Parteneriatul Estic sau Uniunea Europei de Est: noi speranţe pentru R. Moldova

Suedia şi Polonia vor propune astăzi, la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre ale UE, ce va avea loc la Bruxelles, ideea creării "Parteneriatului Estic" (vedeţi aici), din care să facă parte cele 27 de state UE + R. Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia. Autorii iniţiativei admit şi participarea Belarusului în acest aranjament, doar la nivel de experţi. Membrii acestei organizaţii ar urma să examineze chestiunea anulării vizelor, stabilirea zonelor de liber-schimb şi încheierea unor acorduri strategice. La fel, se preconizează lansarea unor proiecte ce ţin de schimbul de studenţi, protecţia mediului şi cooperarea în domeniul energetic. (Iniţiativa respectivă a fost comentată de către N. Popescu /vedeţi aici/ şi I. Marandici /vedeţi aici/).
Mai întâi de toate cred că trebuie de amintit iniţiativa vicepreşedintelui Uniunii Democrat-Creştine din Parlamentul European, Ingo Friedrich, membru al prezidiului PE, lansată cu aproximativ o lună în urmă. Într-o declaraţie remisă presei, eurodeputatul german a propus crearea unei Uniuni a Europei de Est, în care să intre R. Moldova, Ucraina şi unele state din Kaukaz, care merg pe calea aderării la UE. Uniunea Europei de Est, în concepţia vicepreşedintelui UDC din PE, ar trebui să fie un fel de anti-cameră a UE pentru statele din estul Europei care doresc să adere la marea familie europeană (mai multe vedeţi aici).
Lansarea acestor două iniţiative, pe parcursul unei singure luni, demonstrează atenţia sporită din partea unor state-membre ale UE faţă de ţările din Europa de Est, aspirante la integrarea europeană. Se reliefează deja şi cercul de state europene, care manifestă mai mult interes faţă de această parte a Europei. Din acest grup de state UE fac parte, mai întâi de toate, cele din estul comunităţii europene, aderate recent la UE, dar şi unele state nordice, precum şi Germania (care are un cuvânt greu de spus). Majoritatea observatorilor au remarcat deja că iniţiativele în cauză vin ca un răspuns la Germaniei şi statelor estice la insistenţa unui grup de state sudice, în frunte cu Franţa, de a promova Uniunea Mediteraniană, din care să facă parte şi ţările nord-africane (fostele colonii franceze).
În multe privinţe, ideea Uniunii Europei de Est şi cea a "Parteneriatului Estic" sunt asemănătoare, presupunând o apropierea considerabilă între statele aspirante la integrare şi UE. Chiar dacă în "Parteneriatul Estic", spre deosebire de ideea Uniunii Europei de Est, nu se spune nimic despre perspectiva clară de aderare la UE pentru statele din estul Europei, totuşi statele care lansează proiectul în cauză sunt printre cele mai ferme susţinătoare ale lărgirii UE. Putem să bănuim că în mod intenţionat se evită menţionarea perspectivei de integrare europeană pentru cele 5 state din Europa de Est pentru ca "Parteneriatul Estic" să fie susţinut şi de statele care privesc, deocamdată, sceptic la ideea extinderii în estul continentului (Spania, Italia, Portugalia, parţial Franţa). Cu siguranţă, în cazul în care va fi implementat un astfel de aranjament, se vor înregistra paşi importanţi spre integrarea europeană şi nu este exclus ca, într-o perspectivă medie (aproximativ 10 ani) să se dea şi undă verde pentru aderarea la UE a ţărilor din grupul respectiv. Este şi un element defavorabil R. Moldova, cel a prezenţei într-un grup de state ale căror perspective de aderare la UE par mai îndepărtate (Azerbaidjan şi Armenia). E ceva asemănător cu includerea "în acelaşi pachet" a Croaţiei cu alte state vest-balcanice. Ştim bine că Croaţia este aproape de încheierea negocierilor privind aderarea la UE şi speră că va deveni stat-membru cel târziu în 2012, în timp ce state de felul Serbiei, Muntenegru, Kosovo sunt mult în spatele acesteia. Deci, Chişinăul va trebui să depună eforturi să se evidenţieze pozitiv în promovarea reformelor, comparativ cu, cel puţin, Azerbaidjan şi Armenia, astfel ca să fie scoasă din acest grup.
Cu siguranţă, iniţiativele care urmăresc crearea unor instrumente de sporire a gradului de integrare între statele est-europene şi UE sunt binevenite pentru R. Moldova. Noi vom avea doar de beneficiat în urma realizării acestor proiecte. Ar fi cazul să ne implicăm şi noi în promovarea acestora, totodată, să insistăm asupra unor elemente care ar fi favorabile ţării noastre.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!