Moscova - capitala celui de-al treilea Imperiu Roman, văzută de un urmaş daco-roman

Cu o populaţie de circa 3 ori mai mare decît cea a R. Moldova (inclusiv raioanele de est), Moscova este acum unul dintre cele mai prospere oraşe din lume, dar şi în topul celor mai scumpe localităţi de pe Mapamond. Dacă în Chişinău metrul pătrat de locuinţă se apropie deja de 1000 de euro, atunci în capitala Federaţiei Ruse acest preţ este de 4-6 ori mai mare. Cît plăteşti pentru o bere într-un restaurant din acest megalopolis ar fi suficient pentru a mînca pe săturate şi a mai servi două beri într-un local din Chişinău. Alături de construcţiile mai vechi, clădirile moderne se ridică spre cer cu ajutorul gastarbaiterilor (mîna de lucru a imigranţilor) din fostele republici sovietice, inclusiv a celor din R. Moldova. Străzile sînt măturate, în mare parte, de către cetăţenii tadjici, uzbeci şi kirghizi. De ceva timp, moldovenii acceptă doar servicii cu salarii mai mari. Imaginea moldovenilor apare în Moscova nu doar ca muncitori în construcţii, ci şi ca „persoane mistice, cu puteri supranaturale”. Viziunea politicienilor şi a analiştilor politici ruşi faţă de ţara noastră este una preponderent pozitivă, deşi mai există anumite subiecte ce rămîn în ceaţă. Aceste impresii şi informaţii le-am cules pe parcursul săptămînii trecute în timpul unei vizite la Moscova, împreună cu mai mulţi colegi de breaslă de la Chişinău, în cadrul unui proiect al Agenţiei „RIA Novosti”.

Transnistria trebuie să fie parte componentă a R. Moldova
Subiectul dominant la majoritatea întrevederilor din capitala rusă, cu politicieni şi analişti politici, a fost cel legat de reglementarea transnistreană. În această privinţă există o poziţie unică – Transnistria trebuie să fie parte componentă a R. Moldova, cu un statut special. Autorul recentei declaraţii a Dumei de Stat privind „republicile nerecunoscute”, Alexei Ostrovskiy, şef al Comisiei pentru relaţiile cu CSI şi compatrioţii, vicepreşedinte al partidului condus de Vladimir Jirinovski, a subliniat poziţia diferită a Dumei faţă de Transnistria, pe de o parte, şi faţă de Abhazia şi Osetia de Sud, pe de altă parte. Acesta a declarat că, spre deosebire de Georgia, în R. Moldova nu sînt încercări de a tensiona situaţia şi, dimpotrivă, preşedintele Vladimir Voronin este gata pentru negocieri cu liderul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov. Ostrovskiy, care a anunţat că va vizita Chişinăul în cel mult două luni, a mai relatat că la Tiraspol există persoane care „sînt categoric împotriva negocierilor (cu Moldova n.r.), dar şi politicieni care sînt pentru negocieri”. În acelaşi context deputatul rus a mai evidenţiat că Duma salută declaraţia preşedintelui Voronin referitoare la recunoaşterea neutralităţii R. Moldova. În acelaşi timp, Ostrovskiy nu vede ţara noastră ca „stat unitar”, iar în ce priveşte prezenţa militară rusă în Moldova aceasta ar urma să fie retrasă „după soluţionarea politică a diferendului”. El a dat de înţeles că pe marginea acestor subiecte deocamdată nu există un numitor comun.
Pentru reîntregirea R. Moldova s-a pronunţat şi liderul partidului ultranaţionalist (Liberal-Democrat), Vladimir Jirinovski, care crede că problema transnistreană este artificială şi că populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului „are foarte multe în comun”. „Voronin şi Smirnov trebuie să se înţeleagă”, a declarat Jirinovski în ziua în care cei doi lideri s-au întîlnit la Bender, după o pauză de aproape 7 ani. Totodată, Jirinovski a subliniat că Moldova „nu trebuie să fie stat naţional (cu o singură etnie n.r.)” şi să-şi păstreze neutralitatea.
Veaceslav Nikonov, nepotul fostului ministru sovietic de Externe, Veaceslav Molotov, , director executiv al Fundaţiei „Lumea Rusă”, crede că diferendul transnistrean „este greu de soluţionat”, deşi reglementarea este posibilă, „spre deosebire de conflictele din Abhazia şi Osetia de Sud”. În opinia acestuia, soluţionarea problemei transnistrene trebuie să se realizeze „prin acordarea unei autonomii largi Transnistriei şi garantarea faptului că R. Moldova nu va deveni parte componentă al altui stat”. În opinia altui politolog specializat în „conflictele îngheţate”, Serghei Markedonov, reprezentant al Institutului de analiză militară şi politică, diferendul transnistrean se deosebeşte foarte mult de conflictele din Caucaz sau Balcani. „În Transnistria a fost un conflict deschis de slabă intensitate şi de scurtă durată. La moment, practic nu există conflict la nivelul populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului”, susţine Markedonov care, printre altele, crede în existenţa „identităţii transnistrene”. El a mai subliniat că Moscova trebuie să depună mai multe eforturi pentru a soluţiona diferendul transnistrean, lucrînd în acest sens „inclusiv cu posibila viitoare elită politică de la Chişinău şi Tiraspol”. Acest politolog şi-a exprimat scepticismul în ce priveşte reglementarea definitivă a problemei transnistrene în viitorii doi ani, menţionînd, în acelaşi timp, că Moscova este gata la compromisuri şi că „Rusia nu va include Transnistria în componenţa sa”. În viziunea lui Markedonov, Rusia ar trebui să colaboreze mai mult cu europenii pentru soluţionarea problemei transnistrene. Un alt analist politic, Alexei Venediktov, redactor şef al postului de radio „Eho Moscvî”, este de părere că populaţia din Transnistria urmează să vadă că este mai convenabil în statul reîntregit şi cu o perspectivă europeană.

NATO versus integritatea teritorială a Georgiei şi Ucrainei
Aderarea la NATO a Ucrainei şi Georgiei ar putea costa scump aceste state, existînd posibilitatea ca ele să „plătească” cu teritorii pasul respectiv. Astfel cred atît politicienii, cît şi politologii ruşi. Ambasadorul FR la Kiev, Victor Cernomîrdin, a declarat, la o conferinţă de presă, că deşi Rusia nu poate interzice aderarea Ucrainei la NATO, această acţiune „ar duce la deteriorarea relaţiilor ruso-ucrainene”. Alexei Ostrovskiy a subliniat în acest sens că dacă Ucraina va adera la NATO, „Duma de Stat va cere schimbarea statutului Crimeii”, dînd de înţeles că ar putea contribui la fărîmiţarea teritorială a statului vecin. O opinie similară în privinţa Ucrainei a expus şi Serghei Markedonov, care a menţionat că tătarii din Crimeea ar putea cere independenţa regiunii. Totodată, Veaceslav Nikonov a spus expres că Georgia, în cazul în care va adera la NATO, va intra „doar jumătate de ţară”, iar Rusia va recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. Mai mult, el crede că aderarea Georgiei la NATO ar putea conduce, în conformitate cu art. 5 al Tratatului Nord-Atlantic, la un atac nuclear asupra Rusiei.
În timp ce Al. Venediktov este de părere că poziţiile Rusiei şi Occidentului se vor apropia, existînd deja semnale în acest sens, V. Nikonov crede că divergenţele între acestea se vor păstra.
Premierul moldovean va pleca în vizită la Moscova
La întrevederea cu Ambasadorul R. Moldova în FR, Vasile Sturza, acesta a anunţat despre vizita pe care o va avea la Moscova, pe 23 aprilie, premierul moldovean, Zinaida Greceanîi. De asemenea, el a mai informat că în perioada 19-20 mai va sosi în vizită la Chişinău Serghei Mironov, preşedintele Consiliului Federaţiei, (Camera Superioară a Parlamentului rus), iar în toamnă în Moldova va sosi Boris Grîzlov, spicher al Dumei de Stat.

Moldoveanul mitic şi muncitorul real
De la începutul anului curent, permise de muncă în Moscova au primit 16 mii de moldoveni (în total au fost eliberate 150 de mii de permise de muncă). Potrivit lui Artiom Frolov, reprezentant al serviciului de migraţie din Moscova, în primele luni ale anului curent au fost sancţionaţi administrativ, pentru încălcarea regulilor de migraţie, circa 2000 de moldoveni, deşi, spune acesta, încălcările administrative din partea cetăţenilor noştri s-a redus în această perioadă de 1,5 ori. În acelaşi timp, a crescut numărul infracţiunilor comise de concetăţenii noştri. Majoritatea moldovenilor se angajează în construcţii şi comerţ, cu toate că există şi medici, profesori, ingineri etc.
În spectacolul „Predbanik”, pus acum în scenă la teatrul „Mossovet”, unul dintre personajele principale, pe nume Nichiforă, este prezentat ca moldovean, care „prin anumite tehnici speciale, poate să influenţeze subconştientul cetăţenilor, astfel ca aceştia să voteze pentru un anumit candidat”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!