După o lună şi jumătate de tăcere pe blog, mă simt nevoit să revin cu o nouă postare. Perioada "silenţioasă" a fost motivată de trecerea la alt serviciu. M-am despărţit foarte greu de colegii, de Oamenii şi atmosfera de la ADEPT, elemente care îmi lipsesc şi acum. În cele 8 luni petrecute la ADEPT cred că m-am simţit cel mai bine şi confortabil în cariera mea profesională. Şi soţia este convinsă de acest lucru (intru într-o stare de nostalgie şi nu e bine pentru că nu am timp pentru aceasta). Uneori trebuie să luăm decizii complicate. Despărţirea de ADEPT a fost una dintre acestea.
În săptămânile care au urmat am constatat un lucru, care mi-a făcut plăcere. Blogul era citit de mulţi oameni, inclusiv de la mai multe misiuni diplomatice străine acreditate la Chişinău. Mai mulţi diplomaţi cu care am reuşit să mă întâlnesc m-au întrebat dacă "sunt tânărul care scrie blogul" şi "de ce nu m-ai scriu". Răspunsul pe care îl dădeam e că "nu am timp şi pentru blog".
Acum sunt la Publika TV, un nou post moldovenesc de televiziune care va fi lansat prin februarie în parteneriat cu Realitatea TV din România. E un canal TV de informare (prin ştiri la fiecare oră) şi cunoaştere (emisiuni zilnice de dezbateri, fillere, documentare, campanii sociale etc.). Respectând legislaţia moldovenească cu privire la audiovizual, dar şi necesităţile publicului moldovenesc, televiziunea va avea emisiuni în limba română (80%) şi în limba rusă (20%). Eu susţin integral o astfel de abordare. Cei care lasă emoţiile la o parte şi încearcă să gândească raţional, vor înţelege uşor de ce se face acest lucru.
Investiţia în Publika TV aparţine Grupului Realitatea-Caţavencu, proprietarul căruia este Sorin Ovidiu Vântu, personal controversat în România, ca şi orice alt bogătaş din această ţară sau din Moldova (banii mulţi înseamnă şi multe întrebări, multe suspiciuni). Cred că e cea mai mare investiţie într-un proiect media în Moldova şi se investesc nu doar bani mulţi, ci, mai întâi de toate, speranţe, tehnologii, expertiză etc. Publicul ţintă al Publika TV sunt oamenii activi, cei care doresc să fie informaţi, oamenii care vreau să gândească şi să cunoască mai mult. Sunt cei care se consideră elită în societate (business, politică, cultură, sport, intelectuali, tineri studioşi etc.). Sunt cei care iau decizii în diferite domenii.
Venirea Publika TV pe piaţa media moldovenească a fost recepţionată diferit de oameni. E şi firesc. Unii au criticat acest proiect fără să cunoască ce presupune el, alţii şi-au exprimat speranţa că în sfârşit vom avea o televiziune de ştiri de calitate. Majoritatea criticilor exprimate pe forumuri vizează prezenţa literei K în denumirea televiziunii. La fel cum era criticată "mănuşa lui Iordan" în 2007. La fel este criticată prezenţa emisiunilor în limbă rusă. Publika TV a supărat mulţi colegi de breaslă. Mai mulţi manageri media au rămas fără oamenii buni, care au migrat spre noul post TV. Unii jurnalişti au încercat să se angajeze, dar din diferite motive nu au reuşit. Şi ei sunt supăraţi. În schimb se bucură clasa politică, analiştii, oamenii care aşteaptă informaţii operative şi credibile, cei care vor să vadă dezbateri politice nu doar o dată în săptămână, ci "la cald". Am siguranţa că aşteptările legate de Publika TV vor fi realizate. Aceasta inclusiv graţie jurnaliştilor care muncesc aici. Nu voi exagera când voi spune că sunt angajaţi foarte mulţi jurnalişti, printre cei mai buni de pe piaţă. O să vă convingeţi atunci când veţi vedea produsul. La fel de cert e că avem încă multe de învăţat pentru a fi pregătiţi să ieşim cu produsul aşteptat. Se munceşte din greu. E o şcoală nemapomenită. Aşteptăm progresul.
Sunt multe zvonuri şi speculaţii pe seama "patronului din umbră" al Publika TV. Suntem o societate în care oamenii au încredere mai mare în zvonuri, decât în sondaje de opinie publică. Nu poţi să întezici oamenilor să bârfească. Asta la place. În special când sunt supăraţi pe cei pe care îi bârfesc. Pe noi doar ne amuză aceste speculaţii. Să fie sănătoşi autorii lor. Aş vrea să constat doar un lucru. Speculaţiile sunt de proastă calitate. Din păcate.
De curând a fost anunţată preluarea de către Publika TV a cotei părţi majoritare a celor care deţin portalul Unimedia. Iarăşi au urmat reacţii diferite. Dar aşa e democraţia, cu pluralitate de opinii şi cu respectarea dreptului la exprimare. Pe viitor voi avea posibilitatea să mă exprim în scris pe un blog ce va fi creat pe Unimedia. Deci, în scurt timp voi reveni cu materiale noi. Sper interesante şi utile (mai mulţi colegi de-ai mei se documentează acum de pe blogul meu).
Munca mea la Publika TV îmi limitează anumite activităţi pe care le practicam până a ajunge aici. Nu mai pot face comentarii pentru alte instituţii media, decât pentru cele din Holdingul (asta va fi pe viitor) Publika. Spun asta pentru că mai sunt contactat uneori şi acum pentru a mi se cere opinia pe diferite subiecte. Mă bucur că am prezentat interes pentru jurnalişti şi voi fi fericit dacă va exista un interes din partea publicului la ceea ce fac şi spun.
Sper că viitoarea postare va fi foarte apropiată. Îndată ce găsesc câteva minute libere.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 10 decembrie 2009
duminică, 1 noiembrie 2009
Viitorul cadru juridic RM-UE: Moldova stat asociat UE
Policy Brief scris pentru Asociaţia pentru Democraţie Participativă
Introducere
În septembrie 2009 la Chişinău a fost instituit un nou Guvern, format din reprezentanţi ai patru formaţiuni politice (Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova şi Alianţa „Moldova Noastră”) membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Programul noului Guvern, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, stabileşte drept prioritate de bază a Executivului central integrarea europeană a Republicii Moldova. La doar circa o săptămână de la inaugurarea Cabinetului de Miniştri condus de Vlad Filat, acesta, însoţit de viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au efectuat o vizită de două zile la Bruxelles. Această primă vizită peste hotare în calitate de prim-ministru în limbajul diplomatic înseamnă fixarea obiectivelor strategice de politică externă. Noua conducere de la Chişinău îşi stabileşte obiective îndrăzneţe
în raport cu Uniunea Europeană, iar oficialităţile europene dau semnale de încurajare a aspiraţiilor autorităţilor moldoveneşti.
Anul 2009 este un an de cotitură în relaţiile moldo-comunitare şi aceasta nu din cauza schimbărilor politice intervenite în ţara noastră, care doar catalizează anumite procese. După circa doi ani de aşteptare din partea Chişinăului şi circa jumătate de an de aşteptare din partea Comisiei Europene, cea din urmă a primit, la începutul acestei veri, undă verde în ce priveşte începerea negocierilor privind noul acord juridic cu Republica Moldova. Parteneriatul Estic lansat pe 7 mai 2009 de către UE şi care cuprinde inclusiv ţara noastră prevede semnarea cu statele non-UE din acest aranjament regional a unor acorduri de asociere. În urma vizitei premierului moldovean la Bruxelles a devenit clar că tratativele dintre Guvernul moldovean şi Comisia Europeană referitoare la viitorul acord cu UE vor începe până la finele anului curent. Acest lucru a fost remarcat şi de către Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate la întrevederea cu Vlad Filat. Startul acestor negocieri a fost dat în luna octombrie anul curent, în timp ce negocierile propriu zise vor începe pe 12 ianuarie 2010. De asemenea, în viitorul apropiat Guvernul Republicii Moldova intenţionează să iniţieze şi alte tratative cu UE, inclusiv cele privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi liberalizarea regimului de vize până la anularea acestuia. În prezent, documentul politico-juridic care reglementează relaţiilor moldo-comunitare este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), expirat în 2008 dar prelungit mutual până la intrarea în vigoare a unui nou document. În aceeaşi condiţie se află şi un alt document tehnico-politic – Planul de Acţiuni RM-UE, care după ce a expirat în 2008 este prelungit pentru o perioadă indefinită.
Actualul cadru juridic RM-UE
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. În aprilie 2004 la Bruxelles a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, APC a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În 2007 a fost semnat un alt Protocol adiţional la acest document, după aderarea, la 1 ianuarie a acelui an, a României şi Bulgariei la UE. De remarcat că ,APC are un cadru stabilit de Comunitatea Europeană încă în negocierile cu URSS, ulterior UE a dus tratative şi a semnat astfel de documente cu statele exsovietice. APC asigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru:
• consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
• dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase [1].
Potrivit APC, părţile recurg la valorile comune pe care le împărtăşesc şi stabilesc înţelegerea de a
promova pacea şi securitatea în întreaga lume. Totodată, părţile consimt să rezolve neînţelegerile apărute pe cale paşnică pentru ca atât principiile democratice şi drepturile omului, cât şi principiile economiei de piaţă să susţină politicile lor interne şi externe şi să constituie un element esenţial pentru Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Părţile acordă una alteia clauza Naţiunii Cele Mai Favorizate şi limitează posibilităţile de impunere a restricţiilor la import şi export. APC de asemenea prevede că în baza progresului înregistrat de Moldova pe calea reformelor orientate spre economia de piaţă, va fi luată în consideraţie posibilitatea începerii negocierilor pentru stabilirea Zonei de Comerţ Liber (ZCL). Una din concluziile studiului comun al Comisiei Europene şi Guvernului de la Chişinău asupra efectelor ZCL (elaborat în 1999) sugerează ca ZCL să fie introdusă atunci când condiţiile normative, administrative şi economice din Moldova îi vor permite să beneficieze pe deplin din instituirea acestei zone[2].
În conformitate cu APC, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile de promovarea dialogului politic şi monitorizarea implementării acestui document: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitetele de Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
APC nu pomeneşte nimic despre perspectiva asocierii politice, cu atât mai mult, despre aderarea la UE. Esenţa unor astfel de documente, aşa cum se remarcase mai sus, este similară pentru mai multe state exsovietice, inclusiv Rusia, care nu şi-a propus niciodată integrarea europeană. Din acelaşi considerent, în cadrul Directoratului general pentru Relaţii Externe al UE a fost creat un birou pentru Europa de Est, responsabil pentru Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.
Pentru a încuraja bunele relaţii dintre UE şi ţările vecine, în 2004 Comisia Europeană a lansat Politica Europeană de Vecinătate (PEV). În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea şi securitatea tuturor părţilor implicate. Din PEV fac parte 15 state şi Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic. În cadrul PEV, Republica Moldova a semnat pe 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE [3]. Planul de Acţiuni RM-UE, prevăzut iniţial pentru trei ani, este un document care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective.
Implementarea Planului de Acţiuni urmărea să avanseze semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni urma să creeze condiţii pentru avansarea relaţiilor cu UE. Planul de Acţiuni RM-UE a expirat în 2008, însă ultimul Raport de progres al Comisiei Europene, din aprilie 2009, referitor la implementarea acestui document spune că mai există restanţe într-un şir de domenii problematice. Aceste „cozi” au contribuit la faptul ca Planul de Acţiuni să se considere valabil şi în prezent, aceasta în pofida faptului că Republica Moldova a întreprins eforturi pentru lansarea pe 2 parcursul anilor 2007-2008 a discuţiilor asupra avansării cadrului juridic existent prin obţinerea unui statut diferit de acel a unui stat vecin. Diferite oficialităţi europene au promis în prima jumătate a anului 2008 că până la finele acelui an Comisia Europeană va definitiva mandatul de negociere cu Republica Moldova, însă acest lucru a fost posibil doar în 2009.
Pe lângă cele două documente-cadru, Republica Moldova şi UE mai au un şir de acte normative ce reglementează relaţiile bilaterale, care reies din APC şi Planul de Acţiuni. Printre acestea poate fi menţionat sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (ATP)[4], acordat unilateral ţării noastre de către Comisia Europeană. În conformitate cu ATP, intrat în vigoare la începutul anului 2008, Republica Moldova poate exporta pe piaţa europeană aproape 12 mii de categorii de mărfuri fără taxe vamale. Asimetria acestuia constă în faptul că produsele din statele-membre ale UE importante în ţara noastră sunt impozitate, pe când mărfurile moldoveneşti exportate în spaţiul comunitar nu sunt supuse taxelor vamale. Republica Moldova în felul acesta a devenit prima ţară din CSI care dispune de astfel de beneficii în raport cu UE.
De asemenea, pot fi trecute în revistă Acordul de readmisie şi Acordul privind facilitatea eliberării vizelor, semnate în 2007 şi intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. O altă iniţiativă europeană la care participă Moldova este Parteneriatul de Mobilitate, care îşi propune să reducă fenomenul migraţiei ilegale în spaţiul UE şi care vine în rezultatul noilor directive lansate de către Comisia Europeană, privind:
• Abordarea Globală a Migraţiei a regiunilor vecinătate din estul şi sud-estul UE;
• Politica Europeană cuprinzătoare în domeniul migraţiei[5].
Republică Moldova a fost aleasă împreună cu Republica Capului Verde drept ţară pilot pentru
implementarea Parteneriatului de Mobilitate. Declaraţia Comună RM-UE privind Parteneriatul de Mobilitate a fost semnată la 5 iunie 2008, la Luxemburg în cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi Afacerilor Interne ai UE. Proiectele aferente Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, care vin în întâmpinarea cerinţelor părţii moldoveneşti, ţin de următoarele domenii:
• Consolidarea relaţiilor cu diaspora;
• Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei;
• Investirea remitenţelor;
• Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
• Asigurarea protecţiei sociale;
• Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.
Viitoarea relaţie contractuală RM-UE – o etapă calitativ nouă
În mai 2009, la Summitul de la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un nou aranjament de cooperare regională în formatul „27+6” (statele-membre ale UE + şase state non-UE din estul Europei, inclusiv Moldova). Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relaţii aprofundate între UE şi cele şase state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, având la bază o abordare individuală[6]. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE.
Pe 15 iunie 2009, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin 3 adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat şi Cooperare, dar şi să accentueze necesitatea respectării valorilor şi principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE [7] se rezumă la următoarele:
• UE confirmă angajamentul de a consolida relaţiile cu Moldova, în baza valorilor şi principiilor
comune, inclusiv şi în cadrul Parteneriatului Estic, şi adoptă mandatul de negociere a noului
acord moldo-comunitar. Negocierile vor începe când circumstanţele vor permite acest lucru, însă
abia după ce Republica Moldova va asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor UE şi va
respecta principiul relaţiilor de bună vecinătate;
• UE va acorda un suport consolidat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor politice şi
economice orientate spre consolidarea democraţiei şi bunei guvernări, statului de drept, libertăţii
mass-media şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului. În acest sens, va fi lansat şi un "pachet cuprinzător" pentru suportul democraţiei;
• Consiliul este preocupat de abuzurile în domeniul drepturilor omului care au avut loc după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi de înrăutăţirea libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media. În acest context, Consiliul cere realizarea unor investigaţii imparţiale şi eficiente asupra violării drepturilor omului, precum şi a evenimentelor din 7 aprilie, în comun cu societatea civilă şi experţi internaţionali, şi îndeamnă Republica Moldova să asigure un acces egal la mass-media pentru toate partidele politice, o alocare transparentă a licenţelor media şi să se abţină de la intimidarea massmedia independente, ONG-urilor şi partidelor politice;
• Consiliul subliniază necesitatea unui dialog politic constructiv în situaţia politică existentă în
Republica Moldova şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să asigure desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prin cooperarea cu OSCE/ODIHR şi cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei;
În textul de mai sus este subliniat faptul că negocierile vor începe după ce Chişinăul va aboli regimul de vize impus în aprilie 2009 faţă de cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni europeni. În septembrie anul curent, regimul de vize a fost abolit de către noua conducere a Republicii Moldova, această decizie figurînd printre primele luate de către guvernarea AIE.
În declaraţiile pentru presă, reprezentanţii AIE speră ca Acordul de Asociere cu UE va fi semnat în 2010, ceea ce este destul de optimist, dacă e să privim la experienţa statelor din Balcanii de Vest care au negociat astfel de documente, dar şi a Ucrainei. Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a admis că acest document ar putea fi semnat chiar până la finele anului curent sau la începutul anului 2010, ceea ce nu este real. Durata negocierilor statelor din Balcanii de Vest privind Acordurile de Stabilizare şi Asociere, a fost de circa 2,5-3 ani. Ucraina negociază Acordul de Asociere de circa 3 ani, sperînd că îl va semna la finele anului curent. Prin urmare, ţinta de a negocia Acordul de Asociere RM-UE în doar un singur an este ambiţioasă, dar poate fi şi periculoasă din perspectiva consistenţei documentului.
Negocierile propriu zise pe marginea Acordului de Asociere vor începe pe 12 ianuarie 2010. Pe de o parte, există premise reale ca negocierile să aibă o durată mai scurtă, iar pe de altă parte, proverbul că „graba strică treaba” ar putea fi adevărat şi în cazul nostru. Una dintre premisele ca
tratativele să decurgă mult mai rapid în raport cu Ucraina este faptul că ţara vecină a tot insistat doi ani la rând ca noul document juridic să ia forma unui Acord de Asociere, iar în cazul Moldovei acest fapt este clar din start, graţie Parteneriatului Estic. În acest sens trebuie să remarcăm faptul că spre deosebire de Acordurile de Stabilizare şi Asociere semnate de statele din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere semnate în cadrul Parteneriatului Estic nu vor oferi o perspectivă de aderare la UE. Anume din acest punct de vedere este cazul să fim mai cumpătaţi atunci când lansăm termeni finali pentru semnarea Acordului de Asociere. Mai mult timp pentru tratative poate însemna şi mai multe argumente pentru fixarea în document a perspectivei de aderare. Pornind de la faptul că profunzimea reformelor este oricând un atu important în apropierea de UE, Guvernul condus de Vlad Filat are toate şansele ca în următoarele luni să demonstreze partenerilor europeni că Republica Moldova se democratizează în regim accelerat. Analizând programul de guvernare al Guvernului Filat, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democratizare, Bunăstare” [8], observăm că printre activităţile prioritare ale acestui Executiv sînt depăşirea dificultăţilor în domeniile problematice indicate în rapoartele de progres ale Comisiei Europene. Guvernul intenţionează să perfecţioneze sistemul de protecţie a drepturilor omului; să reformeze justiţia; să consolideze sistemul naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei; să contribuie la liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare; să descentralizeze puterea şi să asigure autonomia locală. Anume la aceste capitole Moldova are restanţe în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
În cazul unor bune relaţii ale conducerii de la Chişinău cu partenerii din cadrul UE, inclusiv cancelarii din mai multe state europene, ţara noastră ar putea să beneficieze de un lobby puternic din partea anumitor state-prietene în vederea acordării perspectivei de aderare, care urmează să fie fixată în Acordul de Asociere. Conjunctura în cadrul UE ar putea să devină mai favorabilă unei deschideri mai puternice către UE după ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, urmând ca acest document să mai fie ratificat de Cehia, respectiv să fie pus în aplicare. Implementarea Tratatului de la Lisabona va contribui la depăşirea crizei instituţionale prin care trece UE în ultimii ani. În 2010 se speră că statele europene vor depăşi criza economică, astfel ca recesiunea din 2008-2009 să treacă în ascensiune economică, ceea ce contribuie la sporirea optimismului atât în rândul guvernanţilor, cît şi a populaţiei de rând. O nouă creştere economică la nivel european ar putea reduce efectele aşa-numitei „oboseli a extinderii”, iar ca rezultat să fie reluate discuţiile despre „politica uşilor deschise” a UE.
Timp mai este necesar şi pentru pregătirea unei echipe de experţi care urmează să negocieze pe domenii Acordul de Asociere. Guvernul precedent afirma că a pregătit deja 110 experţi naţionali care vor participa la negocierile viitorului cadru juridic cu UE. Este important ca noul Executiv să ţină cont de persoanele instruite anterior în vederea purtării tratativelor, în cazul în care pregătirea acestora este una temeinică. În aceeaşi ordine de idei, Moldova trebuie să beneficieze de întreg suportul şi expertiza pe care le pot oferi statele recent aderate la UE, cele care se află acum în proces de aderare sau care au semnat deja Acorduri de Asociere. Nu mai puţin important este atragerea în acest proces a societăţii civile, cel puţin la nivel de consultanţă.
Noul guvern va avea nevoie de timp şi pentru elaborarea, respectiv, punerea în practică a unei strategii de comunicare externă, prin care ar convinge opinia publică din cadrul UE, dar, în special, elita politică din ţările europene în ce priveşte oportunitatea unei deschideri mai mari faţă de Moldova, până la acceptarea ţării noastre în calitate de potenţial candidat pentru aderare. Totodată, este necesar de perfecţionat Strategia de comunicare (internă) privind integrarea europeană şi realizarea ei, astfel ca şi societatea moldovenească să fie mai pregătită pentru provocările şi costurile apropierii de UE.
Este remarcabil faptul că în programul de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” este stabilit drept obiectiv obţinerea statutului de candidat pentru aderare la UE. Unii reprezentanţi ai AIE cred că semnarea unui astfel de acord ce ar prevede statutul de ţară candidat poate fi realizat la finalul mandatului de 4 ani al actualului Guvern, ceea ce este un optimism exagerat, dar nu şi fantastic. Îndeplinirea acestui deziderat depinde de conţinutul Acordului de Asociere, de calitatea şi viteza reformelor interne în Moldova etc. Printre acţiunile prioritare ale Guvernului Filat în vederea integrării europene mai figurează:
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încât să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.
Semnarea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE este prevăzută şi de strategia dezvoltării Parteneriatului Estic. În prima jumătate a anului curent, Comisia Europeană urma să desfăşoare un studiu pentru a afla în ce măsură Moldova este pregătită pentru o Zonă de Liber Schimb cu UE. Deocamdată concluziile acestui studiu nu sunt cunoscute. Vecina noastră Ucraina intenţiona să semneze acest document în acest an, dar se pare că evenimentul ar putea avea loc la începutul lui 2010, în plină campanie electorală în această ţară.
Şi liberalizarea sistemului de vize este unul din obiectivele dezvoltării Parteneriatului Estic. Comisia Europeană a remarcat că statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, pot beneficia de un regim liberalizat de vize, până la excluderea totală a acestora într-un viitor îndepărtat. Actualul Guvern de la Chişinău şi-a stabilit drept obiectiv semnarea în 2012 a unui acord de abolire a vizelor pentru moldovenii care vor călători în UE, similar cu obiectivul Ucrainei, ţară care a demarat deja negocierile în acest sens în vara lui 2009. Noi putem negocia mai uşor în acest sens datorită includerii noastre în Parteneriatul de Mobilitate, despre care s-a scris mai sus. Despre „implementarea condiţiilor necesare” pentru lansarea dialogului vizând regimul de vize, premierul moldovean Vlad Filat a discutat, în cadrul vizitei la Bruxelles în perioada 29-30 septembrie, cu Vicepreşedintele Comisei Europene, Comisarul pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jacques Barrot. Pentru a ajunge mai uşor la un acord de abolire a vizelor, Moldova trebuie să respecte fidel Acordul de Readmisie şi să securizeze frontiera de est, iar aici apare problema segmentului transnistrean al graniţei moldo-ucrainene. Soluţii în acest sens pot fi găsite de comun acord cu Ucraina şi UE, prin intermediul EUBAM.
În cel mai apropiat timp Moldova urmează să adere la Tratatul Comunităţii Energetice (TEC). În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu prim-ministrul Vlad Filat, Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs a constatat încheierea negocierilor Republicii Moldova asupra TEC şi perspectiva aderării Republicii Moldova la TEC în 2010 [9]. În acest sens, Piebalgs a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini eforturile Guvernului Republicii Moldova în diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale, dezvoltarea sectorului energiei renovabile şi promovarea obiectivului eficienţei consumului energiei.
Concluzii şi recomandări le puteţi citi aici.
Surse:
[1] Tendinţe şi realizări de Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană http://www.mfa.gov.md/
integrarea-europeana/tendinte-si-realizari/.
[2] Raport pe Ţară. Moldova, 2004. http://www.mfa.gov.md/img/docs/politica_europeana_de_vecinatate_ro.pdf.
[3] Planul de Acţiuni UE-RM, http://www.europa.md/primary.php?d=rom_harta&m=Planul%20de%20actiuni%
20UE-RM.
[4] Preferinţe Comerciale Autonome, http://www.mec.gov.md/files/documents/Preferinte%20comerciale%
20autonome%20info%20generala.pdf.
[5] Parteneriatul de mobilitate RM-UE, www.mfa.gov.md/img/docs/BI_MP_nr1_md_final.pdf.
[6] Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?, http://www.edemocracy.
md/comments/political/200903312/.
[7] Guvernare şi democraţie în Moldova // e-journal, an.VII, nr. 139, 1–15 iunie 2009, http://www.edemocracy.
md/e-journal/20090615/#4.
[8] Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare”, http://www.gov.md.
[9] Premierul Vladimir Filat a avut, la Bruxelles, întrevederi cu oficiali europeni, http://www.moldpres.md/
default.asp?Lang=ro&ID=118103.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Introducere
În septembrie 2009 la Chişinău a fost instituit un nou Guvern, format din reprezentanţi ai patru formaţiuni politice (Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova şi Alianţa „Moldova Noastră”) membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Programul noului Guvern, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, stabileşte drept prioritate de bază a Executivului central integrarea europeană a Republicii Moldova. La doar circa o săptămână de la inaugurarea Cabinetului de Miniştri condus de Vlad Filat, acesta, însoţit de viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au efectuat o vizită de două zile la Bruxelles. Această primă vizită peste hotare în calitate de prim-ministru în limbajul diplomatic înseamnă fixarea obiectivelor strategice de politică externă. Noua conducere de la Chişinău îşi stabileşte obiective îndrăzneţe
în raport cu Uniunea Europeană, iar oficialităţile europene dau semnale de încurajare a aspiraţiilor autorităţilor moldoveneşti.
Anul 2009 este un an de cotitură în relaţiile moldo-comunitare şi aceasta nu din cauza schimbărilor politice intervenite în ţara noastră, care doar catalizează anumite procese. După circa doi ani de aşteptare din partea Chişinăului şi circa jumătate de an de aşteptare din partea Comisiei Europene, cea din urmă a primit, la începutul acestei veri, undă verde în ce priveşte începerea negocierilor privind noul acord juridic cu Republica Moldova. Parteneriatul Estic lansat pe 7 mai 2009 de către UE şi care cuprinde inclusiv ţara noastră prevede semnarea cu statele non-UE din acest aranjament regional a unor acorduri de asociere. În urma vizitei premierului moldovean la Bruxelles a devenit clar că tratativele dintre Guvernul moldovean şi Comisia Europeană referitoare la viitorul acord cu UE vor începe până la finele anului curent. Acest lucru a fost remarcat şi de către Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate la întrevederea cu Vlad Filat. Startul acestor negocieri a fost dat în luna octombrie anul curent, în timp ce negocierile propriu zise vor începe pe 12 ianuarie 2010. De asemenea, în viitorul apropiat Guvernul Republicii Moldova intenţionează să iniţieze şi alte tratative cu UE, inclusiv cele privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi liberalizarea regimului de vize până la anularea acestuia. În prezent, documentul politico-juridic care reglementează relaţiilor moldo-comunitare este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), expirat în 2008 dar prelungit mutual până la intrarea în vigoare a unui nou document. În aceeaşi condiţie se află şi un alt document tehnico-politic – Planul de Acţiuni RM-UE, care după ce a expirat în 2008 este prelungit pentru o perioadă indefinită.
Actualul cadru juridic RM-UE
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. În aprilie 2004 la Bruxelles a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, APC a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În 2007 a fost semnat un alt Protocol adiţional la acest document, după aderarea, la 1 ianuarie a acelui an, a României şi Bulgariei la UE. De remarcat că ,APC are un cadru stabilit de Comunitatea Europeană încă în negocierile cu URSS, ulterior UE a dus tratative şi a semnat astfel de documente cu statele exsovietice. APC asigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru:
• consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
• dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase [1].
Potrivit APC, părţile recurg la valorile comune pe care le împărtăşesc şi stabilesc înţelegerea de a
promova pacea şi securitatea în întreaga lume. Totodată, părţile consimt să rezolve neînţelegerile apărute pe cale paşnică pentru ca atât principiile democratice şi drepturile omului, cât şi principiile economiei de piaţă să susţină politicile lor interne şi externe şi să constituie un element esenţial pentru Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Părţile acordă una alteia clauza Naţiunii Cele Mai Favorizate şi limitează posibilităţile de impunere a restricţiilor la import şi export. APC de asemenea prevede că în baza progresului înregistrat de Moldova pe calea reformelor orientate spre economia de piaţă, va fi luată în consideraţie posibilitatea începerii negocierilor pentru stabilirea Zonei de Comerţ Liber (ZCL). Una din concluziile studiului comun al Comisiei Europene şi Guvernului de la Chişinău asupra efectelor ZCL (elaborat în 1999) sugerează ca ZCL să fie introdusă atunci când condiţiile normative, administrative şi economice din Moldova îi vor permite să beneficieze pe deplin din instituirea acestei zone[2].
În conformitate cu APC, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile de promovarea dialogului politic şi monitorizarea implementării acestui document: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitetele de Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
APC nu pomeneşte nimic despre perspectiva asocierii politice, cu atât mai mult, despre aderarea la UE. Esenţa unor astfel de documente, aşa cum se remarcase mai sus, este similară pentru mai multe state exsovietice, inclusiv Rusia, care nu şi-a propus niciodată integrarea europeană. Din acelaşi considerent, în cadrul Directoratului general pentru Relaţii Externe al UE a fost creat un birou pentru Europa de Est, responsabil pentru Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.
Pentru a încuraja bunele relaţii dintre UE şi ţările vecine, în 2004 Comisia Europeană a lansat Politica Europeană de Vecinătate (PEV). În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea şi securitatea tuturor părţilor implicate. Din PEV fac parte 15 state şi Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic. În cadrul PEV, Republica Moldova a semnat pe 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE [3]. Planul de Acţiuni RM-UE, prevăzut iniţial pentru trei ani, este un document care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective.
Implementarea Planului de Acţiuni urmărea să avanseze semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni urma să creeze condiţii pentru avansarea relaţiilor cu UE. Planul de Acţiuni RM-UE a expirat în 2008, însă ultimul Raport de progres al Comisiei Europene, din aprilie 2009, referitor la implementarea acestui document spune că mai există restanţe într-un şir de domenii problematice. Aceste „cozi” au contribuit la faptul ca Planul de Acţiuni să se considere valabil şi în prezent, aceasta în pofida faptului că Republica Moldova a întreprins eforturi pentru lansarea pe 2 parcursul anilor 2007-2008 a discuţiilor asupra avansării cadrului juridic existent prin obţinerea unui statut diferit de acel a unui stat vecin. Diferite oficialităţi europene au promis în prima jumătate a anului 2008 că până la finele acelui an Comisia Europeană va definitiva mandatul de negociere cu Republica Moldova, însă acest lucru a fost posibil doar în 2009.
Pe lângă cele două documente-cadru, Republica Moldova şi UE mai au un şir de acte normative ce reglementează relaţiile bilaterale, care reies din APC şi Planul de Acţiuni. Printre acestea poate fi menţionat sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (ATP)[4], acordat unilateral ţării noastre de către Comisia Europeană. În conformitate cu ATP, intrat în vigoare la începutul anului 2008, Republica Moldova poate exporta pe piaţa europeană aproape 12 mii de categorii de mărfuri fără taxe vamale. Asimetria acestuia constă în faptul că produsele din statele-membre ale UE importante în ţara noastră sunt impozitate, pe când mărfurile moldoveneşti exportate în spaţiul comunitar nu sunt supuse taxelor vamale. Republica Moldova în felul acesta a devenit prima ţară din CSI care dispune de astfel de beneficii în raport cu UE.
De asemenea, pot fi trecute în revistă Acordul de readmisie şi Acordul privind facilitatea eliberării vizelor, semnate în 2007 şi intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. O altă iniţiativă europeană la care participă Moldova este Parteneriatul de Mobilitate, care îşi propune să reducă fenomenul migraţiei ilegale în spaţiul UE şi care vine în rezultatul noilor directive lansate de către Comisia Europeană, privind:
• Abordarea Globală a Migraţiei a regiunilor vecinătate din estul şi sud-estul UE;
• Politica Europeană cuprinzătoare în domeniul migraţiei[5].
Republică Moldova a fost aleasă împreună cu Republica Capului Verde drept ţară pilot pentru
implementarea Parteneriatului de Mobilitate. Declaraţia Comună RM-UE privind Parteneriatul de Mobilitate a fost semnată la 5 iunie 2008, la Luxemburg în cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi Afacerilor Interne ai UE. Proiectele aferente Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, care vin în întâmpinarea cerinţelor părţii moldoveneşti, ţin de următoarele domenii:
• Consolidarea relaţiilor cu diaspora;
• Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei;
• Investirea remitenţelor;
• Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
• Asigurarea protecţiei sociale;
• Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.
Viitoarea relaţie contractuală RM-UE – o etapă calitativ nouă
În mai 2009, la Summitul de la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un nou aranjament de cooperare regională în formatul „27+6” (statele-membre ale UE + şase state non-UE din estul Europei, inclusiv Moldova). Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relaţii aprofundate între UE şi cele şase state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, având la bază o abordare individuală[6]. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE.
Pe 15 iunie 2009, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin 3 adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat şi Cooperare, dar şi să accentueze necesitatea respectării valorilor şi principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE [7] se rezumă la următoarele:
• UE confirmă angajamentul de a consolida relaţiile cu Moldova, în baza valorilor şi principiilor
comune, inclusiv şi în cadrul Parteneriatului Estic, şi adoptă mandatul de negociere a noului
acord moldo-comunitar. Negocierile vor începe când circumstanţele vor permite acest lucru, însă
abia după ce Republica Moldova va asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor UE şi va
respecta principiul relaţiilor de bună vecinătate;
• UE va acorda un suport consolidat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor politice şi
economice orientate spre consolidarea democraţiei şi bunei guvernări, statului de drept, libertăţii
mass-media şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului. În acest sens, va fi lansat şi un "pachet cuprinzător" pentru suportul democraţiei;
• Consiliul este preocupat de abuzurile în domeniul drepturilor omului care au avut loc după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi de înrăutăţirea libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media. În acest context, Consiliul cere realizarea unor investigaţii imparţiale şi eficiente asupra violării drepturilor omului, precum şi a evenimentelor din 7 aprilie, în comun cu societatea civilă şi experţi internaţionali, şi îndeamnă Republica Moldova să asigure un acces egal la mass-media pentru toate partidele politice, o alocare transparentă a licenţelor media şi să se abţină de la intimidarea massmedia independente, ONG-urilor şi partidelor politice;
• Consiliul subliniază necesitatea unui dialog politic constructiv în situaţia politică existentă în
Republica Moldova şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să asigure desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prin cooperarea cu OSCE/ODIHR şi cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei;
În textul de mai sus este subliniat faptul că negocierile vor începe după ce Chişinăul va aboli regimul de vize impus în aprilie 2009 faţă de cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni europeni. În septembrie anul curent, regimul de vize a fost abolit de către noua conducere a Republicii Moldova, această decizie figurînd printre primele luate de către guvernarea AIE.
În declaraţiile pentru presă, reprezentanţii AIE speră ca Acordul de Asociere cu UE va fi semnat în 2010, ceea ce este destul de optimist, dacă e să privim la experienţa statelor din Balcanii de Vest care au negociat astfel de documente, dar şi a Ucrainei. Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a admis că acest document ar putea fi semnat chiar până la finele anului curent sau la începutul anului 2010, ceea ce nu este real. Durata negocierilor statelor din Balcanii de Vest privind Acordurile de Stabilizare şi Asociere, a fost de circa 2,5-3 ani. Ucraina negociază Acordul de Asociere de circa 3 ani, sperînd că îl va semna la finele anului curent. Prin urmare, ţinta de a negocia Acordul de Asociere RM-UE în doar un singur an este ambiţioasă, dar poate fi şi periculoasă din perspectiva consistenţei documentului.
Negocierile propriu zise pe marginea Acordului de Asociere vor începe pe 12 ianuarie 2010. Pe de o parte, există premise reale ca negocierile să aibă o durată mai scurtă, iar pe de altă parte, proverbul că „graba strică treaba” ar putea fi adevărat şi în cazul nostru. Una dintre premisele ca
tratativele să decurgă mult mai rapid în raport cu Ucraina este faptul că ţara vecină a tot insistat doi ani la rând ca noul document juridic să ia forma unui Acord de Asociere, iar în cazul Moldovei acest fapt este clar din start, graţie Parteneriatului Estic. În acest sens trebuie să remarcăm faptul că spre deosebire de Acordurile de Stabilizare şi Asociere semnate de statele din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere semnate în cadrul Parteneriatului Estic nu vor oferi o perspectivă de aderare la UE. Anume din acest punct de vedere este cazul să fim mai cumpătaţi atunci când lansăm termeni finali pentru semnarea Acordului de Asociere. Mai mult timp pentru tratative poate însemna şi mai multe argumente pentru fixarea în document a perspectivei de aderare. Pornind de la faptul că profunzimea reformelor este oricând un atu important în apropierea de UE, Guvernul condus de Vlad Filat are toate şansele ca în următoarele luni să demonstreze partenerilor europeni că Republica Moldova se democratizează în regim accelerat. Analizând programul de guvernare al Guvernului Filat, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democratizare, Bunăstare” [8], observăm că printre activităţile prioritare ale acestui Executiv sînt depăşirea dificultăţilor în domeniile problematice indicate în rapoartele de progres ale Comisiei Europene. Guvernul intenţionează să perfecţioneze sistemul de protecţie a drepturilor omului; să reformeze justiţia; să consolideze sistemul naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei; să contribuie la liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare; să descentralizeze puterea şi să asigure autonomia locală. Anume la aceste capitole Moldova are restanţe în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
În cazul unor bune relaţii ale conducerii de la Chişinău cu partenerii din cadrul UE, inclusiv cancelarii din mai multe state europene, ţara noastră ar putea să beneficieze de un lobby puternic din partea anumitor state-prietene în vederea acordării perspectivei de aderare, care urmează să fie fixată în Acordul de Asociere. Conjunctura în cadrul UE ar putea să devină mai favorabilă unei deschideri mai puternice către UE după ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, urmând ca acest document să mai fie ratificat de Cehia, respectiv să fie pus în aplicare. Implementarea Tratatului de la Lisabona va contribui la depăşirea crizei instituţionale prin care trece UE în ultimii ani. În 2010 se speră că statele europene vor depăşi criza economică, astfel ca recesiunea din 2008-2009 să treacă în ascensiune economică, ceea ce contribuie la sporirea optimismului atât în rândul guvernanţilor, cît şi a populaţiei de rând. O nouă creştere economică la nivel european ar putea reduce efectele aşa-numitei „oboseli a extinderii”, iar ca rezultat să fie reluate discuţiile despre „politica uşilor deschise” a UE.
Timp mai este necesar şi pentru pregătirea unei echipe de experţi care urmează să negocieze pe domenii Acordul de Asociere. Guvernul precedent afirma că a pregătit deja 110 experţi naţionali care vor participa la negocierile viitorului cadru juridic cu UE. Este important ca noul Executiv să ţină cont de persoanele instruite anterior în vederea purtării tratativelor, în cazul în care pregătirea acestora este una temeinică. În aceeaşi ordine de idei, Moldova trebuie să beneficieze de întreg suportul şi expertiza pe care le pot oferi statele recent aderate la UE, cele care se află acum în proces de aderare sau care au semnat deja Acorduri de Asociere. Nu mai puţin important este atragerea în acest proces a societăţii civile, cel puţin la nivel de consultanţă.
Noul guvern va avea nevoie de timp şi pentru elaborarea, respectiv, punerea în practică a unei strategii de comunicare externă, prin care ar convinge opinia publică din cadrul UE, dar, în special, elita politică din ţările europene în ce priveşte oportunitatea unei deschideri mai mari faţă de Moldova, până la acceptarea ţării noastre în calitate de potenţial candidat pentru aderare. Totodată, este necesar de perfecţionat Strategia de comunicare (internă) privind integrarea europeană şi realizarea ei, astfel ca şi societatea moldovenească să fie mai pregătită pentru provocările şi costurile apropierii de UE.
Este remarcabil faptul că în programul de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” este stabilit drept obiectiv obţinerea statutului de candidat pentru aderare la UE. Unii reprezentanţi ai AIE cred că semnarea unui astfel de acord ce ar prevede statutul de ţară candidat poate fi realizat la finalul mandatului de 4 ani al actualului Guvern, ceea ce este un optimism exagerat, dar nu şi fantastic. Îndeplinirea acestui deziderat depinde de conţinutul Acordului de Asociere, de calitatea şi viteza reformelor interne în Moldova etc. Printre acţiunile prioritare ale Guvernului Filat în vederea integrării europene mai figurează:
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încât să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.
Semnarea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE este prevăzută şi de strategia dezvoltării Parteneriatului Estic. În prima jumătate a anului curent, Comisia Europeană urma să desfăşoare un studiu pentru a afla în ce măsură Moldova este pregătită pentru o Zonă de Liber Schimb cu UE. Deocamdată concluziile acestui studiu nu sunt cunoscute. Vecina noastră Ucraina intenţiona să semneze acest document în acest an, dar se pare că evenimentul ar putea avea loc la începutul lui 2010, în plină campanie electorală în această ţară.
Şi liberalizarea sistemului de vize este unul din obiectivele dezvoltării Parteneriatului Estic. Comisia Europeană a remarcat că statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, pot beneficia de un regim liberalizat de vize, până la excluderea totală a acestora într-un viitor îndepărtat. Actualul Guvern de la Chişinău şi-a stabilit drept obiectiv semnarea în 2012 a unui acord de abolire a vizelor pentru moldovenii care vor călători în UE, similar cu obiectivul Ucrainei, ţară care a demarat deja negocierile în acest sens în vara lui 2009. Noi putem negocia mai uşor în acest sens datorită includerii noastre în Parteneriatul de Mobilitate, despre care s-a scris mai sus. Despre „implementarea condiţiilor necesare” pentru lansarea dialogului vizând regimul de vize, premierul moldovean Vlad Filat a discutat, în cadrul vizitei la Bruxelles în perioada 29-30 septembrie, cu Vicepreşedintele Comisei Europene, Comisarul pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jacques Barrot. Pentru a ajunge mai uşor la un acord de abolire a vizelor, Moldova trebuie să respecte fidel Acordul de Readmisie şi să securizeze frontiera de est, iar aici apare problema segmentului transnistrean al graniţei moldo-ucrainene. Soluţii în acest sens pot fi găsite de comun acord cu Ucraina şi UE, prin intermediul EUBAM.
În cel mai apropiat timp Moldova urmează să adere la Tratatul Comunităţii Energetice (TEC). În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu prim-ministrul Vlad Filat, Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs a constatat încheierea negocierilor Republicii Moldova asupra TEC şi perspectiva aderării Republicii Moldova la TEC în 2010 [9]. În acest sens, Piebalgs a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini eforturile Guvernului Republicii Moldova în diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale, dezvoltarea sectorului energiei renovabile şi promovarea obiectivului eficienţei consumului energiei.
Concluzii şi recomandări le puteţi citi aici.
Surse:
[1] Tendinţe şi realizări de Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană http://www.mfa.gov.md/
integrarea-europeana/tendinte-si-realizari/.
[2] Raport pe Ţară. Moldova, 2004. http://www.mfa.gov.md/img/docs/politica_europeana_de_vecinatate_ro.pdf.
[3] Planul de Acţiuni UE-RM, http://www.europa.md/primary.php?d=rom_harta&m=Planul%20de%20actiuni%
20UE-RM.
[4] Preferinţe Comerciale Autonome, http://www.mec.gov.md/files/documents/Preferinte%20comerciale%
20autonome%20info%20generala.pdf.
[5] Parteneriatul de mobilitate RM-UE, www.mfa.gov.md/img/docs/BI_MP_nr1_md_final.pdf.
[6] Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?, http://www.edemocracy.
md/comments/political/200903312/.
[7] Guvernare şi democraţie în Moldova // e-journal, an.VII, nr. 139, 1–15 iunie 2009, http://www.edemocracy.
md/e-journal/20090615/#4.
[8] Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare”, http://www.gov.md.
[9] Premierul Vladimir Filat a avut, la Bruxelles, întrevederi cu oficiali europeni, http://www.moldpres.md/
default.asp?Lang=ro&ID=118103.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 19 octombrie 2009
ADEPT caută tineri lideri politici
ADEPT anunţă un concurs de selectare a audienţilor pentru ediţia 2009/2010 a "Şcolii Tînărului Lider Politic". Şcoala se adresează tinerilor membri de partid şi/ sau studenţilor la ştiinţe sociale care au capacităţi de lider şi doresc să activeze în sfera politicului. Sînt eligibili tineri cu vîrstele cuprinse între 18–25 de ani. Pentru participare la concurs, candidaţii trebuie să prezinte următoarele acte:
Scrisoare de delegare din partea preşedintelui partidului (pentru membrii de partid);
Formularul de participare;
Un eseu de maximum 500 de cuvinte pe una din temele de mai jos:
Consensul politic ca instrument democratic.
Liderul politic în contextul crizei politice din Republica Moldova.
Cum pot partidele politice să stimuleze cultura politică a societăţii?
Actele vor fi prezentate prin e-mail, poştă, fax sau personal la sediul ADEPT pînă pe data de 29 octombrie 2009, ora 18:00. Lista persoanelor admise şi programul prealabil al "Şcolii Tînărului Lider Politic" vor fi plasate pe pagina web a ADEPT (www.e-democracy.md).
Persoana de contact: Nadejda Afanasieva, tel/fax: 21-29-92, e-mail: nadejda@e-democracy.md
Mai multe informaţii despre acest proiect găsiţi aici.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Dacă pentru PCRM contează părerea Rusiei, deputaţii comunişti ar trebui să voteze pentru Marian Lupu, afirmă directorul Centrului Carnegie din Moscova
Întrevederea Preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev cu liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, candidat pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova, înseamnă că Moscova mizează pe acest politician echilibrat şi pragmatic. În felul acesta a comentat recenta întâlnire a celor doi politicieni Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Rusia. În cadrul seminarului "Dialoguri transnistrene" (organizat de Asociaţia pentru Politică Externă), desfăşurat la finele săptămânii trecute pe malul Nistrului (controlat de autorităţile moldoveneşti), Trenin a subliniat că dacă pentru PCRM contează poziţia Rusiei în ce priveşte perspectiva de dezvoltare a R. Moldova, atunci deputaţii comunişti ar urma să voteze pentru M. Lupu la funcţia de şef al statului.
În opinia analistului rus, Moscova vede în persoana lui M. Lupu "un politician echilibrat, pragmatic şi de perspectivă". El a mai afirmat că Rusia aşteaptă ca R. Moldova să devină un stat previzibil şi ca să informeze Moscova despre paşii de politică externă. De asemenea, Rusia nu-şi doreşte ca R. Moldova să vorbească despre aderarea la NATO, despre unirea cu România, despre "două state, aceiaşi naţiune". Deşi Moscova nu este încântată de integrarea europeană a R. Moldova, totuşi Rusia nu va pune piedici acestui proces, consideră Trenin.
La circa o săptămână de la întrevederea Medvedev-Lupu, unul dintre deputaţii comunişti, cu pondere în fracţiune dar care nu este membru de partid, Vladimir Ţurcan, a adresat o scrisoare (aproape că deschisă) liderului PCRM, Vladimir Voronin prin care a expus "poziţia proprie, dar care este împărtăşită de un grup de deputaţi comunişti" privind necesitatea participării la alegerea şefului statului, pentru a evita alegerile parlamentare anticipate. E coincidenţă ? Cu siguranţă, pentru mulţi comunişti, inclusiv deputaţi PCRM, poziţia Rusiei este foarte importantă. Totuşi, eşecul (planificat al) alegerilor din 23 octombrie vorbeşte despre faptul că deocamdată poziţia dominantă în PCRM este de a nu vota candidatura lui M. Lupu. Timp mai este.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 7 octombrie 2009
Ne aşteaptă Europa? ...cu gafe copilăreşti
Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua, dragi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi ca de obicei, la această oră, vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul „Asociaţiei de Politică Externă” şi finanţată de Fundaţia „Friedrich Ebert”.
Astăzi vom discuta despre vizita Premierului Vlad Filat şi a Ministrului de Externe Iurie Leancă la Bruxelles precum şi despre participarea delegaţiei moldoveneşti la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. I-am invitat în studio pe domnii Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă şi pe Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă. Bună ziua!
Primul lucru care as dori să vă întreb este ce semnal, ce mesaj comportă vizita lui Vlad Filat şi a lui Iurie Leancă la Bruxelles? Dl. Revenco?
Vizita Premierului Vlad Filat şi a Ministrului de Externe Iurie Leancă la Bruxelles
Eugen REVENCO, Asociaţia pentru Politică Externă: Vizita la Bruxelles a Primului Ministru şi a Ministrului de Externe este prima lor vizită în exterior. Despre această vizită se ştia până la inaugurarea Primului Ministru, adică până la aprobarea Guvernului şi programului de guvernare. Deci, era o vizită aşteptată la Bruxelles şi dorită la Chişinău. Este o vizită care defineşte orientarea politicii externe, este vorba despre sprijinul pe care îl aşteaptă Chişinăul din partea UE. Pe de altă parte este şi un mesaj de activitate prioritară în vederea implementării reformelor împreună cu UE. În cadrul acestei vizite Premierul şi Ministrul de Externe au avut prilejul să prezinte programul de guvernare, starea lucrurilor din ţară şi să încerce să traseze căi de cooperare pe viitor. Deci noi nu trebuie să privim această vizită ca o vizită oficială care trebuia să se încununeze cu nişte rezultate foarte concrete, foarte exacte deoarece pentru a avea nişte rezultate concrete, deja convenite negocierile trebuiau să fie duse de multă vreme şi administraţiile să fi convenit. Trebuie să înţelegem ca o vizită semnal, deschidere şi dorinţă de cooperare. Şi prioritate pentru cooperarea vestică versus cooperare estică. Au încercat să dea şi explicaţii, pe unde mai reuşite, pe unde mai puţin reuşite, despre viziunile de cooperare şi cu estul, cu Federaţia Rusă în mod particular şi precizările le vom vedea la Chişinău în săptămâna care vine.
Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal?
Oleg Cristal, Asociaţia pentru Democraţie Participativă: Odată cu inaugurarea în funcţie a unor persoane cum este Şeful Statului, Primul Ministru şi Ministrul de Externe orice ţară merge paralel cu o întrebare care vine din partea mediului jurnalistic: unde veţi avea prima vizită? Explicaţia este simpla pentru că de regulă prima vizită a unor astfel de persoane este un semnal ce priveşte vectorul politic al ţării respective. Prin urmare, noul guvern de la Chişinău a stabilit clar vectorul de deplasare spre UE. Acest lucru este menţionat în programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană. Eu zic că această vizită la Bruxelles, la doar câteva zile de la investirea noului guvern este una simbolică şi inedită în istoria R. Moldova.
Curios lucru că organizarea acestei vizite a fost făcută înainte de intrarea în funcţie a noului guvern, ceia ce comportă un interes sporit faţă de noua conducere de la Chişinău, inclusiv la Bruxelles. Europenii aşteptau de mult timp o schimbare la Chişinău şi repet această vizită simbolică este nu atât o tatonare de poziţii pentru că poziţiile deja sunt cunoscute şi acum au fost fundamentate ci un semnal de sprijin a UE faţă de noua conducere din R. Moldova. Susţinere nu doar prin faptul că au fost invitaţi aceşti doi oficiali în inima Europei la câteva zile de la intrarea în funcţii dar şi prin promisiunea că UE este gata ca în viitorul cel mai apropiat să înceapă negocierile privind noul acord juridic cu R. Moldova. Este gata să ne acorde credite suplimentare, granturi, sau bani sub formă de granturi pentru a depăşi situaţia complicată creată în urma crizei economice. Este gata să discute despre liberalizarea regimului de vize până la dispariţia vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor călători în UE într-o perspectivă medie sau îndelungată.
Întâlnirile în Parlamentul European a dat posibilitate ca cei doi oficiali de la Chişinău să transmită mesajul lor faţă de euro-deputaţii care reprezintă mai multe ţări europene. Prin urmare, este o tribună foarte importantă ca Moldova să aducă la cunoştinţă în sânul lumii europene viziunea sa de viitor, planurile şi poziţia cu care a venit la început de guvernare.
Eugen REVENCO: De ce este încă importantă această vizită la Bruxelles? Guvernul a depistat o gaură mare în bugetul naţional. Este important şi probabil Prim-ministrul şi Ministrul de Externe sperau să obţină o asistenţă consistentă financiară din partea UE. Aici într-adevăr au obţinut o asistentă, vreo 37 de milioane, dacă nu greşesc, care este mai puţin decât sau aşteptat dar ei au reuşit, şi aici este marele merit, de ce au mers în primul rând spre vest şi nu spre est. Unul din argumente este că Chişinău aşteaptă demararea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional. UE este puternic reprezentat în bordul directorilor Fondului Monetar Internaţional şi ştim că acesta avea condiţii foarte dure pentru Guvern. Deci, sarcina acestei delegaţii era să pregătească terenul pentru sosirea negociatorilor FMI şi de ai avea ca aliaţi. Sunt deja semnale că UE ne va susţine în înmuierea condiţiilor de creditare ale FMI. Evident că nu va fi relaxare totală dar avem deja câţiva aliaţi în bordul directorilor care vor lua decizii referitor la creditarea R. Moldova. Din această perspectivă dacă privim am câştigat mult. Am câştigat o susţinere de care am avut nevoie.
2, este important că şi UE avea un interes , nu numai să cunoască autorităţile, dar şi să transmită semnale noi, explicaţii sau precizări cum are loc cooperarea durabilă cu UE. UE nu construieşte relaţii în baza unor percepţiei superficiale, este nevoie de o relaţie durabilă, consistentă să fie construită prin reforme şi prin angajamente exacte. Dacă ne amintim, preşedintele Voronin cînd a mers la Moscova, la Kremlin a primit un cec în aparenţă de vreo 500 milioane , cel puţin i s-a arătat un cec la Kremlin. Atunci un lucru devine foarte clar pentru toată lumea şi cum funcţionează instituţiile europene. În UE nu există Kremlin, în UE nu sunt cecuri de astea, este o cooperare care se bazează pe anumite principii, acum am reuşit să avem o susţinere din partea UE în negocierile cu FMI s-a arătat cum va lucra în continuare FMI, s-au punctat fiecare poziţiile de start. În cazul RM, se regăsesc în programul de guvernare şi UE si-a precizat poziţiile în public şi în cadrul întîlnirilor care au avut loc. Nu vreau să dramatizez faptul că nu a fost întîlnirea cu Preşedintele Comisiei Europene Barosso şi cu Secretarul General Solana, este un concurs de circumstanţe, nu este prima dată cînd Iranul trece calea RM şi strică agendele, nu este un lucru grav, este importantă deschiderea şi predispunerea care a existat şi, important că felicitările au venit neîntîrziat, iar în cazul lui Barosso au venit încă pînă la inaugurarea noului Guvern. Deci astea sunt semnale suficiente.
Perspectiva europeană a Republicii Moldova
Corneliu RUSNAC: Totuşi, este oare gata UE să ofere acum RM o perspectivă europeană clară, dl. Cristal?
Oleg Cristal: Eu cred că deocamdată nu există o astfel de disponibilitate din parte UE şi RM nici nu ar trebui să insiste la acest moment asupra acestui fapt. Pentru că în prezent, sarcina noastră este ca să începem negocierile privind Acordul de Asociere, un Acord de Asociere diferit de cel al Balcanilor de Vest şi diferenţa constă, mai întîi de toate în faptul că lipseşte, cel puţin conceptual, la acest moment, lipseşte oferirea unei posibilităţi de aderare la UE. Negocierile vor dura, optimişti sunt cei din guvernul Filat care stabilesc că în 2010 vom semna deja acest Acord, zic este un obiectiv foarte optimist şi nu ar trebui să ne grăbim, din mai multe considerente nu trebuie să ne grăbim, inclusiv din motivul că trebuie să obţinem un document cu o substanţă foarte importantă, inclusiv cu elementul de perspectivă de aderare la UE. Timp de un an sau doi se pot schimba multe lucruri atît în RM cît şi în cadrul UE. Ce poate să se schimbe în ţara noastră? De 5 ani sau aproape 5 ani de implementare a Planului de Acţiuni RM- UE, Comisia Europeană a testat un şir de domenii problematice, pomenite în 3rapoarte de progres referitor la îndeplinirea acestui plan de Acţiuni.
Noul Guvern şi-a stabilit obiective, subliniind anume aceste domenii problematice care au nevoie de reformare, în cazul în care Guvernului îi reuşeşte să depăşească deficienţele şi cozile din Planul de Acţiuni RM-UE în aproximativ jumătate de an aceasta ar servi un argument foarte serios ca UE să devină mult mai deschisă faţă de RM. Pe de altă parte, în cadrul UE pot surveni anumite schimbări, mai întîi de toate este vorba de aprobarea aşteptată a Tratatului de la Lisabona prin referendumul din Irlanda şi intrarea în practică a acestui document, ceea ce ar presupune o reformă instituţională a UE, inclusiv cu posibilitatea de a se extinde mai mult decît în Balcanii de Vest. În plus depăşirea crizei economice de către ţările din UE ar putea să aibă un efect pozitiv asupra aşa-numitului fenomen al obosirii extinderii. Ştim că atunci cînd economia creşte după o criză şocantă apar mai multe motive de optimism, prin urmare, optimismul din societate se poate transfera şi asupra elitei politice din aceste ţări care pot fi ca urmare mult mai deschise faţă de statele din Estul Europei. RM acum are şansa ca să ajungă Ucraina din urmă în calea spre UE şi chiar s-o devanseze, pentru că spuneam, nu e nevoie de foarte multe investiţii pentru a face reforme în domeniile problematice. Şi în cazul în care devenim locomotivă în această zonă, putem să obţinem în aproximativ un sau doi un Acord de Asociere cu perspectivă de aderare la UE . Trebuie să fim optimişti şi există motive ca să fim aşa.
Eugen REVENCO: Dacă vorbim despre perspectiva de aderare, este importantă, ea are 2 faţete. În primul rînd, este ca un obiectiv al guvernării, este important guvernarea să aibă obiectiv, este bine ca el să fie realist, tangibil, realizabil. În circumstanţele care suntem noi astăzi, cu incertitudinea Tratatului de la Lisabona, este greu să vorbim despre o, şi, în general, situaţia din zonă, este greu să vorbim despre o disponibilitate, o deschidere a UE către RM ca să-i acorde această perspectivă de aderare. Dar nu este doar RM o problemă, eu doar subscriu cele spuse de Oleg Cristal, că este nevoie de a face reforme interne, indubitabil, nici nu mai trebuie să discutăm atîta despre necesitatea acestor reforme. Noi am văzut, sectorul de securitate a fost o disfuncţie totală în luna aprilie, nu mai avem nevoie de probe, drepturile omului sunt chiar violate sistematic si avem deja şi raportul din Guvern care a aprobat, nu mai este nevoie să căutăm, disfuncţii în economie, monopolizare, necesitatea creării şi criza regională ne-a arătat că este nevoie de o reorientare şi a deschiderii ţării din nou.
Astea sunt lucruri clare care trebuie făcute. Nu văd mari dificultăţi în a face reforme politice şi nu numai în a adopta legi, este nevoie şi Parlamentul astăzi să înceapă a lucra, a comunica în exterior, să comunice între ei, să lase fobiile parlamentare, să înceapă a comunica între formaţiunile politice din Alianţă cu partidul care se află în opoziţie, să meargă discuţii, fără frică, şi, mult mai important, să comunice în exterior mai intens cu societatea, să se explice, să fie mai multă transparenţă şi mai multă răspundere din partea politicienilor atunci cînd transmit semnale în societate, atunci cînd desemnează persoane responsabile pentru anumite poziţii, atunci cînd încearcă să adopte nişte decizii, respectînd acele principii şi valori pentru care au luptat pînă înainte de a veni la putere. Asta este prima faţetă, dar, şi aceste lucruri sunt realizabile. Dar mai este o a 2-a parte a acestei perspective europene. Aceasta nu angajează doar RM mai adînc într-un proces european.
Perspectiva europeană angajează şi UE şi aici este răspunderea mare din partea UE în momentul în care se angajează şi acordă această perspectivă, deci şi UE intră în acest joc. Este un joc în doi, un dans în doi unde fiecare îşi are rolul său, dar pereche nu dansează bine dacă unul din ei face greşeli şi iarăşi, pereche dansează bine dacă ambii se susţin şi merg înainte. Deci, UE trebuie să-şi evalueze necesităţile, posibilităţile şi angajamentul său în regiune. Dar aici, eu aş spune că RM este cea care poate cel mai uşor să valorifice micile opţiuni care încă mai sunt deschise pentru a primi această perspectivă europeană şi pentru a angaja mai plenar, pentru a angaja în această perspectivă europeană, UE în primul rînd. Noi, să spunem, susţinere în societate avem, această susţinere nu este in UE. Este important ca să-i determinăm pe europeni că ei să ne vrea pe noi încă mai tare decît noi îi vrem pe ei. Cum să facem acest lucru? Probabil să intensificăm cît mai mult colaborarea în regiunile frontaliere, să fim model. Există posibilităţi de cooperare, există diferite proiecte care trebuie să le accesăm. Fiecare dintre noi trebuie să acceseze proiecte, să fie activ şi să-şi facă o părticică mică de Europă la el acasă, implicînd cît mai mult parteneri din Europa, din România, din Bulgaria, din Ungaria, din Polonia, din Lituania, cît mai mulţi.
Anularea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova
Corneliu RUSNAC: Ca să revenim puţin la problemă vizelor, după recenta vizită la Bruxelles, s-a declarat că există posibilitatea ca intr-o perspectivă previzibilă UE să anuleze vizele pentru cetăţenii moldoveni, cînd credeţi că s-ar putea produce acest lucru şi ce-ar trebui să întreprindă Chişinăul în acest scop, concret? Pas cu pas, dl. Cristal?
Oleg CRISTAL: Actualul Guvern are 2 obiective, cel puţin eu am sesizat 2 obiective referitor la regimul de vize cu UE. Primul este ca pînă în 2012 să fie semnat acordul privind lichidarea regimului de vize şi al doilea obiectiv, vociferat de Primul Ministru este că în 2012 să obţinem deja călătoria liberă, ceea ce sunt lucruri diferite. Eu cred că primul obiectiv este mai realizabil, deşi foarte, foarte optimist. Atunci cînd Comisia Europeană a lansat Parteneriatul Estic a vorbit pentru prima dată că statele din Estul Europei, inclusiv Moldova ,care fac parte din acest aranjament regional de cooperare vor putea să obţină o liberalizare a regimului de vize, pînă la lichidarea acestuia, într-o perspectivă îndepărtată. Perspectiva îndepărtată, în termeni europeni, ar însemna mai mult de 5-6 ani. Deci, dacă Parteneriatul Estic a fost lansat cel puţin comunicarea Comisiei Europene în decembrie 2008, plusăm 5-6 ani, iese 2013-2014 cel puţin acest termen. Revenind la ideea că în 2012 se poate de obţinut semnarea acestui Acord cu condiţia că el va intra în vigoare să zicem în 2013 cel mai degrabă, sau chiar 2014-2015, Guvernul RM trebuie să rezolve cîteva probleme.
Mai întîi de toate este condiţionată de reformele interne pe domeniile problematice, unu la mînă. Doi, e nevoie de securizat frontiera de Est a RM şi aici o problemă destul de gravă pentru că există un segment de frontieră moldo-ucraineană, segmentul transnistrian care este în afara controlului RM şi aici ar trebui să se găsească mecanisme în comun cu Ucraina şi UE poate prin intermediul misiunii europene de asistenţă la frontieră ca să stabilească un control strict al frontierei sau al graniţei administrative a RM cu regiunea transnistreană. În cazul în care se reuşeşte acest lucru, avem un argument destul de serios ca să obţinem posibilitatea semnării unui Acord de acest fel şi, spre deosebire de Ucraina care şi-a stabilit încă anul trecut obiectivul semnării Acordului pînă în 2012, Moldova chiar dacă a întîrziat cu începerea negocierilor cu mai bine de un an are atuul de a participa în Programul de Mobilitate al UE, care presupune acţiuni de migraţie, aceasta spre deosebire de Ucraina. Şi, dacă folosim toate argumentele pe care le avem la dispoziţie, demonstrînd că putem să respectăm toate condiţiile necesare solicitate de UE, inclusiv respectarea Acordului de readmisie, semnat acum aproape 2 ani cu UE, atunci 2012 este obiectiv îndrăzneţ, dar real de obţinere a Acordului respectiv.
Eugen REVENCO: Într-adevăr, nu este o perspectivă imediată obţinerea acestui regim de călătorii fără vize. RM cu siguranţă are nevoie să lămurească problemele sale legate de frontieră, controlul frontierelor în primul rînd. Doi, avem avantajul demarării deja Parteneriatului de Mobilitate şi aceste parteneriate trebuiesc extinse şi ele vor folosi ca argumente. Trei, RM trebuie să facă uz şi să beneficieze plenar de Acordul privind micul trafic de frontieră şi implementarea calitativă a acestui Acord ţine nu numai de autorităţi dar ţine, în primul rînd, de cetăţenii RM care vor încălca sau nu vor încălca regimul care va fi creat. Vor respecta această limită de 30 km sau de 50, sau vor face abuz de documentele de intrare în România. Astea sunt elemente determinante.
Următorul element ar fi într-adevăr Acordul privind readmisia şi nu numai cu ţările UE dar şi cu cele care intră în zona Schengen dar nu sunt membre, mă refer la Elveţia, inclusiv piticul Lichtenstein. Şi un lucru foarte important şi care nu poate fi negat şi care este argument esenţial sunt nu atît poate paşapoarte europene, româneşti, bulgare, germane pe care le deţin cetăţenii RM, dar legătura durabilă pe care va reuşi să o stabilească RM cu economiile, culturile din Europa, adică gradul în care este legată economia RM de economia ţărilor UE este un argument extrem de important şi cu cît mai strînşi vom fi, prin diferite forme, nu doar prin exportul de materii prime, exportul de materii prime nu este o legătură durabilă de a crea întreprinderi străine în RM şi moldoveneşti în străinătate. Pentru a promova producţia moldovenească, deci Moldova acum are nevoie nu să-şi protejeze producătorul dar să-l promoveze în exterior şi iată investiţii pentru deschiderea pieţelor este nevoie, şi cu cît mai mult Moldova va fi prezentă pe aceste pieţe cu atît mai mari sunt şansele de a avea această călătorie mai simplificată. Şi un element extrem de important este legăturile culturale pe care le are RM. În fond, ţara noastră este comparativ cu altele este avantajată, dar este avantajată prin legătura cu România pe care poate, împreună cu România s-o restabilească şi să creeze o relaţie model. Dar, o relaţie durabilă cu o singură ţară nu este suficientă. Desigur este un avantaj comparativ în legătura pe care o are RM cu România istorică şi culturală, şi lingvistică, dar nu este suficient. Acest elemente pe care l-am numit sunt minim necesare.
Participarea delegaţiei moldoveneşti la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Corneliu Rusnac: Tot în această săptămînă a avut loc sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Participarea delegaţiei moldoveneşti la această sesiune a fost marcată de scandal. Parlamentul nu a reuşit să voteze componenţa unei delegaţii permanente şi a trimis la Strasbourg o delegaţie provizorie formată din 6 membri în loc de 5, cîte locuri deţine RM la APCE. Acest lucru s-a întîmplat din cauză că PCRM a insistat să aibă 2 locuri în delegaţie ca cel mai mare grup parlamentar. Cu toate acestea, pînă la urmă comuniştii au contestat legalitatea delegaţiei moldoveneşti şi am vrut să vă întreb ce consecinţe au avut sau ar putea avea acest incident de la Adunarea Parlamentară a CoE, dl. Revenco?
Eugen REVENCO: Să le luăm de la un capăt. Însăşi faptul că RM şi-a desemnat cam tîrzior această delegaţie, nu este un plus pentru această guvernare, pentru această Alianţă. Acest lucru trebuia soluţionat în termeni utili şi nu în ultimul moment, primul lucru. Doi, este clar că delegaţia RM are 5 locuri în Adunarea Parlamentară din 1995. De aceea Parlamentul trebuia să decidă asupra 5 membri ai delegaţiei. Ceilalţi trebuiau să fie desemnaţi ca supleanţi, acest lucru nu s-a făcut, iarăşi o greşeală procedurală care nu face cinste acestui Parlament în întregime şi inclusiv Alianţei pentru Integrare Europeană. Lucruri destul de simple care trebuiau să fie evitate. Dar, Adunarea Parlamentară, din cîte ştiţi, a admis delegaţia moldovenească să participe. Este o anumită marjă de discreţie, a fost notificată delegaţia, unul dintre membri fiind supleant, deci a fost o notificare la limită să spunem aşa.
După cîte am văzut, forma care s-a notificat delegaţia, unul din membrii Alianţei fiind notificat ca supleant, deci acest lucru trebuia să fie reflectat şi în hotărîrea Parlamentului. De ce a fost comisă această gafă?
Eu aş releva cîteva momente: Unul din aceste elemente este, cît de mult nu s-au bătut comuniştii pentru participare, nici unul din ei nu au mers la APCE, nici Voronin, nici Ţurcan, ceea ce vorbeşte despre un interes superficial a PC de a participa la această sesiune şi a lipsit de conţinut însăşi problema pe care au ridicat-o ei în faţa Adunării Parlamentare. Situaţia ar fi putut fi diferită dacă veneau cei 2 delegaţi - Voronin sau /si Ţurcan. Dar se pare că pentru ei nu era interesantă participarea sau era ruşinoasă pentru ei participarea, nu era demnă de nivelul lor de fost preşedinte de ţară şi de parlament, dar participarea lui Grigore Petrenco nu este o participare în cadrul delegaţiei, este o deplasare din numele PC, un fel de lobbying şi nu este nicidecum participare la Adunarea APCE. Acum dacă ne referim la discuţiile care s-au iscat, nu fac bine imaginii RM. Pe de o parte Alianţa a admis ca din start să iasă un scandal, un lucru nu frumos la suprafaţă care a fost gestionat de Alianţă în aşa fel încît a ieşit la suprafaţă un lucru neplăcut şi acest lucru a fost arătat în Europa şi a dovedit o ineficienţă în comunicare, din păcate, şi, pe de altă parte vedem PC la rîndul său care are un comportament instabil şi contradictoriu. Anume PC cît a fost la guvernare blama şi condamna orice ieşire în exterior, soluţionarea problemelor în exterior şi le cataloga ca acţiuni nepatriotice şi de defăimare a ţării şi cînd colo însăşi PC scoate probleme şi refuză să soluţioneze probleme în interior preferînd să le scoată în exterior. Este o contradicţie în comportamentul PC , este probabil o derută în rîndurile lor şi o confuzie în strategii şi tactici, s-au pierdut în ele probabil, dar cu siguranţă nu le face faţă. Şi un alt lucru care nu face faţă PC este că ei au fost cei care au afirmat de-a lungul anilor că respectă şi au creat un cadru suficient pentru respectarea drepturilor opoziţiei. Ori acum ei sunt acea opoziţie pentru care ar fi creat ultimii 8 ani de zile un cadru juridic suficient sau confortabil şi acum nu se simt confortabil în acest cadru juridic şi politic, climat pe care l-au creat ei pentru confortul lor. Deci, s-au 8 ani de zile n-a fost acest cadru, sau acest cadru a fost dar nu a fost atît de confortabil cu adevărat pentru opoziţie.
Oleg CRISTAL: Este într-adevăr regretabil păşirea cu stîngul a actualului Parlament la APCE şi o gafă copilărească, pentru că aş cum spunea dl. Revenco, este expres scris numărul de membri ai delegaţiei pentru fiecare ţară şi nu ţara îşi îndeplineşte moftul pentru a stabili care cum doreşte numărul de membri delegaţi. Prin urmare cei din Parlamentul de la Chişinău au fost puşi în situaţia în care s-au simţit nevoiţi să redacteze hotărîrea şi s-o redacteze de aşa manieră ca să nu treacă prin şedinţa plenară şi să fie aprobată. Nu face bine imaginii RM şi în special majorităţii parlamentare. Cît priveşte lipsa de la această şedinţă a celor 2 membri ai delegaţiei din parte PCRM, eu cred că explicaţia este un pic alta şi rezidă din chestiunile care urmau să fie discutate la sesiunea referitoare la RM. Ori vineri APCE a adoptat o rezoluţie referitoare la funcţionarea instituţiilor democratice în RM, una destul de critică, şi criticile se îndreaptă anume spre cei care au fost la conducere şi acum sunt în opoziţie. Prin urmare, Vladimir Voronin dacă mergea la Strasbourg urma să dea explicaţii celor întîmplate şi criticate de către deputaţii din Adunarea Parlamentară şi nu te simţi tocmai confortabil în această postură. Ei au făcut destul de abil ca să se treacă cu vederea acest lucru şi au creat o problemă, de fapt au speculat problema creată de majoritatea parlamentară impunînd chestiunea nevalidării delegaţiei moldoveneşti ca cea mai importantă. De altfel, participarea delegaţiei moldoveneşti la această sesiune a APCE a mai scos la nivel o problemă care era anticipată de anumite persoane la Chişinău. Vineri a avut loc la Chişinău şedinţa parlamentului în care s-au discutat lucruri ce urmau să fie votate şi aprobate cu votul majorităţii, de cel puţin 52 voturi. Ori AIE are doar 53 de mandate dintre care 3 sau 4 dintre ei au fost plecaţi la Strasbourg şi în aceeaşi zi vineri, paradoxal, dar la APCE s-a discutat şi s-a aprobat o rezoluţie referitoare la RM şi delegaţia moldovenească a fost lipsă, ceea ce ridică semne de întrebare.
Eugen REVENCO: Eu vreau să revin la speculaţiile referitoare la mandatul delegaţiei moldoveneşti care în sine nu este, nu constituie o problemă majoră, doar că o serie de probleme minore pot conduce la constatarea unor deficienţe mai mari. RM este o ţară mică şi RM prin deciziile sale, Parlamentul prin deciziile sale sau Guvernul prin spusele sale, prin acţiuni, prin iniţiative transmite anumite mesaje şi este mult mai greu după aceea, odată acest mesaj transmis, vrînd sau nevrînd capitalele mari le înghit aşa cum sunt ele şi apoi este mult mai greu după aceasta să mergi să convingi capitalele şi parlamentarii europeni care nu au un interes major în RM, că cele auzite de ei nu sunt adevărate sau sunt diferite. Deci este important a transmite mesaje corecte şi nu a căuta cum să fie corectate cele auzite. În această perspectivă este extrem de important pentru Parlamentul de la Chişinău astăzi şi pentru Guvern în continuare să evite transmiterea de mesaje greşite, toate să se stăruie, în măsura posibilităţilor, problemele care există, să le rezolve prin dialog aici în interior. Altfel perspectivele acestea europene despre care am vorbit noi la început şi optimismul pe care l-am exprimat noi în diferite forme şi mesajul care l-a adus Prim-ministrul nu va fi unul susţinut.
Dar este extrem de important să menţionăm, de asemenea, că în afară de acest mini-scandal care a fost mai mult văzut la Chişinău decît la Strasbourg referitor la mandatul delegaţiei şi delegaţia RM, vineri recomandarea care a fost adoptată şi raportul care a fost prezentat de raportorii Adunării Parlamentare, pe lîngă faptul că indică o serie de carenţe şi deficienţe în funcţionarea instituţiilor democratice din RM constatate pînă în iulie curent, inclusiv în cadrul alegerilor parlamentare, unul din punctele acestui document adoptat constă în recomandarea căutării unui consens în interiorul ţării, în interiorul Parlamentului pentru votarea preşedintelui. Nevotarea preşedintelui în sine iarăşi, nu este un obstacol major pentru încheierea procedurii de monitorizare a RM în cadrul monitorizării obligaţiilor sale asumate la aderare, dar este unul din elementele de care se va ţine cont. Nevotarea Preşedintelui în sine nu reprezintă o instabilitate a instituţiilor. Poate fi văzută şi ca o disfuncţie procedurală, dar care se înscrie în limitele Constituţiei. Şi atunci, nu este o problemă majoră, dar poate constitui unul din elemente care pot duce la constatarea unor disfuncţii instituţionale în RM şi o disfuncţie a instituţiilor democratice, dacă vor fi mai multe semnale, la rînd cu alte chestiuni minore.
PS Transcriere APE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 30 septembrie 2009
Comunişti la pătrat. La Chişinău ar putea fi creat Partidul Comunist din Moldova
La Chişinău ar putea apărea în lunile următoare Partidul Comunist din Moldova (a nu se convunda cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, existent). De cateva zile se discuta prin piaţă că noua entitate politică va fi creată de către Maia Laguta cu Alexandr Lomakin. Astfel de zvonuri au apărut încă mai demult, iar acţiunile de protest din faţa Primăriei Chişinău, gestionate de către "revoluţionara Laguta" (şi Lomakin), dau dreptate informaţiilor respective. Nu exclud că această schemă cu majorarea tarifelor, respectiv, scoaterea pensionarilor în stradă ar fi fost coordonată de către "specialişti" din cadrul AIE cu această cunoscută "revoluţionară". Mişcarea este simplă şi presupune împuşcarea a doi iepuri cu un singur foc: 1 racordezi tarifele şi soluţionezi problema financiară a unor instituţii municipale; 2 contribui la crearea unei clone comuniste pentru a dispersa şi mai mult electoratul PCRM în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate (protestele de stradă au menirea să o facă pe Laguta şi mai cunoscută, în special în rândul pensionarilor care reprezintă electoratul de bază al PCRM. In asemenea situatie, scoaterea de catre PCRM a oamenilor in strada ar putea sa se intoarca cu efect de bumerang impotriva lor).
O tentativă de a crea PCM (cu doctrină leninist-marxistă) a avut loc şi în 2005 sau 2006, dar atunci a eşuat (liderul grupului de iniţiativă a fost arestat şi ideea a murit). Acum când Ministerul Justiţiei aparţine AIE este uşor de presupus că PCM va fi înregistrat fără probleme. În condiţiile în care PCM va fi gestionat bine din punct de vedere al imaginii, atunci PCRM ar putea avea probleme destul de serioase, chiar dacă presupuşii lideri ai PCM au un potenţial redus în raport cu liderii PCRM.
Despre "partidele clonă" ca tehnologie electorală am scris şi în teza mea, descriind mai multe exemple şi din R. Moldova. Va trebui să completez lucrarea şi cu acest exemplu?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 28 septembrie 2009
Despre algoritm şi profesionalism
Un comentariu pentru Imedia referitor la programul de guvernare al AIE şi componenţa noului Guvern:
„Programul de guvernare al AIE pune accentul pe reformarea mai multor domenii, dar, in special, a instituţiilor care asigură funcţionarea statului de drept”, a declarat pentru Imedia analistul Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.
„Reformele acestor instituţii şi domenii, cum ar fi justiţia, mass-media, drepturile omului, autonomia locală, supremaţia legii, corespund prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova -UE.
Anume aceste domenii sunt menţionate drept problematice in toate cele trei rapoarte de progres ale Comisiei Europene privind realizarea Planului de Acţiuni In cazul in care se va reuşi aprofundarea reformelor pe domeniile respective, atunci se va putea realiza mai uşor prioritatea de bază a noului Guvern - integrarea europeană. Noul cabinet de miniştri trebuie să demonstreze cetăţenilor moldoveni şi structurilor europene că angajamentele asumate in programul de guvernare vor deveni realitate, astfel ca in perioada in care vor fi lansate negocierile privind noul cadru juridic cu UE, Moldova să poată obţine o deschidere cat mai largă şi susţinere aprofundată din partea Bruxelles-lui. In programul de guvernare se mai atestă o deschidere a noii conduceri spre societatea civilă, experienţa şi profesionalismul căreia poate ajuta la elaborarea şi realizarea politicilor publice”, a spus dl Cristal.
Potrivit analistului, „punctul slab al programului este lipsa unui plan detaliat anticriză, la fel şi accentele slabe puse pe sfera socială, aceasta in condiţiile in care criza economică in Republica Moldova loveşte tot mai dur, iar bugetul public seacă tot mai mult. Acest aspect ar putea turna apă la moara opoziţiei comuniste care evidenţia mereu in programele sale de guvernare caracterul social. In general, programul de guvernare poate fi caracterizat drept unul liberal.
Formarea Guvernului de coaliţie in conformitate cu un algoritm este o practică mondială, doar că istoria ţării noastre generează îngrijorări in acest sens. Alianţa pentru Democrație şi Reforme, creata in conformitate cu un algoritm, in 1998, a sfârşit rău.
Partajarea politică a ministerelor este un lucru firesc, doar că ar urma să mai fie respectată şi o condiţie necesară – profesionalismul miniştrilor. Or, componenţa nominală a Guvernului, din care fac parte miniştri foarte buni şi miniştri foarte slabi ori problematici, dă in vileag problema despre care s-a mai vorbit: criza de cadre in anumite partide. Cei care sunt vizaţi drept “miniştri slabi” ori “problematici” trebuie să demonstreze intregii societăţi că cei care formulează acum critici nu au avut dreptate”, a menționat Oleg Cristal.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
vineri, 25 septembrie 2009
Preşedinţia UE salută numirea noului guvern al R. Moldova
The European Union welcomes the appointment of a Government in the Republic of
Moldova, following the repeat parliamentary elections on 29 July. The European Union
notes with satisfaction all political contributions to the democratic process following the
elections and trusts that a climate of responsible cooperation will prevail as political
developments proceed.
The appointment of a Government is an essential first step, which will enable Moldova to
begin to tackle the critical challenges that it faces, in particular in the context of the world
economic and financial crisis, and to move forward with reforms. The European Union
stands ready to support Moldova in these efforts and reaffirms its commitment to deepen
and strengthen its relations with Moldova, including in the framework of the Eastern
Partnership. In particular, the European Union looks forward to starting, as soon as
possible, negotiations on a new agreement with Moldova that will replace and go beyond
the current Partnership and Cooperation Agreement. In this context, the European Union
welcomes the decision to abolish the changes to Moldova’s visa policies introduced this
April, which ensures equal treatment of all EU citizens.
The European Union reiterates its call on all political actors to engage in a constructive
political dialogue in order to conclude the post-electoral political process, in particular
through the election of a new President.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Integrarea europeană - prioritatea fundamentală a Guvernului Filat
Din programul de guvernare al AIE:
Integrarea europeană
Guvernul Republicii Moldova porneşte de la premisa că integrarea europeană este un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea ţării într-un sistem de stabilitate şi prosperitate, în care guvernează valorile democratice şi respectul pentru libertăţile fundamentale ale omului. Totodată asumarea şi implementarea cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă din parcursul european reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza modernizarea ţării sub aspect politic, economic, social. Or, integrarea europeană înseamnă, în primul rînd, transformări interne ale ţării. Guvernul Republicii Moldova îşi propune să depună eforturi susţinute pentru promovarea reformelor solicitate atît de societatea moldovenească, cît şi de comunitatea internaţională în domeniile asigurării libertăţii mass-media, independenţei sistemului judiciar, liberalizării economiei – domenii vitale pentru promovarea veridică a integrării europene a ţării. Prin promovarea coerentă a unor politici de europenizare a tuturor aspectelor vieţii social-politice şi economice a ţării şi semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, Guvernul va reuşi să transforme Republica Moldova într-o perioadă previzibilă într-o ţară eligibilă pentru aderarea la UE.
Acţiuni prioritare:
1. Integrarea Europeană
• Implicarea activă a întregii societăţi, a tuturor forţelor politice şi a actorilor externi relevanţi în vederea transformării Republicii Moldova într-un stat european cu o perspectivă reală de aderare la UE;
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Consolidarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru promovarea integrării europene la nivel de Guvern şi al fiecărui minister în parte, astfel încît procesul de integrare europeană să devină prioritatea majoră în activitatea fiecărei structuri guvernamentale;
• Aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
• Valorificarea plenară a oportunităţilor oferite de către "Parteneriatul Estic";
• Încheierea Acordului de Asociere cu UE;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încît să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Evaluarea posibilităţilor conectării la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice din Bazinul Caspic spre Europa, precum şi a altor opţiuni de asigurare a securităţi energetice a Republicii Moldova;
• Conectarea Republicii Moldova la reţelele de transport european, liberalizarea transporturilor aeriene;
• Sporirea rolului UE în soluţionarea conflictului transnistrean;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 24 septembrie 2009
Polonia vrea un Comisar european pentru Parteneriatul Estic
Polonia doreşte instituirea unui Comisar european pentru Parteneriatul Estic. Despre aceasta a anunţat şeful diplomaţiei polone, Radoslav Sikorski. El a afirmat că Varşovia convinge acum Bruxelles-ul despre necesitatea creării postului de comisar, în competenţa căruia să fie politicile din cadrul Parteneriatului Estic. Se pare că ministrul de Externe al Poloniei l-a convins deja în acest sens pe preşedintele Parlamentului European Eji Buzek, scrie presa străină.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 22 septembrie 2009
Puterea de gravitaţie a Puterii sau metamorfoze cu iz politic
Puterea este un punct de atracţie foarte puternic (să-mi fie iertată tautologia). La o emisiune recentă la Jurnal TV spuneam că PCRM, ca fost partid de guvernare, a trecut 8 ani printr-un proces centripet, iar motivul acestei gravitaţii a fost faptul că acesta se afla la putere şi avea un rating înalt. De câteva luni, după plecarea lui Marian Lupu din formaţiune, PCRM a intrat într-un proces centrifug. Explicaţia acestui fenomen este iarăşi legată de putere sau, mai corect spus, deja de lipsa puterii, care a trecut la AIE.
La conferinţa de presă de săptămâna trecută liderul comuniştilor Vladimir Voronin spunea că PCRM trebuie să scape de "trădătorii şi lipitorile" care au mai rămas în formaţiunea sa. El ştie ce spune şi a continuat în mod corect precizând că pentru "lipitori Voronin este important doar atunci când este la putere". Atât în PCRM, cât şi în preajma acestuia (mai) sunt multe "lipitori", dar care încep să se desprindă.
Printe primele semnale că "lipitorile" îşi schimbă purtătorul au fost deciziile CCA (adoptate cu majoritate de voturi, inclusiv cu votul preşedintelui instituţiei) prin care s-a criticat dur Compania publică "Moldova 1". Declaraţia preşedintelui CCA făcută pentru TV 7 precum că el preferă să fie concediat "de Corina Fusu (PL), decât de Mark Tkaciuk (PCRM)" a fost un bolovan aruncat în ograda staff-ului comuniştilor de către cel care a fost promovat de către PCRM. Reacţia nu s-a lăsat mult aşteptată. Gorincio a devenit ţinta atacurilor din mai multe părţi (citiţi presa de astăzi).
Întâlnirea de ieri a candidatului la funcţia de prim-ministru Vladimir Filat cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv patronate, sindicate etc. a devenit o nouă platformă de manifestare pentru "lipitori". Cei care până ieri lucrau bine merci cu fosta conducere, acum o critică şi laudă deja profesionalismul echipei AIE. Reacţia iarăşi nu s-a lăsat aşteptată. Conducerea sindicatelor a fost (prima) ţintă a presei.
Într-un film rusesc, produs în perioada sovietică, într-un sătuc din Rusia, în care ba intrau roşii, ba albgardiştii, era un bărbat care îşi întorcea chipiul (cu steaua roşie şi fără ea) în dependenţă de cei care vineau în sat. Fraza lui: "Opiati vlasti meneaetsea!" este valabilă şi actuală pentru noi.
PS Aceste procese vor deveni tot mai evidente în viitorul apropiat.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 21 septembrie 2009
Gafă "intenţionată" a lui Barroso în raport cu Filat?
Mesajul lui José Manuel Durão Barroso, Preşedintele Comisiei Europene către Vlad Filat, candidat la funcţia de Prim-Ministru al Republicii Moldova, făcut public astăzi, este unul destul de ciudat. Mai întâi de toate a apărut întrebarea de ce este felicitat un CANDIDAT la funcţia de prim-ministru. Citind textul mesajului observăm însă că este vorba de O GREŞEALĂ. Este această greşeală intenţionată sau e o scăpare a birocraţilor din Delegaţia Comisiei Europene de la Chişinău, materializată de către eurobirocraţii de la Bruxelles. Gafa constă în faptul că Barroso în felicită pe Filat pentru "mandatul...oferit de Parlamentul R. Moldova". Filat deocamdata NU a primit mandatul Parlamentului.
Mai jos evidenţiez formula în cauză din mesajul lui Barroso.
"Excelenţă,
În numele Comisiei Europene, doresc să vă felicit cu desemnarea Dumneavoastră în calitate de Prim-Ministru al Republicii Moldova.
Acesta este un moment critic pentru ţara Dumneavoastră. În urma mandatului care v-a fost oferit de Parlamentul Republicii Moldova, sunt încurajat de faptul că atribuiţi prioritate atât de înaltă agendei noastre comune în cadrul Planului de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate. Vă îndemn să purcedeţi, cu energie şi determinare, la realizarea reformelor necesare, politice şi economice."....
Vedeţi textul mesajului accesând pagina Comisiei Europene (versiunea română) aici.
UPDATE 17.30 In scurt timp de la scrierea acestei informatii, de pe site/ul Delegatiei CE in R. Moldova, unde erau plasate comunicate in limbile engleza si romana, mesajul lui Barroso a fost sters. O sa-l mai reitereze dupa alegerea de catre Parlament a lui Filat in fruntea noului Cabinet de Ministri sau vor scrie altul?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Barosso îi scrie lui Filat, îndemnându-l să aprofundeze reformele
Mesajul Domnului José Manuel Durão Barroso, Preşedintele Comisiei Europene către Excelenţa Sa Domnul Vlad Filat, Primul-Ministru al Republicii Moldova
"Excelenţă,
În numele Comisiei Europene, doresc să vă felicit cu desemnarea Dumneavoastră în calitate de Prim-Ministru al Republicii Moldova.
Acesta este un moment critic pentru ţara Dumneavoastră. În urma mandatului care v-a fost oferit de Parlamentul Republicii Moldova, sunt încurajat de faptul că atribuiţi prioritate atât de înaltă agendei noastre comune în cadrul Planului de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate. Vă îndemn să purcedeţi, cu energie şi determinare, la realizarea reformelor necesare, politice şi economice.
Dumneavoastră şi Guvernul Dumneavoastră pot conta şi în continuare pe susţinerea Comisiei Europene în soluţionarea viitoarelor provocări dificile, spre beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.
Aştept cu nerăbdare aprofundarea semnificativă a relaţiilor între ţara Dumneavoastră şi Uniunea Europeană. Experienţa ministerială şi parlamentară a Dumneavoastră este un avantaj preţios în acest sens.
Permiteţi-mi să Vă doresc personal succes în eforturi spre o societate democratică, stabilă şi prosperă în Republica Moldova.
Cu cele mai sincere urări,
José Manuel DurÃo Barroso"
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 16 septembrie 2009
Jose Manuel Barroso a primit al doilea mandat de 5 ani în fruntea Comisiei Europene
În urma votului secret care a avut loc miercuri, Parlamentul European a aprobat numirea lui José Manuel Barroso în calitate de Preşedinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat de cinci ani.
Numirea domnului Barroso a fost aprobată cu 382 voturi pentru, 219 împotrivă şi 117 abţineri din cele 718 voturi exrpimate. Aprobarea desemnării preşedintelui Comisiei necesită simpla majoritate a voturilor exprimate, conform prevederilor Tratatului de la Nisa. De menţionat că abţinerile nu sunt luate în considerare.
Voturi anterioare privind aprobarea Preşedinţilor Comisiei
22 iulie 2004 - José Manuel Barroso: 413 voturi pentru, 251 împotrivă şi 44 abţineri
5 mai 1999 - Romano Prodi: 392 voturi pentru, 72 împotrivă si 41 abţineri
21 iulie 1994 - Jacques Santer: 260 voturi pentru, 238 împotrivă şi 41 abţineri
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Parlamentul European decide astăzi viitorul lui Jose Manuel Barroso
Parlamentul a dezbătut declaraţia de marţi a lui José Manuel Barroso, înainte de votul de miercuri cu privire la desemnarea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Săptămâna trecută acesta şi-a susţinut în faţa grupurilor politice programul pentru următorii cinci ani, azi prezentând în plenul PE priorităţile sale politice.
Dl. Barroso s-a concentrat asupra redresării economice în combinaţie cu piaţa socială, prezentând propunerile pe care intenţionează să le implementeze dacă va fi ales. "Mă angajez să combat dumping-ul social", a declarat acesta, anunţând o revizuire a directivei privind timpul de lucru. El a mai promis iniţiative comunitare menite să reducă discrepanţele actuale legate de remuneraţia între sexe. În ceea ce priveşte bugetul UE, dl Barroso a propus "o abordare bazată pe solidaritate". El a subliniat că "Uniunea Europeană trebuie să dispună de un mod de finanţare a politicilor mai transparent şi mai eficient."
De asemenea, dl Barroso a promis schimbări în structura Comisiei, prin desemnarea unor comisari cu următoarele portofolii: justiţie, drepturi fundamentale şi libertăţi civile/ afaceri interne şi migraţie / schimbări climatice, precum şi crearea postului de "consilier pe probleme ştiinţifice şi inovaţie."
Liderii grupurilor politice
Liderul grupului politic PPE-DE, Joseph DAUL (FR), a confirmat sprijinului grupului său pentru candidatura lui Barroso, avertizând totuşi că "nu este un cec în alb şi trebuie să îndepliniţi aşteptările noastre". El i-a solicitat dlui Barroso să nu piardă timp cu procesul de creare a noului colegiu al comisarilor. "Cetăţenii Europei s-au exprimat în iunie în favoarea PPE" şi "acum îl sprijinim pe dl Barroso" deoarece acesta a dovedit că este "un candidat cu un profil puternic."
Martin SCHULZ (DE) a declarat că dl Barroso nu se bucură de susţinerea grupului S-D, cu toate că a confirmat că grupul său se va întruni în această seară pentru a lua o decizie finală. "Europa are nevoie de o schimbare de direcţie", iar performanţele dlui Barroso vor fi examinate din această perspectivă, a declarat dl Schulz. El a continuat, subliniind necesitatea unor noi legi europene, precum directiva privind serviciile publice: "Este vorba de programul dumneavoastră, dl Barroso, nu putem reduce Europa la doar un om."
Guy VERHOFSTADT (BE) a explicat că grupul ALDE va sprijini candidatura lui Barroso dacă acesta va da curs cererilor specifice precum un plan comun de restructurare a sistemului bancar şi o revizuire intermediară a supravegherii bancare. "Unele grupuri nu sunt convinse de orientările dlui Barroso, dar avem responsabilitatea de a lua o decizie finală cât mai curând posibil."
"Grupul Verzilor/ALE nu are încredere în dumneavoastră", a declarat Daniel COHN-BENDIT (FR), adăugând că "noi credem că merităm ceva mai bun decât dumneavoastră." El a mai solicitat amânarea votului pentru a lua în considerare rezultatul referendumului din Irlanda cu privire la Tratatul de la Lisabona. "Dacă irlandezii se vor exprima in favoarea Tratatului de la Lisabona, vom avea o nouă situaţie pentru Comisie."
Michał Tomasz KAMIŃSKI (ECR, PL) a declarat că susţine desemnarea lui Jose Manuel Barroso. El a arătat că "sunt multe aspecte asupra cărora nu suntem de acord cu dl Barroso, de exemplu Tratatul de la Lisabona, dar el este împotriva egoismului naţional şi de aceea îl susţinem."
Lothar BISKY (GUE/NGL, DE) a subliniat necesitatea unei "Europe sociale, în pace şi care respectă mediul înconjurător", declarând că dl Barroso este "omul nepotrivit ca preşedinte, dacă ne dorim o astfel de Europă"
Nigel FARAGE (EFD, UK) a declarat că Parlamentul nu ar trebui să voteze candidatura dlui Barroso înainte ca poporul irlandez să fi votat cu privire la Tratatul de la Lisabona.
Krisztina MORVAI (NI, HU) a pledat în favoarea unei "schimbări fundamentale" în Europa şi a susţinut că "trebuie să promovăm drepturile fundamentale ale cetăţenilor".
Consiliu
Cecilia MALMSTRÖM, în numele Consiliului, a menţionat că dl Barroso a fost desemnat în mod unanim de cei 27 şefi de stat şi de guvern, care provin din diferite partide politice. Certitudine, stabilitate şi acţiune fermă au fost cuvintele folosite de ministrul suedez pentru afaceri europene pentru a sublinia necesitatea de a rezolva desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene.
Serviciul de presă al PE
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
marți, 15 septembrie 2009
După întrevederea cu Ambasadorul SUA în Moldova, Vladimir Voronin schimbă radical mesajul
Pozitia PCRM privind necesitatea evitarii alegerilor anticipate si votarea conditionata a candidaturii AIE la functia de presedinte al tarii reprezinta o schimbare radicala a mesajului acestei formatiuni, in special al liderului Vladimir Voronin. Cu doar trei zile in urma, presedintele comunistilor declara pentru un post de radio ca doreste alegeri anticipate si ca isi va dedica intreaga activitate pentru a convinge alegatorii ca PCRM sa revina la putere. In acelasi interviu radiofonic, Voronin a acuzat Statele Unite de faptul ca ar fi sustinut opozitia de la Chisinau in alegeri si ca ar vrea sa distruga comunismul din intreaga lume. Coincidenta sau nu, schimbarea mesajului PCRM a venit dupa intrevederea de luni a lui Vladimir Voronin cu Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al SUA in tara noastra, Asif J. Chaudhry. Putem intui ca Statele Unite au suficiente parghii pentru a-l "convinge" pe liderul comunistilor sa devina mai cooperant cu noua majoritate parlamentara si chiar sa-l faca sa nege ca ar fi atacat Occidentul, inclusiv SUA, in interviul radiofonic pomenit mai sus. La aceasta idee ne duce si faptul ca anuntul privind organizarea conferintei de presa a fost lansat in dimineata zilei de marti, deci a fost o actiune ad-hoc.
Gestul PCRM poate avea si alte explicatii. Vladimir Voronin spunea ca s-a intalnit zilele acestea cu liderii PCRM din teritoriu si ca acestea sunt optimisti si gata pentru munca. Totusi, putem pune la indoiala aceasta afirmatie si nu excludem ca activistii PCRM din teritoriu s-ar fi pronuntat negativ vizavi de eventualele alegeri anticipate. Aceasta l-ar fi facut pe presedintele formatiunii sa-si schimbe parerea despre noile anticipate. In acest caz, inaintarea unor conditii pentru ca deputatii comunisti sa voteze candidatul AIE la functia de sef al statului ar insemna o scuza serioasa pentru legiuitorii din PCRM. Astfel, ei vor spune ca "am votat candidatul AIE, dar ei s-au obligat sa continuie politica noastra". E un fel de "4 aprilie 2005", dar cu rolurile schimbate. Straniu lucru e ca in raspunsurile la intrebari, Voronin a inregistrat o contradictie cu mesajul "consensual" citit de pe foaie. In timp ce, inaintand conditiile, s-a spus ca daca acestea se respecta, PCRM este gata sa voteze candidatul AIE la functia de presedinte al tarii, raspunzand la intrebari, Voronin a spus ca deputatii comunisti nu vor vota "un tradator", aluzie la Marian Lupu, care de altfel este si candidatul Aliantei la functia de sef al statului.
De asemenea, in cazul in care AIE refuza conditiile PCRM, care, de altfel, sunt in mare parte pozitive (majorarea salariilor si pensiilor, mai multi bani bugetari pentru medicina etc.), comunistii vor primi un argument serios in vafoarea lor in evenetualitatea unor alegeri anticipate.
Cat priveste conditiile inaintate de PCRM, ele pot fi, in mare parte, usor acceptate de catre AIE. Chiar daca propunerile cu caracter social sunt opusul conditiilor propuse de FMI pentru reluarea creditarii R. Moldova, totusi, la aceasta etapa ele pot fi acceptate. Toate partidele parlamentare au propus in campania electorala majorari de salarii si pensii, mai multi bani pentru medicina etc. Or, noul Guvern nu va putea spune ca nu accepta majorarea salariilor si plata lor la timp, chiar daca intelege foarte bine ca in conditiile crizei economice va fi foarte complicat. Asumarea unor angajamente, fie printr-o declaratie votata de Parlament, fie in alt mod, nu inseamna neaparat si respectarea intocmai a acestor angajamente politice, nu si juridice. Ceea ce s-a intamplat dupa 4 aprilie 2005 si modul in care au fost respectate cele "10 conditii" pentru realegerea lui Voronin spune totul in acest sens.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 14 septembrie 2009
Alegeri parlamentare anticipate în 2011 ?
Cel mai probabil, actualul Parlament va fi dizolvat ca urmare a eşecului (ce urmează) în alegerea şefului statului. Vom fi siguri de aceasta în circa două luni, deşi liderul PCRM Vladimir Voronin ne convinge de pe acum că vom avea anticipate. Comuniştii lucrează pentru viitoarele alegeri anticipate, despre care majoritatea vorbesc că vor fi în 2010, pe motiv că decretul privind dizolvarea Parlamentului va fi semnat cu siguranţă în anul viitor (potrivit legislaţiei, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată pe an, iar în 2009 deja am trecut prin această procedură). Eu pledez pentru ca alegerile parlamentare anticipate să fie organizate în 2011, concomitent cu alegerile locale generale şi cu...alegerile preşedintelui R. Moldova. Trei alegeri, un singur scrutin. Bani bugetari economisiţi, plus timp pentru ca viitorul Guvern să se concentreze asupra depăşirii situaţiei de criză social-economică.
Cum e posibil acest lucru? Mai întâi de toate despre alegerea preşedintelui ţării, care acum se face în Parlament. Noua coaliţie majoritară poate propune un proiect de modificare a Constituţiei, astfel ca şeful statului să fie ales în mod direct, de către cetăţeni, aşa cum a fost până în 2000. Proiectul legii să fie supus unui referendum constituţional, iar rezultatul este practic decis - vot favorabil. Referendumul poate fi organizat, teoretic, prin primăvara-vara lui 2010, iar modificările să intre în vigoare în vara-toamna aceluiaşi an.
Cât priveşte alegerile parlamentare anticipate în 2011, ele pot fi organizate fără a se abate de la norma legală. Deoarece legile moldoveneşti poţi să le interpretezi în diferite feluri, fără a da greş, vom interpreta în cele ce urmează prevederile din aliniatul 3, art. 76, Cod Electoral al R. Moldova.
Articolul 76. Cod electoral
Stabilirea datei alegerilor
(1) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului.
(2) Data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului.
Prin urmare, dacă viitorul preşedinte al ţării nu se alege de către actualul Parlament, Mihai Ghimpu, care exercită şi interimatul funcţiei de Şef al statului, în prima jumătate a anului 2010 semnează decretul privind dizolvarea Legislativului şi stabilirea datei alegerilor anticipate. În decret se menţionează că documentul intră în vigoare în luna aprilie 2011, iar scrutinul se desfăşoară la data X din luna mai, concomitent cu alegerile locale generale şi cu alegerile preşedintelui ţării. Data alegerii preşedintelui R. Moldova şi a alegerilor locale generale se stabileşte de către Parlament prin hotărâre.
Pentru a evita organizarea, o dată la 4 ani, a trei alegeri într-un singur scrutin, în Constituţia modificată se poate de stabilit mandatul de preşedinte al ţării pentru 5 ani, la fel ca în România.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
miercuri, 9 septembrie 2009
AIE - PCRM: scor 3 la 0. Psihologie politico-sportivă
Mai jos este prezentat un scurt comentariu oferit pentru Imedia referitor la efectele hotărârii Curţii Constituţionale de marţi, 8 septembrie.
Paritatea de voturi, 3 la 3, a judecătorilor CC a facut ca scorul AIE vs PCRM sa devina 3 la 0, daca e sa ne exprimam in termeni sportivi. Iar acum conteaza destul de mult cine puncteaza, pe fundalul procesului de formare a noii Puteri, dar si in conditiile unor alegeri parlamentare anticipate, care devin tot mai reale. PCRM a suferit prima infrangere serioasa la 29 iulie, cand a obtinut mai putin de jumatate de mandate in Parlament, cu 12 mai putin decat la 5 aprilie. Cea de-a doua infrangere psihologica a PCRM s-a inregistrat pe 28 august, cand deputatii din AIE au continua sedinta in lipsa comunistilor alegand spicherul Parlamentului. Sperantele PCRM legate de Curtea Constitionala, care, se pare, facea parte dintr-un scenariu mai larg, nu s-au adeverit, solicitarea comunistilor esuand. La fel ca si in sport, in politica "scorul" influenteaza psihologic actorii implicati. Astfel, victoriile obtinute de catre cele 4 partide din AIE le mobilizeaza, le fac mai optimiste si mai sigure pe actiunile lor. Alta e starea de spirit in randul membrilor si simpatizantilor PCRM. Sa pierzi niciodata nu este placut. Si cu cat demonizezi mai tare dusmanul, cu atat mai usturatoare sunt infrangerile in fata acestuia. Acest "scor" politic este si un semnal destul de puternic pentru functionarii publici sau demnitari din mai multe domenii: administratia publica centrala si locala; instantele de drept (procuratura, Centrul anticoruptie, judecatorii), care incearca sa se (re)orienteze in actiunile lor tinand cont de noua realitate politica.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
luni, 7 septembrie 2009
Reflecţii (un pic) întârziate, dar (foarte) necesare despre falsificarea alegerilor
PCRM a falsificat scrutinul din 5 aprilie, adjudecându-şi cu 10-30% mai multe voturi decât ar fi primit în realitate, afirmau cele trei partide de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) după alegerile parlamentare din primăvara anului curent. Am fost printre puţinii oameni care au pus la îndoială cifrele invocate (cel puţin 10% - Filat ; 15% - Urecheanu; 30% - Ghimpu). Nu neg nici faptul că s-au admis încălcări, fraude şi chiar falsificări. Personal cunosc mai multe cazuri de fraudă şi abuz din partea membrilor birourilor electorale. Totuşi, să revenim la cifre, chiar dacă acum nu mai contează relevanţa acestora.
Să admitem că au fost falsificate 10% (cea mai mică cifră invocată de partidele de opoziţie). Aceasta ar fi însemnat peste 150 de mii de voturi în plus pentru PCRM. La 5 aprilie, pentru comunişti, potrivit www.alegeri.md au votat 760 551 persoane. Câteva luni mai târziu, la scrutinul anticipat din 29 iulie, pentru PCRM şi-au dat votul, potrivit aceleiaşi surse, 706 732 de alegători, cu 53 819 mai puţin decât în aprilie. Rezultatul scăzut al PCRM s-a înregistrat inclusiv datorită părăsirii formaţiunii de către ex-spicherul Marian Lupu, care a condus la alegerile anticipate lista PD-ului, formaţiune care a acumulat pe 29 iulie cu 70 915 mai mult decât la 5 aprilie. Se crede că majoritatea voturilor PD-ul le-a atras de pe segmentul electoral al PCRM.
La scrutinul din 29 iulie au participat la vot cu 35 591 persoane mai mult decât la 5 aprilie.
Apare întrebarea, unde sunt cele peste 150 de mii de voturi false ale PCRM, în condiţiile în care PLDM, PL, PD şi AMN au declarat că scrutinul din 29 iulie a fost corect?
Este vreun matematician care poate să ne ajute cu aceste cifre? :))
PS Unii se vor întreba care este rostul unui astfel de comentariu acum. Răspunsul: pentru a arăta modul în care suntem trataţi de politicieni. Indiferent de culoarea lor.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
joi, 3 septembrie 2009
Moldova şi pachetul Balcanilor de Vest
Trăian Băsescu a declarat, zilele acestea, repetat, că R. Moldova trebuie decupată din "pachetul cu Ucraina" şi să adere la UE odată cu statele din Balcanii de Vest. România insistă cel mai mult asupra trecerii R. Moldova în "pachetul Balcanilor de Vest" în ce priveşte relaţia cu UE. Anterior, prin 2005-2006, şi conducerea de la Chişinău insista asupra acestei idei, dar a renunţat la ea punând accentul pe acordarea de către UE ţării noastre a libertăţilor de care beneficiază statele din Balcanii de Vest.
Care e diferenţa între situaţia actuală a R. Moldova şi cea a statelor din Balcanii de Vest? Merită să mai insistăm ca ţara noastră să fie inclusă în "pachetul Balcanilor de Vest"? Mai jos o să încerc să prezint o scurtă analiză la acest subiect.
Drept Balcanii de Vest sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia) şi Albania care în urma aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea ţintă de extindere a acestei organizaţii în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. De asemenea, aceste state nu fac parte din organizaţia NATO, deşi aspiră să adere la aceasta. Totodată, începând cu 2007, aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb), împreună cu Republica Moldova. Statele Balcanilor de Vest sunt:
Albania
Bosnia şi Herţegovina
Croaţia
Kosovo
Republica Macedonia
Muntenegru
Serbia
De unde a apărut sintagma "pachetul Balcanilor de Vest"?
Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a aprobat politica de stabilizare şi asociere, care presupunea semnarea unor Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu statele din Balcanii de Vest, documente ce conţin şi perspectiva de aderare la UE. La fel mai presupunea stabilirea unor zone economice libere şi facilitarea regimului de vize. ASA era considerat drept un pas fundamental în procesul de aderare la UE.
Procesul de stabilizare şi asociere
Procesul de stabilizare şi asociere este forma dată politicii Uniunii Europene faţă de ţările din Balcanii de Vest. Acest proces a fost lansat oficial la reuniunea la nivel înalt de la Zagreb, din noiembrie 2000, şi include următoarele ţări: Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia, inclusiv Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Acest proces urmăreşte să asigure pace şi stabilitate în regiune, oferind sprijin pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept, precum şi pentru dezvoltarea unei economii de piaţă. O foarte mare importanţă este acordată dezvoltării cooperării regionale, în special prin crearea unei zone de liber schimb şi prin dialog politic.
Prin procesul de stabilizare şi asociere, se urmăreşte stabilirea unor relaţii privilegiate între statele incluse în acest proces şi Uniunea Europeană. Aceste state trebuie să aplice reforme în vederea aderării şi să îşi armonizeze legislaţiile naţionale la legislaţia comunitară. Procesul de stabilizare şi asociere a fost consolidat la reuniunea la nivel înalt de la Salonic, din 2003, incluzând elemente ale procesului de aderare. Astfel, el are la bază:
- relaţii contractuale, în baza unor acorduri bilaterale de stabilizare şi asociere, a căror încheiere depinde de progresele înregistrate de către ţara respectivă în cadrul procesului;
- relaţiile comerciale, la nivel regional, cu Uniunea. Ţările din Balcanii de Vest beneficiază de măsuri comerciale preferenţiale în schimburile lor comerciale cu Uniunea;
- un instrument financiar, Instrumentul de Asistenţă de Preaderare (IPA), care înlocuieşte, începând din 2007, programul de asistenţă comunitară pentru reconstrucţie, dezvoltare şi stabilizare (CARDS), derulat în perioada 2000-2006.
Instrumente financiare ale UE pentru statele candidate şi asociate
În perioada 2000-2006, asistenţa de preaderare a constat în trei instrumente financiare:
- Phare11 – program destinat consolidării instituţionale, investiţiilor în infrastructură şi coeziunii economice şi sociale ;
- Ispa – destinat dezvoltării infrastructurii în domeniul mediului şi al transporturilor;
- Sapard – pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
În perioada 2007-2012, funcţionează un singur instrument de preaderare, IPA (Instrument for Pre-accession Assistance – Instrument pentru asistenţa de preaderare), înlocuind toate instrumentele de preaderare anterioare şi programul CARDS, derulat în perioada 2000-2006 în ţările din Balcanii de vest (Albania, Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Montenegru).
Pe lângă instrumentele financiare menţionate, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) acordă cofinanţare statelor candidate.
Sistemul de Prefererinţe Comerciale Autonome (SPCA)
Prin documentul intitulat „Măsurile Comerciale Autonome pentru Balcanii de Vest” (septembrie 2000), UE a introdus un nou regim comercial faţă de: Albania,Bosnia – Herţegovina, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Macedonia si teritoriul vamal Kosovo, constând în eliminarea, în principal, a ultimelor măsuri tarifare în comerţul cu produse industriale şi extinderea prevederilor liberatorii asupra unui număr mai mare de produse agricole şi de pescuit. Prevederile acestui acord au fost aplicate până la 31 decembrie 2005 şi extinse ulterior până in anul 2010.
Ţărilor care au încheiat Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE (Albania, Croaţia, Macedonia) nu li se mai aplică SPCA, aceste facilităţi fiind consolidate în ASA.
Regimul de vize
Comisia Europeana a aprobat în iulie 2009 o propunere in vederea eliminarii vizelor pentru persoanele care detin cetatenia tarilor din regiunea Balcanilor de Vest. Acest lucru va permite cetațenilor din Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, din Muntenegru și din Serbia sa calatoreasca in țarile Schengen cu noile pașapoarte biometrice. Propunerea Comisiei necesita aprobarea Consiliului, dupa consultarea Parlamentului European. Comisia iși menține angajamentul de a liberaliza vizele, de asemenea, pentru cetațenii din Albania și Bosnia și Herțegovina.
Relaţiile contractuale ale statelor din Balcanii de Vest cu UE
În prezent doar două state din Balcanii de Vest - Croaţia şi Macedonia, au statut de ţară candidat. Croaţia este la etapa finală de negociere a capitolelor de aderare, sperând să finiseze aceste tratative în anul curent, iar până în 2011 să adere la UE, iar Macedonia deocamdată nu a început negocierile, pe motiv că Grecia se opune (explicaţia va fi dată mai jos).
Albania a început negocierile privind Acordul de Stabilizare şi Asociere în ianuarie 2003, semându-l în iunie 2006, iar în aprilie 2009 a depus cerere de aderare la UE.
Bosnia şi Herţegovina a început negocierile privind ASA în ianuarie 2006, semnându-l în iunie 2008.
Croaţia a semnat ASA în octombrie 2001, document care a intrat în vigoare în ianuarie 2005. În 2004 Croaţia primeşte statutul de ţară candidat, începând negocierile în 2005. Această ţară speră ca negocierile să fie finalizate în 2009, iar până în 2011 să devină al 28-lea stat membru al UE.
Macedonia a fost prima ţară din Balcanii de Vest care a semnat, în 2001, Acordul de Stabilizare şi Asociere, document care a intrat în vigoare în 2004. În martie 2004 Macedonia a depus cerere de aderare la UE, iar în noiembrie 2005 a primit statut de ţară candidat. Deocamdată nu a început negocierile de aderare.
Serbia a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, în mai 2006 negocierile cu Serbia au fost stopate din cauza “cooperării insuficiente” cu Tribunalul Internaţional Penal. În aprilie 2008 Serbia a semnat ASA, după ce deblocase tratativele la începutul aceluiaşi an.
Muntenegru a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, când era în componenţa confederaţiei cu Serbia (declaraţia de independenţa a fost iunie 2006). În noiembrie 2006 a deschis din nou negocierile, separat, cu Comisia Europeană privind ASA, semnându-l în octombrie 2007.
Barierele în calea integrării europene pentru statele din Balcanii de Vest, plus Turcia
Slovenia blocheaza Croatia, Grecia blocheaza Macedonia, Cipru blocheaza Turcia si Olanda blocheaza Serbia - Parlamentul European cere statelor membre UE sa se axeze pe criterii si nu pe dispute bilaterale. La summitul UE din iunie 2003, din Thessaloniki, Grecia, liderii europeni au promis ca tarile Balcanilor vestici si Turcia au sanse reale la aderare. Cu toate acestea, aderarea tarilor sud-est europene pare a fi problematica cata vreme anumite state deja membre continua sa le blocheze din cauza unor dispute bilaterale. Astfel se intampla in numeroase cazuri, desi documentele UE definesc doar trei criterii clare necesare aderarii la Uniune. Slovenia blocheaza Croatia din cauza unei lungi dispute legate de o anumita granita; Grecia contesta dreptul Macedoniei la numele pe care il poarta; Turcia predominant musulmana lupta cu nedreptatile membrelor UE din cauza profilului sau religios – si peste toate – cu opozitia Ciprului; si Serbia nu poate depasi insistentele Olandei de a-l aresta pe fostul comandant de razboi bosniac sarb, generalul Ratko Mladic.
Moldova în pachetul "Parteneriatului Estic"
Spre deosebire de statele din Balcanii de Vest, Moldova, alături de alte 5 state din CSI, fac parte din Parteneriatul Estic, parte a Politicii Europene de Vecinătate. Aceste state nu au perspectivă de aderare la UE, dar au posibilitatea ca să acceadă la cele 4 libertăţi comunitare.
Moldova şi cooperarea regională cu statele din Balcanii de Vest
Spre deosebire de Ucraina şi alte state vecine UE din Estul Europei, Moldova are un şir de relaţii cu Balcanii de Vest:
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (Moldova a aderat în 2002), devenit în februarie 2008 Consiliul Regional de Cooperare. CRC este destinat susţinerii cooperării regionale în Europa de Sud-Est prin intermediul unui cadru cu apartenenţă şi gestionare regională, care susţine, de asemenea, integrarea europeană şi euro-atlantică. Rolul cheie al CRC este de a genera şi coordona proiecte de dezvoltare şi de a crea un climat politic care să permită implementarea proiectelor de un caracter regional extins pentru beneficiul fiecărei ţări individuale. Activitatea CRC este axată pe 5 domenii prioritare de activitate: Dezvoltarea Economică şi Socială, Infrastructura şi Energetica, Justiţia şi Afaceri Interne, Cooperarea în domeniul Securităţii, Dezvoltarea Capitalului Uman şi Aspecte aferente. Organizaţia menţine relaţii de lucru strînse cu toţi actorii relevanţi în aceste domenii, cum ar fi guvernele, organizaţiile internaţionale, instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile regionale, sectorul privat şi societatea civilă.
CEFTA - Acordul de Liber Schimb în Europa Centrală (Moldova a fost primită în decembrie 2006) . Obiective CEFTA: Promovarea comerţului regional prin anularea/reducerea tarifelor şi eliminarea Barierelor Netarifare. Promovarea unui mediu favorabil Investiţiilor Străine Directe, serviciilor comerciale şi drepturilor de protecţie a proprietăţii intelectuale.
PS Deşi Băsescu se arată optimist în ce priveşte includerea Moldovei în "pachetul Balcanilor de Vest", este foarte puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Cel mai indicat în acest caz este ca Moldova să se concentreze asupra calităţii reformelor, în conformitate cu Planul de Acţiuni, să încheie Acordul de Asociere şi să respecte întocmai angajamentele acestuia. Parteneriatul Estic poate ajuta Moldova să se apropie de standardele UE, astfel ca în 4-5 ani să punem pe agendă, în cel mai serios mod, obţinerea calităţii de ţară asociat.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
