Cea de-a VIII-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, desfăşurată, astăzi, la Chişinău, s-a încheiat pe o notă optimistă. Cei doi co-preşedinţi ai şedinţei, Valeriu Ostalep, viceministru de Externe al ţării noastre, şi Hilde Hardeman, şef de Unitate, DG RELEX din cadrul Comisiei Europene, au subliniat, la o conferinţă de presă ţinută la finele reuniunii, că discuţiile au fost „foarte constructive”. Părţile au examinat modul în care a fost realizat, pe parcursul a circa doi ani şi jumătate, Planul de Acţiuni RM-UE, precum şi perspectivele relaţiilor moldo-europene.
Concluzia principală trasă de reprezentanţii Bruxelles-ului este că, potrivit Hilde Hardeman, Chişinăul „a realizat un lucru enorm în ce priveşte conformarea legislaţiei la normele europene”. Însă, susţine oficialitatea europeană, mai este mult de făcut pentru ca această legislaţie să fie pusă în practică, astfel ca cetăţenii moldoveni să simtă aplicarea lor. Co-preşedintele Comitetului din partea UE a remarcat progrese şi în domeniile considerate problematice cum sînt independenţa justiţiei şi libertatea mass-media, salutînd reforma în sistemul judiciar şi legile aprobate în legătură cu activitatea presei. „Un sistem judiciar independent şi o presă liberă sînt valori supreme atît pentru UE, cît şi pentru R. Moldova. Aceste domenii trebuie să progreseze mereu, în orice stat. Nu există ţară în care se poate de vorbit despre un sistem judiciar perfect ori să fim mulţumiţi de libertatea existentă a presei”, a declarat Hilde Hardeman, subliniind că Moldova trebuie să acorde acestor domenii „o atenţie deosebită”.
Atît viceministrul moldovean, cît şi oficialitatea europeană au evidenţiat aprofundarea relaţiilor dintre R. Moldova şi UE. „Dialogul din 2007 dintre Moldova şi Uniunea Europeană este foarte diferit de cel din 2005. Acum avem relaţii foarte strînse”, a informat Valeriu Ostalep. La rîndul ei, Hilde Hardeman a menţionat că relaţiile dintre R.Moldova şi UE „se aprofundează pe zi ce trece”.
La realizarea Planului de Acţiuni, care expiră în februarie 2008, trebuie să contribuie nu doar Moldova, ci şi Comisia Europeană, inclusiv prin contribuţia sa financiară, a remarcat Hardeman. În această ordine de idei, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Cesare De Montis a comunicat că doar pe parcursul acestui an UE a acordat R. Moldova un suport financiar în valoare de 100 de mil. de Euro. „Şi sîntem abea la început de cale”, a ţinut să precizeze acesta.
Modul în care a fost realizat Planul de Acţiuni RM-UE va fi apreciat, de către Comisia Europeană, într-un raport de evaluare care va fi aprobat în luna aprilie 2008.
Fiind întrebată de jurnalişti de ce nu a fost acceptată propunerea Chişinăului ca respectiva şedinţă a Comitetului de Cooperare să fie una publică, Hilde Hardeman a specificat că toate aceste şedinţe, indiferent de ţara implicată în acest proces, se desfăşoară „cu uşile închise, deoarece este necesar un schimb sincer de opinii”.
Reprezentanţii UE au refuzat să se pronunţe asupra practicii europene în materie de cetăţenie şi asupra proiectului legii RM prin care se interzice deţinerea cetăţeniei duble persoanelor care lucrează pentru stat. Deşi a fost întrebata dna Hardeman, după un schimb de vorbe "pe sub nas", Cesare De Montis a spus că "UE nu comentează iniţiative legislative sau proiecte de legi" şi că îşi va expune poziţia "dupa adoptarea legii, dacă se va întâmpla acest lucru".
Expuneţi-vă părerea despre acest material la rubrica "comentarii"!
Un comentariu:
straniu ca asa evenimente ca intrevederea sefilor de servici de informatii CSI la Chisinau, si demiterea dlui Ursu nu au atras atentia "vinatorului de noutati":)
Trimiteți un comentariu