interimar al formaţiunii, a anunţat, astăzi, la o conferinţă de presă că pe 11 iulie s-a convocat şedinţa Consiliului Politic Republican şi a aprobat decizia de a da afară din partid un şir de membri printre care şi preşedintele de facto al UCM, Vasile Tarlev. La şedinţa respectivă au participat 27 de persoane, ceea ce, potrivit lui Petrache, după ce mai mulţi membri ai CPR au depus cereri de suspendare a calităţii de membru al UCM pentru a candida pe lista PSD la parlamentare, este cvorum, deci deliberativ. Din 85 de membri ai CPR, 43 au fost daţi afară din partid, fiind cooptaţi alţi membri în acest organ de conducere. Petrache a explicat această decizie prin faptul că nu sunt de acord cu participarea în comun cu PSD la alegerile anticipate şi că Tarlev nu a respectat decizia CPR din 20 iunie ca UCM să meargă de sine stătător la alegeri. De asemenea, Tarlev a fost acuzat că a făcut declaraţii necoordonate cu organele de conducere a UCM, precum că centriştii vor fuziona cu PSD după alegeri. 

 Şedinţa de sâmbătă a CPR a fost convocată, potrivit sursei citate, de 13 organizaţii raionale a UCM, inclusiv cea din rnl Basarabeasca, de unde este de baştină Tarlev. La aceiaşi şedinţă, cu majoritatea de voturi, s-a decis ca UCM să susţină în actuala campanie electorală Partidul Democrat. 

Duminică a fost convocată o altă şedinţă a CPR care ar fi decis excluderea lui Petrache, precum şi a altor fruntaşi ai UCM, pentru "încălcarea disciplinei de partid". Petrache spune că acea şedinţă nu a fost juridică, deoarece majoritatea participanţilor la ea nu mai sunt membri ai UCM, prezendându-se şi cererile semnate de aceştea pe 25 iunie, prin care ei cer suspendarea calităţii de membru în UCM.

 Până la urmă este greu să înţelegi cine are dreptate. Doar instanţa de judecată se poate pronunţa în situaţia creată. Petrache este decis ca, în caz de necesitate, să-l cheme în judecată pe Tarlev. 

Concluzia ce poate fi corectă e că o parte din UCM e cu PSD, iar cealaltă parte e cu PD (necondiţionat). 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

La bere cu Marian Lupu

"Mă simt o persoană captivă şi nu sunt bucuros de faptul că mereu este în preajmă paza de corp", a declarat ex-spicherul Marian Lupu, aseară, la o întâlnire off-line (transmisă on-line ) cu bloggerii de la Chişinău. Potrivit legii, după plecarea din funcţia de preşedinte al Parlamentului lui îi este asigurată paza de corp de către două persoane din Serviciul Protecţie şi Pază de stat. Persoanele care se (mai) află acum alături de el le-a selectat chiar Marian Lupu (este foarte uşor de înţeles de ce, după plecarea din PCRM...). Recent s-a decis schimbarea persoanelor date, astfel că, spune Lupu, chiar astăzi va depune cerere prin care va solicita să renunţe la paza de corp (pentru a evita posibili spioni în preajmă, în plină campanie electorală /de altfel, aseară, în preajma localului unde a fost întâlnirea se aflau câţiva bărbaţi, care nimeni nu ştia cine sunt şi ce fac ei într-un loc care nu este tocmai adecvat întâlnirilor.../). După ce 4 ani a mers cu girofarurile prin ţară, Lupu spune acum că îl deranjează mult acest lucru (interesant, dacă este ales preşedinte al R. Moldova, va renunţa la girofaruri?). 

   Până a trece la unele afirmaţii mai serioase, voi relata câteva impresii de la întâlnirea de aseara, la care bloggerii (baieţii) au servit bere şi vin, bloggeriţele apă plată, puţină bere şi puţin vin, iar Marian Lupu doar ceai (se putea să ia nişte bere nealcoolizată, să fie "ca toţi"). Capul de listă al PD părea obosit şi îşi cerea scuze pentru "vocea nefirească", deoarece are multe întâlniri (5-6 pe zi) şi la sate nu sunt microfoane, astfel că trebuie să vorbească tare. El spune că doarme 2-3 ore pe noapte începând cu 10 iunie, când a anunăţat părăsirea PCRM. Deşi e uşor de înţeles faptul că este obosit, acest lucru nu trebuie să fie citit nicidecum pe faţă de către alegători, care vor să vadă "un lider puternic, înrezut în forţele proprii, dinamic" etc. Pentru aceasta se poate de apelat la mai multe soluţii, inclusiv substanţe energizante. Dar o pauză de o zi pe săptămână, pentru somn de 12-14 ore, apoi o relaxare la piscină sau în pădure, fac minuni. Tinerii adunaţi (vreo 15 la număr) au fost foarte activi în adresarea întrebărilor, cât mai diverse (au mai rămas multe întrebări nepuse), semn că există un interes (nu neapărat şi simpatie) faţă de politicianul Marian Lupu. Adresarea ex-preşedintelui Parlamentului cu "dragii mei..." flata publicul adunat, ceea ce scădea din agresivitatea unor participanţi. E prea serios la o întâlnire la bere, la care oricărui politician iar sta bine şi să glumească, să povestească istorioare captivante (a povestit una la solicitarea mea, dar şi aia cam "vumnaia"). Aici mă opresc cu impresiile (asta nu înseamnă că nu mai există...). 

O declaraţie care mi-a părut foarte interesantă e că liderul PD nu va candida la funcţia de preşedinte al ţării dacă PCRM va acumula cel puţin 52 de mandate (încercam să conving pe cineva că următorul preşedinte va fi unul apolitic şi, se pare, voi avea dreptate...). Motivul e că PCRM în acest condiţii crează singur guvernul şi, spune Lupu, nu e rezonabil să deţii funcţia de preşedinte al republicii, când alt partid deţine guvernul. Lupu a dat de înţeles că Occidentul mizează anume pe el ca viitor şef al statului, explicând aceasta prin "apropierea valorilor". În acest sens el a spus că a primit o invitaţie din partea preşedinţiei Franţei să participe, pe 14 iulie, la festivităţile dedicate Zilei Naţionale a acestei ţări (căderea Bastiliei), fiind unicul oficial moldovean invitat la acest eveniment. Rugat de un blogger să răspunde la o întrebare în franceză, Lupu a trecut uşor la limba lui Hugo, explicând de ce crede că a fost invitat în Franţa, invitaţie pe care o va onora. În contextul subiectului viitorului preşedinte, cel care conduce lista PD la parlamentare spune că formaţiunea sa NU va vota nicio candidatură propusă de PCRM. Dacă e să-l credem pe fostul spicher, majoritatea membrilor Comitetului Central al PCRM "au fost şocaţi" de faptul că nu a fost înaintată candidatura lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al ţării, mesaj cu care PCRM mergea în campania trecută în teritoriu. "Erau mai mulţi deputaţi, mai mult decât 14-15, care au dorit înaintarea candidaturii mele. Însă frica ia ţinut în tăcere", spune Lupu. El s-a mai pronunţat pentru alegerea directă a preşedintelui ţării. 

Lupu este de părere că Vladimir Voronin ar trebui să se retragă din orice funcţie cheie în stat, caracterizând preşedintele în exerciţiu al ţării ca "o persoană contradictorie". Pe Mark Tkaciuk l-a apreciat drept "o persoană foarte influentă în PCRM", dar care nicidecum nu decide totul. Şi PCRM este "un partid contradictoriu, cu multe persoane diferite". 

Marian Lupu a confirmat că înainte de a adera la PD a purtat negocieri şi cu alte partide, care "acum îl critică". Acele partide i-au propus să vină doar el pe lista electorală, iar Lupu le-a spus că "nu vrea să repete greşeala comisă în PCRM, de a fi singur". Din acest considerent a mers la PD cu o echipă de oameni. 

Partidul Democrat speră că va avea în Parlament o reprezentare importantă, mult mai mult decât 7% despre care vorbea un blogger. 

El a negat faptul că ar deţine proprietăţi sau acţiuni în anumite afaceri, decât apartamentul său, spunând că are o soţie "forte înţelegătoare, care nu cere mult şi înţelege ceea ce este", şi cu care sunt "pe o undă". Îi place să pescuiască, să facă sport (mergea la sală până recent de 4 ori pe săptămână şi o dată în săptămână - la piscină). 

Pavel Păduraru de la Timpul (care lipsea) s-a făcut cu o sticlă de vin promisă de Lupu "pentru împăcare" după scrutinul din 29 iulie, pentru că nu a reuşit să-i dea interviu. Iar bloggerii au scos din fostul preşedinte al Parlamentului promisiunea că se va mai întâlni cu ei pe 1 august. Poate la pescuit...

Mai multe declaraţii le citiţi pe www.unimedia.md , care este şi organizatorul întâlnirii. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

www.privesc.eu Realitatea ! O noutate care merită toată aprecierea

 Astăzi a fost lansat un site www.privesc.eu care îşi propune drept scop transmisiunea on-line de la diferite evenimente. Doar pe parcursul zilei de astăzi pe acest site au fost difuzate trei conferinţe de presă, două pe care am reuşit (într-o mai mare sau mai mică măsură) să le urmăresc. La prima conferinţă de presă difuzată în timp real au fost probleme tehnice cum ar fi sunetul relativ slab, întreruperi ale transmisiunii, probleme care, la general, au fost rezolvate în timp ce am primit cea de-a treia conferinţă de presă. Dacă dimineaţa conferinţa de presă au urmărit-o cel mult 37 de useri în acelaşi timp, cea de după amează a fost vizionată de aproape 50 de persoane aflate concomitent on-line. Sunt sigur că în viitoarele săptămâni, dacă se va mai îmbunătăţi calitatea, pagina respectivă va avea o audienţă de câteva sute de vizitatori la orice eveniment difuzat. Sloganul lor "Privesc.Eu Realitatea" vine să spună că ei au misiunea doar de a arăta ce se întâmplă, fără a comenta aşa cum fac de multe ori instituţiile media. 

Recent a fost lansat şi un alt post TV on-line www.infotv.md, dar care deocamdată are prea puţine reportaje. Şi subiectele sunt din două domenii: politic şi...distracţie (cluburi de noapte). Din câte înţeleg, acest post on-line este făcut de persoane de la TV 7, dar nu am siguranţa că e o lansare a şefilor de la TV 7. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

www.alegeri.md - cea mai informată pagină web despre alegerile din Moldova

   Recent pe www.alegeri.md a fost activată informaţia despre alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. Pagina gestionată de către Asociaţia ADEPT este pe departe cea mai informată în privinţa alegerilor din Moldova, prezentând informaţii complexe şi nepolitizate despre tot ce înseamnă alegeri parlamentare. La această adresă găsiţi informaţii despre toţi concurenţii electorali înregistraţi în cursa pentru anticipate, declaraţiile lor, programele electorale, sloganurile, spoturile video etc. Pe www.alegeri.md puteţi găsi informaţia complexă despre tot ce se întâmplă în alegeri, la rubrica "Curierul electoral", ce compilează informaţii din diferite surse pentru a prezenta tabloul cât mai aproape de realitate. 

Toate normele ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor le găsiţi la aceiaşi adresă. Tot acolo poate fi accesată rubrica "Întrebări şi răspunsuri" care vrea să aducă o claritate şi mai mare întregului proces electoral. Important, la această ruprică pot fi adresate întrebări on-line, respectiv să primiţi răspunsuri exhaustive. La fel, există rubrica "Votul peste hotare", creată special pentru moldovenii care se află în străinătate şi doresc să participe la votare. Acolo vezi găsi adresele şi datele de contact ale tuturor misiunilor diplomatice ale R. Moldova care vor găzdui secţii de votare. 

În curând pe pagina respectivă vor fi lansate şi alte rubrici, inclusiv "orarul dezbaterilor" la principalele surse media din Moldova. 

Pe data de 6 aprilie, a doua zi după scrutinul parlamentar, www.alegeri.md a înregistrat cea mai mare popularitate dintre toate site-urile din Moldova, înregistrând circa 70 de mii de vizitatori unici, de aproape două ori mai mult decât în ziua alegerilor (5 aprilie). Pagina are versiuni în trei limbi: română, rusă şi engleză. 

Bloggerii interesaţi să promoveze această pagină (cum o fac eu) pot pune un link spre www.alegeri.md !

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Suedia dezminte că ar fi fost sistat Parteneriatul Estic

Declaraţia preşedinţiei Suedeze a UE, prin care se dezminte faptul că ar fi fost sistat Parteneriatul Estic.

"Cu privire la informatia nefondată reprodusă de catre unele agenţii mass-media despre Parteneriatul Estic, în numele Dlui Julius Liljeström (Chargé d’Affaires a.i.), va transmitem mai jos poziţia Preşedinţiei Suediei a Uniunii Europene: 

“Parteneriatul Estic reprezintă o iniţiativă de importanţă centrală pentru Preşedinţia Suediei a UE. După Summitul de la 7 mai, cînd a fost lansat acest Partenerait, şi pînă în prezent, acesta reprezintă o prioritate importantă pentru Preşedinţie în vederea contribuirii la progresul de implementare a iniţiativei. Acest lucru necesită eforturi mari şi o dedicaţie totală din partea statelor membre ale UE, şase ţări partenere şi Comisia Europeană. Parteneriatul Estic prevede lansarea iniţiativelor principale, crearea programelor comprehensive de consolidare a cpacităţ ii instituţionale pentru fiecare din cele şase ţări partenere, stabilirea unui Forum al Societăţii Civile şi alte proiecte importante. Platformele multilaterale, care şi-au avut primele întrevederi în luna iunie, vor avea şi cea de a doua rundă de întîlniri toamna şi la fel pot fi şedinţe adiţionale în cadrul grupelor de bază . Parteneriatul Estic mai prevede reînnoirea acordurilor contractuale şi comerciale dintre cele şase ţări şi UE, o tematică ce va fi tot mai importantă în viitoarele luni. Mai mult, în decembrie anul curent va avea loc o întîlnire de nivel înalt ai miniştrilor afacerilor externe ale tuturor 27+6 ţări. Preşedinţia Suediei îţi asumă în continuare angajamentul total în vederea perfecţionării relaţiilor dintre UE şi R. Moldova, inclusiv în contextul Parteneriatului Estic."

Sursa: Moldova Azi

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Uniunea Europeană a sistat Parteneriatul Estic la mai puţin de două luni de la lansare UPDATE 13.10

Uniunea Europeană a sistat temporar programul "Parteneriatului Estic" în legătură cu "apariţia unor noi provocări". Despre aceasta a anunţat preşedintele în exerciţiu al UE, premierul Suediei Frederik Reinfeld. Potrivit presei din străinătate, el a precizat că UE este nevoită să amîne programul pentru o anumită perioadă, însă nu a spus despre ce provocări are în vedere, afară de criza financiară. Suedia este unul din iniţiatorii programului "Parteneriatului Estic", care în 2008 a fost aprobat de UE şi a fost lansat la summitul din mai 2009, după ce a fost semnat de Belarus, Ucraina, Armenia, Moldova, Georgia şi Azerbaidjan. Comisarul european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate Benita Ferrero Waldner a spus atunci că "Parteneriatul Estic oferă acestor ţări o şansă minunată pentru a se dezvolta şi a se pregăti pentru aderarea la Uniunea Europeană". Potrivit ei, programul presupune acordarea a 600 mil. euro participanţilor săi pînă în 2013.

Sursa: Infotag

UPDATE 13.10

Informaţia dată a fost dezminţită de către reprezentanţii Comisiei Europene. 

Заявление действующего председателя ЕС, премьер-министра Швеции Фредрика Рейнфелдта о том, что Евросоюз на некоторое время вынужден отложить программу из-за сложной экономической ситуации в Европе, опровергли в Еврокомиссии.

Как сообщает «Новый Регион», в Комиссариате по внешним связям и политике Европейского Соседства Еврокомиссии, представитель его главы Бениты Ферреро-Вальднер заявили, что выполнение программы ЕС «Восточное партнерство» продолжается, как и было раннее запланировано, и посоветовали для прояснения слов Рейнфелдта обратиться в председательство Швеции в ЕС.

Ранее заявление Фредрика Рейнфелдта о приостановке программы «Восточное партнерство» по причине финансовых проблем распространила армянской службы радиостанции «Свобода».

Sursa: www.nr2.ru

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!