Moldova şi pachetul Balcanilor de Vest

Trăian Băsescu a declarat, zilele acestea, repetat, că R. Moldova trebuie decupată din "pachetul cu Ucraina" şi să adere la UE odată cu statele din Balcanii de Vest. România insistă cel mai mult asupra trecerii R. Moldova în "pachetul Balcanilor de Vest" în ce priveşte relaţia cu UE. Anterior, prin 2005-2006, şi conducerea de la Chişinău insista asupra acestei idei, dar a renunţat la ea punând accentul pe acordarea de către UE ţării noastre a libertăţilor de care beneficiază statele din Balcanii de Vest. 

Care e diferenţa între situaţia actuală a R. Moldova şi cea a statelor din Balcanii de Vest? Merită să mai insistăm ca ţara noastră să fie inclusă în "pachetul Balcanilor de Vest"? Mai jos o să încerc să prezint o scurtă analiză la acest subiect. 

         Drept Balcanii de Vest sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia) şi Albania care în urma aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea ţintă de extindere a acestei organizaţii în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. De asemenea, aceste state nu fac parte din organizaţia NATO, deşi aspiră să adere la aceasta. Totodată, începând cu 2007, aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb), împreună cu Republica Moldova. Statele Balcanilor de Vest sunt:
Albania
Bosnia şi Herţegovina
Croaţia
Kosovo
Republica Macedonia
Muntenegru
Serbia
 
 De unde a apărut sintagma "pachetul Balcanilor de Vest"? 

Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a aprobat politica de stabilizare şi asociere, care presupunea semnarea unor Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu statele din Balcanii de Vest, documente ce conţin şi perspectiva de aderare la UE. La fel mai presupunea stabilirea unor zone economice libere şi facilitarea regimului de vize. ASA era considerat drept un pas fundamental în procesul de aderare la UE.  

Procesul de stabilizare şi asociere
   Procesul de stabilizare şi asociere este forma dată politicii Uniunii Europene faţă de ţările din Balcanii de Vest. Acest proces a fost lansat oficial la reuniunea la nivel înalt de la Zagreb, din noiembrie 2000, şi include următoarele ţări: Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia, inclusiv Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Acest proces urmăreşte să asigure pace şi stabilitate în regiune, oferind sprijin pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept, precum şi pentru dezvoltarea unei economii de piaţă. O foarte mare importanţă este acordată dezvoltării cooperării regionale, în special prin crearea unei zone de liber schimb şi prin dialog politic.
    Prin procesul de stabilizare şi asociere, se urmăreşte stabilirea unor relaţii privilegiate între statele incluse în acest proces şi Uniunea Europeană. Aceste state trebuie să aplice reforme în vederea aderării şi să îşi armonizeze legislaţiile naţionale la legislaţia comunitară. Procesul de stabilizare şi asociere a fost consolidat la reuniunea la nivel înalt de la Salonic, din 2003, incluzând elemente ale procesului de aderare. Astfel, el are la bază: 
- relaţii contractuale, în baza unor acorduri bilaterale de stabilizare şi asociere, a căror încheiere depinde de progresele înregistrate de către ţara respectivă în cadrul procesului;
- relaţiile comerciale, la nivel regional, cu Uniunea. Ţările din Balcanii de Vest beneficiază de măsuri comerciale preferenţiale în schimburile lor comerciale cu Uniunea;
- un instrument financiar, Instrumentul de Asistenţă de Preaderare (IPA), care înlocuieşte, începând din 2007, programul de asistenţă comunitară pentru reconstrucţie, dezvoltare şi stabilizare (CARDS), derulat în perioada 2000-2006. 

Instrumente financiare ale UE pentru statele candidate şi asociate 

În perioada 2000-2006, asistenţa de preaderare a constat în trei instrumente financiare:

- Phare11 – program destinat consolidării instituţionale, investiţiilor în infrastructură şi coeziunii economice şi sociale ;

- Ispa – destinat dezvoltării infrastructurii în domeniul mediului şi al transporturilor;

- Sapard – pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În perioada 2007-2012, funcţionează un singur instrument de preaderare, IPA (Instrument for Pre-accession Assistance – Instrument pentru asistenţa de preaderare), înlocuind toate instrumentele de preaderare anterioare şi programul CARDS, derulat în perioada 2000-2006 în ţările din Balcanii de vest (Albania, Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Montenegru).

Pe lângă instrumentele financiare menţionate, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) acordă cofinanţare statelor candidate. 

Sistemul de Prefererinţe Comerciale Autonome (SPCA)

  Prin documentul intitulat „Măsurile Comerciale Autonome pentru Balcanii de Vest” (septembrie 2000), UE a introdus un nou regim comercial faţă de: Albania,Bosnia – Herţegovina, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Macedonia si teritoriul vamal Kosovo, constând în eliminarea, în principal, a ultimelor măsuri tarifare în comerţul cu produse industriale şi extinderea prevederilor liberatorii asupra unui număr mai mare de produse agricole şi de pescuit. Prevederile acestui acord au fost aplicate până la 31 decembrie 2005 şi extinse ulterior până in anul 2010.

  Ţărilor care au încheiat Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE (Albania, Croaţia, Macedonia) nu li se mai aplică SPCA, aceste facilităţi fiind consolidate în ASA.

Regimul de vize

Comisia Europeana a aprobat în iulie 2009 o propunere in vederea eliminarii vizelor pentru persoanele care detin cetatenia tarilor din regiunea Balcanilor de Vest. Acest lucru va permite cetațenilor din Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, din Muntenegru și din Serbia sa calatoreasca in țarile Schengen cu noile pașapoarte biometrice. Propunerea Comisiei necesita aprobarea Consiliului, dupa consultarea Parlamentului European. Comisia iși menține angajamentul de a liberaliza vizele, de asemenea, pentru cetațenii din Albania și Bosnia și Herțegovina. 
 

Relaţiile contractuale ale statelor din Balcanii de Vest cu UE

În prezent doar două state din Balcanii de Vest - Croaţia şi Macedonia, au statut de ţară candidat. Croaţia este la etapa finală de negociere a capitolelor de aderare, sperând să finiseze aceste tratative în anul curent, iar până în 2011 să adere la UE, iar Macedonia deocamdată nu a început negocierile, pe motiv că Grecia se opune (explicaţia va fi dată mai jos).

Albania a început negocierile privind Acordul de Stabilizare şi Asociere în ianuarie 2003, semându-l în iunie 2006, iar în aprilie 2009 a depus cerere de aderare la UE.  

Bosnia şi Herţegovina a început negocierile privind ASA în ianuarie 2006, semnându-l în iunie 2008. 

Croaţia a semnat ASA în octombrie 2001, document care a intrat în vigoare în ianuarie 2005. În 2004 Croaţia primeşte statutul de ţară candidat, începând negocierile în 2005. Această ţară speră ca negocierile să fie finalizate în 2009, iar până în 2011 să devină al 28-lea stat membru al UE. 

Macedonia a fost prima ţară din Balcanii de Vest care a semnat, în 2001, Acordul de Stabilizare şi Asociere, document care a intrat în vigoare în 2004. În martie 2004 Macedonia a depus cerere de aderare la UE, iar în noiembrie 2005 a primit statut de ţară candidat. Deocamdată nu a început negocierile de aderare. 

Serbia a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, în mai 2006 negocierile cu Serbia au fost stopate din cauza “cooperării insuficiente” cu Tribunalul Internaţional Penal. În aprilie 2008 Serbia a semnat ASA, după ce deblocase tratativele la începutul aceluiaşi an.  

Muntenegru a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, când era în componenţa confederaţiei cu Serbia (declaraţia de independenţa a fost iunie 2006). În noiembrie 2006 a deschis din nou negocierile, separat, cu Comisia Europeană privind ASA, semnându-l în octombrie 2007.  

Barierele în calea integrării europene pentru statele din Balcanii de Vest, plus Turcia

Slovenia blocheaza Croatia, Grecia blocheaza Macedonia, Cipru blocheaza Turcia si Olanda blocheaza Serbia - Parlamentul European cere statelor membre UE sa se axeze pe criterii si nu pe dispute bilaterale. La summitul UE din iunie 2003, din Thessaloniki, Grecia, liderii europeni au promis ca tarile Balcanilor vestici si Turcia au sanse reale la aderare. Cu toate acestea, aderarea tarilor sud-est europene pare a fi problematica cata vreme anumite state deja membre continua sa le blocheze din cauza unor dispute bilaterale. Astfel se intampla in numeroase cazuri, desi documentele UE definesc doar trei criterii clare necesare aderarii la Uniune. Slovenia blocheaza Croatia din cauza unei lungi dispute legate de o anumita granita; Grecia contesta dreptul Macedoniei la numele pe care il poarta; Turcia predominant musulmana lupta cu nedreptatile membrelor UE din cauza profilului sau religios – si peste toate – cu opozitia Ciprului; si Serbia nu poate depasi insistentele Olandei de a-l aresta pe fostul comandant de razboi bosniac sarb, generalul Ratko Mladic. 

Moldova în pachetul "Parteneriatului Estic"

Spre deosebire de statele din Balcanii de Vest, Moldova, alături de alte 5 state din CSI, fac parte din Parteneriatul Estic, parte a Politicii Europene de Vecinătate. Aceste state nu au perspectivă de aderare la UE, dar au posibilitatea ca să acceadă la cele 4 libertăţi comunitare. 

Moldova şi cooperarea regională cu statele din Balcanii de Vest

Spre deosebire de Ucraina şi alte state vecine UE din Estul Europei, Moldova are un şir de relaţii cu Balcanii de Vest:  
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (Moldova a aderat în 2002), devenit în februarie 2008 Consiliul Regional de Cooperare. CRC este destinat susţinerii cooperării regionale în Europa de Sud-Est prin intermediul unui cadru cu apartenenţă şi gestionare regională, care susţine, de asemenea, integrarea europeană şi euro-atlantică. Rolul cheie al CRC este de a genera şi coordona proiecte de dezvoltare şi de a crea un climat politic care să permită implementarea proiectelor de un caracter regional extins pentru beneficiul fiecărei ţări individuale. Activitatea CRC este axată pe 5 domenii prioritare de activitate: Dezvoltarea Economică şi Socială, Infrastructura şi Energetica, Justiţia şi Afaceri Interne, Cooperarea în domeniul Securităţii, Dezvoltarea Capitalului Uman şi Aspecte aferente. Organizaţia menţine relaţii de lucru strînse cu toţi actorii relevanţi în aceste domenii, cum ar fi guvernele, organizaţiile internaţionale, instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile regionale, sectorul privat şi societatea civilă.
 CEFTA - Acordul de Liber Schimb în Europa Centrală (Moldova a fost primită în decembrie 2006) . Obiective CEFTA: Promovarea comerţului regional prin anularea/reducerea tarifelor şi eliminarea Barierelor Netarifare. Promovarea unui mediu favorabil Investiţiilor Străine Directe, serviciilor comerciale şi drepturilor de protecţie a proprietăţii intelectuale.

PS Deşi Băsescu se arată optimist în ce priveşte includerea Moldovei în "pachetul Balcanilor de Vest", este foarte puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Cel mai indicat în acest caz este ca Moldova să se concentreze asupra calităţii reformelor, în conformitate cu Planul de Acţiuni, să încheie Acordul de Asociere şi să respecte întocmai angajamentele acestuia. Parteneriatul Estic poate ajuta Moldova să se apropie de standardele UE, astfel ca în 4-5 ani să punem pe agendă, în cel mai serios mod, obţinerea calităţii de ţară asociat. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!