Interviu cu ex-negociatorul şef al Ungariei cu UE

Ungaria ne împărtăşete experienţa de integrare europeană

Includerea Moldovei în „pachetul Balcanilor de Vest” este o idee bună

Interviu exclusiv acordat de către Peter Balazs, fost negociator-şef al Ungariei cu UE, primul Comisar European ungar, director al Centrului pentru Studii în domeniul Extinderii UE din cadrul Universităţii Central Europene din Budapesta.

- Care au fost atuurile şi argumentele de bază ale Ungariei, care v-au ajutat să convingeţi Uniunea Europeană să vă accepte în calitate de membru cu drepturi depline?

- Au fost nişte precondiţii puse de către Uniunea Europeană, care reiesă din criteriile de la Copenhaga: sistem multipartid, economie de piaţă funcţională, respectarea drepturilor omului, funcţionarea instituţiilor democratice etc. Subiectul principal al negocierilor a fost modul în care Ungaria a aplicat legislaţia europeană. Dacă o ţară îşi doreşte să devină membră cu drepturi depline a UE, trebuie integral să asimileze legislaţia europeană. Este un proces îndelungat şi e nevoie de mulţi ani. Putem vedea că pentru Bulgaria şi România, acest proces a fost mai dificil decît în ţările grupului de la Vişegrad. Din acest caz aderarea celor două state a fost amînată pînă în 2007.

- Care au fost punctele slabe ale Ungariei, care i-au creat anumite incomodităţi sau probleme în procesul de aderare la Uniunea Europeană?

- Au fost într-adevăr cîteva subiecte dificile. Pot zice că au existat nişte temeri şi suspiciuni reciproce. Din partea Ungariei era vorba de teama că europenii o să poată cumpăra terenurile agricole. Această problemă a fost şi mai sensibilă în Polonia. Dar nu a fost cazul. Din partea UE erau temeri că piaţa comunitară va fi invadată de forţă de muncă ieftină, însă nici aceasta nu s-a întîmplat. Pe parcursul negocierilor acestea au fost subiecte foarte importante.

Alt subiect dificil în discuţii a fost legat de normele rigide ale UE în ce priveşte prelucrarea apelor, deşeurilor. Ca să ne conformăm regulilor europene, erau nevoie de investiţii enorme. A trebuit să negociem nişte dispoziţii tranzitorii, să stabilim nişte termeni pînă la care să ne conformăm după aderare. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în legătură cu nivelul de zgomot în aeroporturi.

Au fost discuţii complicate legate de condiţiile acordate investitorilor străini, care, pînă la aderare, aveau condiţii speciale în Ungaria. UE a cerut crearea condiţiilor egale pentru toţi investitorii. Dificile au fost şi negocierile despre cota de lapte pe care poate să-l producă ţara noastră. În ultima zi a negocierilor am discutat aprins despre contribuţiile bugetare ale Ungariei şi banii comunitari pe care trebuie să-i primească.

- Cît de mulţumiţi sînt ungurii după aderarea la UE şi cum a evoluat situaţia social-economică din ţara Dvoastră, de la aderare şi pînă în present?

- Multe din temerele iniţiale au dispărut. Erau anumite aşteptări false în legătură cu majorarea esenţială a preţurilor îndată după aderare. Nu s-a întîmplat. Nu au crescut mult preţurile. Altă temere ţinea de faptul că legislaţia europeană este foarte complicată. De fapt, pe parcursul a mai mult de 10 ani legislaţia europeană a fost treptat introdusă în legislaţia Ungariei. Noi am explicat cetăţenilor că deja avem o legislaţie europeană. Oamenii au descoperit avantajul de a călători în toată Uniunea Europeană doar în baza buletinului de identitate. Studenţii au foarte multe oportunităţi şi se bucură de faptul că sînt trataţi ca europeni în toate statele-membre. Sînt descoperite tot mai multe relaţii de vecinătate, cu efecte pozitive. Mulţi cetăţeni trec frontiera şi lucrează în alte state. De asemenea, multe întreprinderi mici s-au înregistrat în Slovacia, pentru că impozitele pe venit sînt mai mici. În Ungaria creşte vertiginos numărul maşinilor cu numere de înmatriculare din Slovacia, deoarece taxele de înregistrare a automobilelor în această ţară sînt mai mici. O altă temere spulberată este legată de politica agrară a UE, care este una complicată. Acum fermierii din Ungaria primesc subsidii comunitare şi sînt mulţumiţi, în pofida anumitor greutăţi cu caracter birocratic.

- R. Moldova şi-a declarat drept prioritate absolută integrarea europeană. Ce aţi recomanda ţării noastre pentru a accelera procesul apropierii de UE şi ce gafe pe care le-a comis Ungaria ar trebui să le evităm noi?

- În plan formal şi oficial, acum este foarte dificil de schimbat statutul relaţiilor dintre R. Moldova şi UE, deoarece comunitatea europeană se confruntă cu problema digirării noilor membre. Mai sînt şi problemele Constituţiei europene, revizuirii bugetului, competitivităţii UE pe plan extern, elaborarea unei politici externe comune etc. Dacă vorbim despre extindere, atunci problema majoră este Turcia. UE a început negocierile cu această ţară mare, fără ca să ştie finalul. Recent, noul preşedinte francez a contestat obiectivul negocierilor – calitatea de membru cu drepturi depline pentru Turcia. Mai există şi ţările Balcanilor de Vest, cu o perspectivă clară de aderare la UE. De celelalte ţări din vecinătatea estică UE se poate ocupa doar după ce rezolvă problema celor două dosare ale extinderii. Pentru Moldova aderarea la UE este un proiect de termen lung, dar este foarte important ca ţara voastră să-şi menţină orientarea europeană. Trebuie să înregistrăţi progrese reale. Aţi putea beneficia mult de la oportunităţile aflării la frontiera UE, participînd la diferite proiecte comune în domeniul transportului, infrastructurii, energiei, securităţii, mediului ambiant etc.

- Chişinăul, dar şi unele capitale europene, pledează pentru includerea R. Moldova în aşa-numitul “pachet al Balcanilor de Vest”, ţări cu o perspectivă europeană clară. Ce credeţi despre o astfel de perspectivă?

- Cred că este o idee bună. Dar nu este uşor de realizat. Moldova nu este în Balcanii de Vest. Tot progresul în relaţiile dintre R.Moldova şi UE poate fi luat şi folosit ca precedent pentru Ucraina. Totuşi, eu aş încuraja Moldova să miargă în această direcţie. Chişinăul poate să participe şi la cooperarea la Marea Neagră, care oferă mari perspective.

- În 2008 expiră Planul de Acţiuni R. Moldova - Uniunea Europeană şi la moment se duc discuţii despre semnarea unui nou plan individual. Partea moldovenească solicită ca noul document să fie un Acord de Stabilizare şi Asociere, în timp ce Bruxelles-ul deocamdată evită să dea o perspectivă de aderare ţării noastre. Cînd vor fi gata cele două părţi să încheie un Acord de Asociere?

- Convingerea mea este că formula adecvată a relaţiilor dintre UE şi un membru direct este prin asociere. Dar statutul de membru asociat are nişte precondiţii rigide. În cazul R. Moldova foarte multă lume îşi pune întrebarea „ce-i cu Transnistria”. UE preferă să aibă de a face cu ţări democratice şi stabile. Orice diviziune internă în ţară, este un obstacol. Al doilea moment este Planul de Acţiuni, care este un cadru definitoriu pentru relaţiile dintre Moldova şi UE. Trebuie să aibă loc o evaluare riguroasă a situaţiei, pentru a vedea ce mai este de făcut din acest document, ca precondiţie pentru paşii următori.

- Ungaria şi-a asumat un rol de lider în suportul pe care îl acordă R. Moldova în procesul de integrare europeană. Centrul Comun de Vize pentru UE este gestionat de către Ambasada Ungariei la Chişinău, Reprezentantul special al UE pentru ţara noastră este ungur, la fel ca şi şeful Misiunii UE de asistenţă la frontieră. Cum explicaţi acest lucru?

- R. Moldova este apropiată de sufletele şi inimele ungurilor. Moldova este foarte cunoscută în Ungaria, pentru că avem multe lucruri în comun. De exemplu, multe nume de familie din ţara dvoastră seamănă cu nume de familie din Ungaria. Acest fapt se datorează trecutului istoric şi legăturilor strînse pe care, atît Ungaria, cît şi Moldova, le-a avut cu România. Actualele relaţii dintre statele noastre trebuie să reprezinte o reconciliere după situaţia existentă în veacul al XIX-lea, supranumit „secolul naţionalismului”. Din fostele state URSS, două ţări sînt cele mai apropiate Ungariei. Este vorba despre R. Moldova şi Ucraina. Adevărat că şi Estonia are anumite similitudini linvistice cu noi.

- Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a declarat recent că ţara noastră trebuie să depună toate eforturile ca să adere la UE în cel mult 10 ani. Dvoastră cum credeţi, cînd R. Moldova va fi alături de Ungaria în Marea Familie Europeană?

- Este foarte bine să ai un obiectiv definit pentru politica internă şi externă. Sînt convins că obiectivul aderării la Uniunea Europeană este foarte bun pentru R. Moldova şi cred că trebuie să fie păstrat indiferent de situaţia pe plan extern. Mai trebuie de depus multe eforturi pentru realizarea acestui obiectiv. Nu trebuie să aşteptaţi semnale că veţi fi acceptaţi în calitate de membru, ci să implementaţi normele europene, aşa cum a făcut Ungaria. Oricare ţară europeană are dreptul să devină membru cu drepturi depline al UE, dacă respectă criteriile de la Copenhaga şi condiţiile de preaderare. Nu văd obstacole de ce R. Moldova să nu adere la UE.

- După cum aţi menţionat, UE se confruntă acum cu diferite probleme interne. Cînd credeţi că va fi un nou val de extindere şi ce state vor face parte din acesta?

- Cred că o nouă extindere se poate înregistra după încheierea actualului plan bugetar al UE, adoptat pînă în 2014. După 2015 în noul val de extindere vor intra Turcia şi statele Balcanilor de Vest.

Vă mulţumesc!

Interviu realizat de Oleg CRISTAL