"Decideţi-vă! Pentru că enervează", ni s-a spus la preşedinţia Letoniei

Concluzia principală trasă în timpul vizitei de documentare în Letonia, avută săptămâna trecută, e că prietenii noştri de la Riga ne vor susţine în procesul de integrare europeană "atât cât va fi necesar". Până vom fi şi noi alături de statele baltice, în UE. Însă, foarte sincer, şeful administraţiei prezidenţiale din Letonia la despărţire ne-a declarat ca "să ne decidem odată (ce alegem, între CSI şi UE) pentru că enervează" (expresia în rusă a fost "Opredelitesi! A to besit.").
La ministerul de Externe al Letoniei ni s-a spus că Moldova este o prioritate pentru Riga şi că ţara noastră beneficiază de cele mai mare susţinere financiară dintr-un fond special al Guvernului leton. Deşi deocamdată fondul respectiv nu este prea mare (din păcate, nici nu am reuşit să aflăm suma acestuia şi cât se cheltuieşte pentru Moldova), suportul acordat Moldovei se simte. Doar în hotelul în care era cazată delegaţia jurnaliştilor moldoveni mai erau cel două sau trei delegaţii de la Chişinău (lideri de ONG pentru tineri, o delegaţie parlamentară şi, dacă nu greşesc, erau şi cineva din Guvernul nostru). Letonii îşi împărtăşesc cu amabilitate experienţa de integrare euroatlantică.
Vizita noastră a fost organizată în parteneriat cu LATO (iniţialele seamănă cu NATO nu întâmplător), o organizaţie care promivează diplomaţia NATO. Prin urmare, la multe dintre întrevederile noastre se punea accent şi pe aderarea la blocul Nord-Atlantic. Ni se vorbea despre oportunităţi şi beneficii în urma aderării la NATO. Printre principalele laturi pozitive în urma accederii Letoniei în această structură militară au fost "asigurarea securităţii, crearea unei stabilităţi şi siguranţe pentru investiţiile străine, care au crescut după aderarea la NATO, accelerarea procesului de aderare la UE". Ei ne-au recomandat ca intrarea în OTAN ne-ar facilita integrarea în UE, deşi aceasta nu este o condiţie sine-qua-non.
Ne-a surprins foarte mult situaţia de la ministerul Apărării al Letoniei, unde ministrul este doamnă şi femeile reprezintă circa 56% din personalul acestei structuri, care este una eminamente civilă. Sunt mulţi şefi de direcţii doamne, tinere, de circa 35 de ani, care elaborează politica de securitate a acestei ţări, în comun acord cu Bruxelles-ul.
În general, instituţiile publice din Riga sunt dominate de persoane cu o vârstă sub 40 de ani.
Persoane mai în vârstă am întâlnit doar în Seimul leton (Parlament). Apropo, ei au o lege prin care oamenii de stat, inclusiv deputaţii, sunt impuşi să vorbească în instituţiile statale exclusiv în limba de letonă. Populaţia rusolingvă în această ţară este mult mai mare decât în R. Moldova, de circa 40%. Cu toate acestea, ruşii sunt impuşi să treacă aşa-numitul proces de "naturalizare" (examene de stat la cunoaşterea limbii letone) pentru a primi cetăţenia statului dat. Circa jumătate din populaţia alolingvă sunt "necetăţeni", care, spre deosebire de cetăţeni, nu au drepturi politice şi nici dreptul de a lucra în instituţii de stat.
Deputaţii letoni ne-au povestit despre modul în care s-a implementat normele comunitare în legislaţia Letoniei, proces care a durat circa 8-9 ani, începând cu anul 1995. În perioada 1991 opână în 1995 Letonia şi-a luat drept model de dezvoltare SUA, iar din 95 - UE.
După aderarea la UE (mai 2004), Letonia a primit de la această comunitate fonduri de circa 4 miliarde de Euro, la o populaţie de aproape două ori mai mică decât în R. Moldova. Ritmurile de creştere economică sunt printre cele mai mari din UE : 7-11%. Dezvoltarea accelerată a economiei şi investiţiile străine foarte mari, creşterea salariilor cu circa 30% anual (salariul mediu acum este de aproape 600 de dolari) a dus şi la majorarea inflaţiei, în special în anul curent, când a ajuns la 10%. Inflaţia este una din principalele probleme după aderarea la UE, deşi efectele ei sunt mai mici datorită creşterii mai mari a salariilor, respectiv, a nivelului vieţii. Creşterea economică se datorează şi politicii de liberalizare a economiei. Letonia este unica ţară din Europa unde în ultimii 16 ani la guvernare au fost doar partide de centru-dreapta, majoritatea cu viziuni liberale.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!