Comunişti la pătrat. La Chişinău ar putea fi creat Partidul Comunist din Moldova

La Chişinău ar putea apărea în lunile următoare Partidul Comunist din Moldova (a nu se convunda cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, existent). De cateva zile se discuta prin piaţă că noua entitate politică va fi creată de către Maia Laguta cu Alexandr Lomakin. Astfel de zvonuri au apărut încă mai demult, iar acţiunile de protest din faţa Primăriei Chişinău, gestionate de către "revoluţionara Laguta" (şi Lomakin), dau dreptate informaţiilor respective. Nu exclud că această schemă cu majorarea tarifelor, respectiv, scoaterea pensionarilor în stradă ar fi fost coordonată de către "specialişti" din cadrul AIE cu această cunoscută "revoluţionară". Mişcarea este simplă şi presupune împuşcarea a doi iepuri cu un singur foc: 1 racordezi tarifele şi soluţionezi problema financiară a unor instituţii municipale; 2 contribui la crearea unei clone comuniste pentru a dispersa şi mai mult electoratul PCRM în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate (protestele de stradă au menirea să o facă pe Laguta şi mai cunoscută, în special în rândul pensionarilor care reprezintă electoratul de bază al PCRM. In asemenea situatie, scoaterea de catre PCRM a oamenilor in strada ar putea sa se intoarca cu efect de bumerang impotriva lor). 

O tentativă de a crea PCM (cu doctrină leninist-marxistă) a avut loc şi în 2005 sau 2006, dar atunci a eşuat (liderul grupului de iniţiativă a fost arestat şi ideea a murit). Acum când Ministerul Justiţiei aparţine AIE este uşor de presupus că PCM va fi înregistrat fără probleme. În condiţiile în care PCM va fi gestionat bine din punct de vedere al imaginii, atunci PCRM ar putea avea probleme destul de serioase, chiar dacă presupuşii lideri ai PCM au un potenţial redus în raport cu liderii PCRM. 

Despre "partidele clonă" ca tehnologie electorală am scris şi în teza mea, descriind mai multe exemple şi din R. Moldova. Va trebui să completez lucrarea şi cu acest exemplu?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Despre algoritm şi profesionalism

Un comentariu pentru Imedia referitor la programul de guvernare al AIE şi componenţa noului Guvern:

„Programul de guvernare al AIE pune accentul pe reformarea mai multor domenii, dar, in special, a instituţiilor care asigură funcţionarea statului de drept”, a declarat pentru Imedia analistul Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.

„Reformele acestor instituţii şi domenii, cum ar fi justiţia, mass-media, drepturile omului, autonomia locală, supremaţia legii, corespund prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova -UE. 

Anume aceste domenii sunt menţionate drept problematice in toate cele trei rapoarte de progres ale Comisiei Europene privind realizarea Planului de Acţiuni In cazul in care se va reuşi aprofundarea reformelor pe domeniile respective, atunci se va putea realiza mai uşor prioritatea de bază a noului Guvern - integrarea europeană. Noul cabinet de miniştri trebuie să demonstreze cetăţenilor moldoveni şi structurilor europene că angajamentele asumate in programul de guvernare vor deveni realitate, astfel ca in perioada in care vor fi lansate negocierile privind noul cadru juridic cu UE, Moldova să poată obţine o deschidere cat mai largă şi susţinere aprofundată din partea Bruxelles-lui. In programul de guvernare se mai atestă o deschidere a noii conduceri spre societatea civilă, experienţa şi profesionalismul căreia poate ajuta la elaborarea şi realizarea politicilor publice”, a spus dl Cristal.

Potrivit analistului, „punctul slab al programului este lipsa unui plan detaliat anticriză, la fel şi accentele slabe puse pe sfera socială, aceasta in condiţiile in care criza economică in Republica Moldova loveşte tot mai dur, iar bugetul public seacă tot mai mult. Acest aspect ar putea turna apă la moara opoziţiei comuniste care evidenţia mereu in programele sale de guvernare caracterul social. In general, programul de guvernare poate fi caracterizat drept unul liberal.

Formarea Guvernului de coaliţie in conformitate cu un algoritm este o practică mondială, doar că istoria ţării noastre generează îngrijorări in acest sens. Alianţa pentru Democrație şi Reforme, creata in conformitate cu un algoritm, in 1998, a sfârşit rău.

Partajarea politică a ministerelor este un lucru firesc, doar că ar urma să mai fie respectată şi o condiţie necesară – profesionalismul miniştrilor. Or, componenţa nominală a Guvernului, din care fac parte miniştri foarte buni şi miniştri foarte slabi ori problematici, dă in vileag problema despre care s-a mai vorbit: criza de cadre in anumite partide. Cei care sunt vizaţi drept “miniştri slabi” ori “problematici” trebuie să demonstreze intregii societăţi că cei care formulează acum critici nu au avut dreptate”, a menționat Oleg Cristal.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Preşedinţia UE salută numirea noului guvern al R. Moldova

The European Union welcomes the appointment of a Government in the Republic of
Moldova, following the repeat parliamentary elections on 29 July. The European Union
notes with satisfaction all political contributions to the democratic process following the
elections and trusts that a climate of responsible cooperation will prevail as political
developments proceed.
The appointment of a Government is an essential first step, which will enable Moldova to
begin to tackle the critical challenges that it faces, in particular in the context of the world
economic and financial crisis, and to move forward with reforms. The European Union
stands ready to support Moldova in these efforts and reaffirms its commitment to deepen
and strengthen its relations with Moldova, including in the framework of the Eastern
Partnership. In particular, the European Union looks forward to starting, as soon as
possible, negotiations on a new agreement with Moldova that will replace and go beyond
the current Partnership and Cooperation Agreement. In this context, the European Union
welcomes the decision to abolish the changes to Moldova’s visa policies introduced this
April, which ensures equal treatment of all EU citizens.
The European Union reiterates its call on all political actors to engage in a constructive
political dialogue in order to conclude the post-electoral political process, in particular
through the election of a new President.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Integrarea europeană - prioritatea fundamentală a Guvernului Filat

Din programul de guvernare al AIE:

Integrarea europeană 
Guvernul Republicii Moldova porneşte de la premisa că integrarea europeană este un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea ţării într-un sistem de stabilitate şi prosperitate, în care guvernează valorile democratice şi respectul pentru libertăţile fundamentale ale omului. Totodată asumarea şi implementarea cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă din parcursul european reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza modernizarea ţării sub aspect politic, economic, social. Or, integrarea europeană înseamnă, în primul rînd, transformări interne ale ţării. Guvernul Republicii Moldova îşi propune să depună eforturi susţinute pentru promovarea reformelor solicitate atît de societatea moldovenească, cît şi de comunitatea internaţională în domeniile asigurării libertăţii mass-media, independenţei sistemului judiciar, liberalizării economiei – domenii vitale pentru promovarea veridică a integrării europene a ţării. Prin promovarea coerentă a unor politici de europenizare a tuturor aspectelor vieţii social-politice şi economice a ţării şi semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, Guvernul va reuşi să transforme Republica Moldova într-o perioadă previzibilă într-o ţară eligibilă pentru aderarea la UE.
Acţiuni prioritare: 
1. Integrarea Europeană 
• Implicarea activă a întregii societăţi, a tuturor forţelor politice şi a actorilor externi relevanţi în vederea transformării Republicii Moldova într-un stat european cu o perspectivă reală de aderare la UE;  
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Consolidarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru promovarea integrării europene la nivel de Guvern şi al fiecărui minister în parte, astfel încît procesul de integrare europeană să devină prioritatea majoră în activitatea fiecărei structuri guvernamentale;
• Aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
• Valorificarea plenară a oportunităţilor oferite de către "Parteneriatul Estic";
• Încheierea Acordului de Asociere cu UE;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încît să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Evaluarea posibilităţilor conectării la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice din Bazinul Caspic spre Europa, precum şi a altor opţiuni de asigurare a securităţi energetice a Republicii Moldova; 
• Conectarea Republicii Moldova la reţelele de transport european, liberalizarea transporturilor aeriene;
• Sporirea rolului UE în soluţionarea conflictului transnistrean; 
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.




Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Polonia vrea un Comisar european pentru Parteneriatul Estic

   Polonia doreşte instituirea unui Comisar european pentru Parteneriatul Estic. Despre aceasta a anunţat şeful diplomaţiei polone, Radoslav Sikorski. El a afirmat că Varşovia convinge acum Bruxelles-ul despre necesitatea creării postului de comisar, în competenţa căruia să fie politicile din cadrul Parteneriatului Estic. Se pare că ministrul de Externe al Poloniei l-a convins deja în acest sens pe preşedintele Parlamentului European Eji Buzek, scrie presa străină. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Puterea de gravitaţie a Puterii sau metamorfoze cu iz politic

   Puterea este un punct de atracţie foarte puternic (să-mi fie iertată tautologia). La o emisiune recentă la Jurnal TV spuneam că PCRM, ca fost partid de guvernare, a trecut 8 ani printr-un proces centripet, iar motivul acestei gravitaţii a fost faptul că acesta se afla la putere şi avea un rating înalt. De câteva luni, după plecarea lui Marian Lupu din formaţiune, PCRM a intrat într-un proces centrifug. Explicaţia acestui fenomen este iarăşi legată de putere sau, mai corect spus, deja de lipsa puterii, care a trecut la AIE. 

La conferinţa de presă de săptămâna trecută liderul comuniştilor Vladimir Voronin spunea că PCRM trebuie să scape de "trădătorii şi lipitorile" care au mai rămas în formaţiunea sa. El ştie ce spune şi a continuat în mod corect precizând că pentru "lipitori Voronin este important doar atunci când este la putere". Atât în PCRM, cât şi în preajma acestuia (mai) sunt multe "lipitori", dar care încep să se desprindă. 

Printe primele semnale că "lipitorile" îşi schimbă purtătorul au fost deciziile CCA (adoptate cu majoritate de voturi, inclusiv cu votul preşedintelui instituţiei) prin care s-a criticat dur Compania publică "Moldova 1". Declaraţia preşedintelui CCA făcută pentru TV 7 precum că el preferă să fie concediat "de Corina Fusu (PL), decât de Mark Tkaciuk (PCRM)" a fost un bolovan aruncat în ograda staff-ului comuniştilor de către cel care a fost promovat de către PCRM. Reacţia nu s-a lăsat mult aşteptată. Gorincio a devenit ţinta atacurilor din mai multe părţi (citiţi presa de astăzi).

Întâlnirea de ieri a candidatului la funcţia de prim-ministru Vladimir Filat cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv patronate, sindicate etc. a devenit o nouă platformă de manifestare pentru "lipitori". Cei care până ieri lucrau bine merci cu fosta conducere, acum o critică şi laudă deja profesionalismul echipei AIE. Reacţia iarăşi nu s-a lăsat aşteptată. Conducerea sindicatelor a fost (prima) ţintă a presei. 

Într-un film rusesc, produs în perioada sovietică, într-un sătuc din Rusia, în care ba intrau roşii, ba albgardiştii, era un bărbat care îşi întorcea chipiul (cu steaua roşie şi fără ea) în dependenţă de cei care vineau în sat. Fraza lui: "Opiati vlasti meneaetsea!" este valabilă şi actuală pentru noi. 

PS Aceste procese vor deveni tot mai evidente în viitorul apropiat. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Gafă "intenţionată" a lui Barroso în raport cu Filat?

Mesajul lui José Manuel Durão Barroso, Preşedintele Comisiei Europene către Vlad Filat, candidat la funcţia de Prim-Ministru al Republicii Moldova, făcut public astăzi, este unul destul de ciudat. Mai întâi de toate a apărut întrebarea de ce este felicitat un CANDIDAT la funcţia de prim-ministru. Citind textul mesajului observăm însă că este vorba de O GREŞEALĂ.  Este această greşeală intenţionată sau e o scăpare  a birocraţilor din Delegaţia Comisiei Europene de la Chişinău, materializată de către eurobirocraţii de la Bruxelles.  Gafa constă în faptul că Barroso în felicită pe Filat pentru "mandatul...oferit de Parlamentul R. Moldova". Filat deocamdata NU a primit mandatul Parlamentului. 

Mai jos evidenţiez formula în cauză din mesajul lui Barroso. 

"Excelenţă, 

În numele Comisiei Europene, doresc să vă felicit cu desemnarea Dumneavoastră în calitate de Prim-Ministru al Republicii Moldova. 

Acesta este un moment critic pentru ţara Dumneavoastră. În urma mandatului care v-a fost oferit de Parlamentul Republicii Moldova, sunt încurajat de faptul că atribuiţi prioritate atât de înaltă agendei noastre comune în cadrul Planului de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate. Vă îndemn să purcedeţi, cu energie şi determinare, la realizarea reformelor necesare, politice şi economice.".... 

Vedeţi textul mesajului accesând pagina Comisiei Europene (versiunea română) aici. 

UPDATE 17.30 In scurt timp de la scrierea acestei informatii, de pe site/ul Delegatiei CE in R. Moldova, unde erau plasate comunicate in limbile engleza si romana, mesajul lui Barroso a fost sters. O sa-l mai reitereze dupa alegerea de catre Parlament a lui Filat in fruntea noului Cabinet de Ministri sau vor scrie altul?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Barosso îi scrie lui Filat, îndemnându-l să aprofundeze reformele

Mesajul Domnului José Manuel Durão Barroso, Preşedintele Comisiei Europene către Excelenţa Sa Domnul Vlad Filat, Primul-Ministru al Republicii Moldova 

"Excelenţă, 

În numele Comisiei Europene, doresc să vă felicit cu desemnarea Dumneavoastră în calitate de Prim-Ministru al Republicii Moldova. 

Acesta este un moment critic pentru ţara Dumneavoastră. În urma mandatului care v-a fost oferit de Parlamentul Republicii Moldova, sunt încurajat de faptul că atribuiţi prioritate atât de înaltă agendei noastre comune în cadrul Planului de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate. Vă îndemn să purcedeţi, cu energie şi determinare, la realizarea reformelor necesare, politice şi economice. 

Dumneavoastră şi Guvernul Dumneavoastră pot conta şi în continuare pe susţinerea Comisiei Europene în soluţionarea viitoarelor provocări dificile, spre beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova. 

Aştept cu nerăbdare aprofundarea semnificativă a relaţiilor între ţara Dumneavoastră şi Uniunea Europeană. Experienţa ministerială şi parlamentară a Dumneavoastră este un avantaj preţios în acest sens.

Permiteţi-mi să Vă doresc personal succes în eforturi spre o societate democratică, stabilă şi prosperă în Republica Moldova. 


Cu cele mai sincere urări, 

José Manuel DurÃo Barroso"

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Jose Manuel Barroso a primit al doilea mandat de 5 ani în fruntea Comisiei Europene

În urma votului secret care a avut loc miercuri, Parlamentul European a aprobat numirea lui José Manuel Barroso în calitate de Preşedinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat de cinci ani.


Numirea domnului Barroso a fost aprobată cu 382 voturi pentru, 219 împotrivă şi 117 abţineri din cele 718 voturi exrpimate. Aprobarea desemnării preşedintelui Comisiei necesită simpla majoritate a voturilor exprimate, conform prevederilor Tratatului de la Nisa. De menţionat că abţinerile nu sunt luate în considerare.

 

Voturi anterioare privind aprobarea Preşedinţilor Comisiei

22 iulie 2004 - José Manuel Barroso: 413 voturi pentru, 251 împotrivă şi 44 abţineri 

5 mai 1999 - Romano Prodi: 392 voturi pentru, 72 împotrivă si 41 abţineri

21 iulie 1994 - Jacques Santer: 260 voturi pentru, 238 împotrivă şi 41 abţineri

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Parlamentul European decide astăzi viitorul lui Jose Manuel Barroso

Parlamentul a dezbătut declaraţia de marţi a lui José Manuel Barroso, înainte de votul de miercuri cu privire la desemnarea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Săptămâna trecută acesta şi-a susţinut în faţa grupurilor politice programul pentru următorii cinci ani, azi prezentând în plenul PE priorităţile sale politice.
 
Dl. Barroso s-a concentrat asupra redresării economice în combinaţie cu piaţa socială, prezentând propunerile pe care intenţionează să le implementeze dacă va fi ales. "Mă angajez să combat dumping-ul social", a declarat acesta, anunţând o revizuire a directivei privind timpul de lucru. El a mai promis iniţiative comunitare menite să reducă discrepanţele actuale legate de remuneraţia între sexe. În ceea ce priveşte bugetul UE, dl Barroso a propus "o abordare bazată pe solidaritate". El a subliniat că "Uniunea Europeană trebuie să dispună de un mod de finanţare a politicilor mai transparent şi mai eficient."

De asemenea, dl Barroso a promis schimbări în structura Comisiei, prin desemnarea unor comisari cu următoarele portofolii: justiţie, drepturi fundamentale şi libertăţi civile/ afaceri interne şi migraţie / schimbări climatice, precum şi crearea postului de "consilier pe probleme ştiinţifice şi inovaţie."

 
Liderii grupurilor politice

Liderul grupului politic PPE-DE, Joseph DAUL (FR), a confirmat sprijinului grupului său pentru candidatura lui Barroso, avertizând totuşi că "nu este un cec în alb şi trebuie să îndepliniţi aşteptările noastre". El i-a solicitat dlui Barroso să nu piardă timp cu procesul de creare a noului colegiu al comisarilor. "Cetăţenii Europei s-au exprimat în iunie în favoarea PPE" şi "acum îl sprijinim pe dl Barroso" deoarece acesta a dovedit că este "un candidat cu un profil puternic."

Martin SCHULZ (DE) a declarat că dl Barroso nu se bucură de susţinerea grupului S-D, cu toate că a confirmat că grupul său se va întruni în această seară pentru a lua o decizie finală. "Europa are nevoie de o schimbare de direcţie", iar performanţele dlui Barroso vor fi examinate din această perspectivă, a declarat dl Schulz. El a continuat, subliniind necesitatea unor noi legi europene, precum directiva privind serviciile publice: "Este vorba de programul dumneavoastră, dl Barroso, nu putem reduce Europa la doar un om."

Guy VERHOFSTADT (BE) a explicat că grupul ALDE va sprijini candidatura lui Barroso dacă acesta va da curs cererilor specifice precum un plan comun de restructurare a sistemului bancar şi o revizuire intermediară a supravegherii bancare. "Unele grupuri nu sunt convinse de orientările dlui Barroso, dar avem responsabilitatea de a lua o decizie finală cât mai curând posibil."

"Grupul Verzilor/ALE nu are încredere în dumneavoastră", a declarat Daniel COHN-BENDIT (FR), adăugând că "noi credem că merităm ceva mai bun decât dumneavoastră." El a mai solicitat amânarea votului pentru a lua în considerare rezultatul referendumului din Irlanda cu privire la Tratatul de la Lisabona. "Dacă irlandezii se vor exprima in favoarea Tratatului de la Lisabona, vom avea o nouă situaţie pentru Comisie."

Michał Tomasz KAMIŃSKI (ECR, PL) a declarat că susţine desemnarea lui Jose Manuel Barroso. El a arătat că "sunt multe aspecte asupra cărora nu suntem de acord cu dl Barroso, de exemplu Tratatul de la Lisabona, dar el este împotriva egoismului naţional şi de aceea îl susţinem."

Lothar BISKY (GUE/NGL, DE) a subliniat necesitatea unei "Europe sociale, în pace şi care respectă mediul înconjurător", declarând că dl Barroso este "omul nepotrivit ca preşedinte, dacă ne dorim o astfel de Europă" 

Nigel FARAGE (EFD, UK) a declarat că Parlamentul nu ar trebui să voteze candidatura dlui Barroso înainte ca poporul irlandez să fi votat cu privire la Tratatul de la Lisabona. 

Krisztina MORVAI (NI, HU) a pledat în favoarea unei "schimbări fundamentale" în Europa şi a susţinut că "trebuie să promovăm drepturile fundamentale ale cetăţenilor". 

Consiliu

Cecilia MALMSTRÖM, în numele Consiliului, a menţionat că dl Barroso a fost desemnat în mod unanim de cei 27 şefi de stat şi de guvern, care provin din diferite partide politice. Certitudine, stabilitate şi acţiune fermă au fost cuvintele folosite de ministrul suedez pentru afaceri europene pentru a sublinia necesitatea de a rezolva desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene.

Serviciul de presă al PE

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

După întrevederea cu Ambasadorul SUA în Moldova, Vladimir Voronin schimbă radical mesajul

Pozitia PCRM privind necesitatea evitarii alegerilor anticipate si votarea conditionata a candidaturii AIE la functia de presedinte al tarii reprezinta o schimbare radicala a mesajului acestei formatiuni, in special al liderului Vladimir Voronin. Cu doar trei zile in urma, presedintele comunistilor declara pentru un post de radio ca doreste alegeri anticipate si ca isi va dedica intreaga activitate pentru a convinge alegatorii ca PCRM sa revina la putere. In acelasi interviu radiofonic, Voronin a acuzat Statele Unite de faptul ca ar fi sustinut opozitia de la Chisinau in alegeri si ca ar vrea sa distruga comunismul din intreaga lume. Coincidenta sau nu, schimbarea mesajului PCRM a venit dupa intrevederea de luni a lui Vladimir Voronin cu Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al SUA in tara noastra, Asif J. Chaudhry. Putem intui ca Statele Unite au suficiente parghii pentru a-l "convinge" pe liderul comunistilor sa devina mai cooperant cu noua majoritate parlamentara si chiar sa-l faca sa nege ca ar fi atacat Occidentul, inclusiv SUA, in interviul radiofonic pomenit mai sus. La aceasta idee ne duce si faptul ca anuntul privind organizarea conferintei de presa a fost lansat in dimineata zilei de marti, deci a fost o actiune ad-hoc. 

Gestul PCRM poate avea si alte explicatii. Vladimir Voronin spunea ca s-a intalnit zilele acestea cu liderii PCRM din teritoriu si ca acestea sunt optimisti si gata pentru munca. Totusi, putem pune la indoiala aceasta afirmatie si nu excludem ca activistii PCRM din teritoriu s-ar fi pronuntat negativ vizavi de eventualele alegeri anticipate. Aceasta l-ar fi facut pe presedintele formatiunii sa-si schimbe parerea despre noile anticipate. In acest caz, inaintarea unor conditii pentru ca deputatii comunisti sa voteze candidatul AIE la functia de sef al statului ar insemna o scuza serioasa pentru legiuitorii din PCRM. Astfel, ei vor spune ca "am votat candidatul AIE, dar ei s-au obligat sa continuie politica noastra". E un fel de "4 aprilie 2005", dar cu rolurile schimbate. Straniu lucru e ca in raspunsurile la intrebari, Voronin a inregistrat o contradictie cu mesajul "consensual" citit de pe foaie. In timp ce, inaintand conditiile, s-a spus ca daca acestea se respecta, PCRM este gata sa voteze candidatul AIE la functia de presedinte al tarii, raspunzand la intrebari, Voronin a spus ca deputatii comunisti nu vor vota "un tradator", aluzie la Marian Lupu, care de altfel este si candidatul Aliantei la functia de sef al statului.  

De asemenea, in cazul in care AIE refuza conditiile PCRM, care, de altfel, sunt in mare parte pozitive (majorarea salariilor si pensiilor, mai multi bani bugetari pentru medicina etc.), comunistii vor primi un argument serios in vafoarea lor in evenetualitatea unor alegeri anticipate. 

Cat priveste conditiile inaintate de PCRM, ele pot fi, in mare parte, usor acceptate de catre AIE. Chiar daca propunerile cu caracter social sunt opusul conditiilor propuse de FMI pentru reluarea creditarii R. Moldova, totusi, la aceasta etapa ele pot fi acceptate. Toate partidele parlamentare au propus in campania electorala majorari de salarii si pensii, mai multi bani pentru medicina etc. Or, noul Guvern nu va putea spune ca nu accepta majorarea salariilor si plata lor la timp, chiar daca intelege foarte bine ca in conditiile crizei economice va fi foarte complicat. Asumarea unor angajamente, fie printr-o declaratie votata de Parlament, fie in alt mod, nu inseamna neaparat si respectarea intocmai a acestor angajamente politice, nu si juridice. Ceea ce s-a intamplat dupa 4 aprilie 2005 si modul in care au fost respectate cele "10 conditii" pentru realegerea lui Voronin spune totul in acest sens. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Alegeri parlamentare anticipate în 2011 ?

   Cel mai probabil, actualul Parlament va fi dizolvat ca urmare a eşecului (ce urmează) în alegerea şefului statului. Vom fi siguri de aceasta în circa două luni, deşi liderul PCRM Vladimir Voronin ne convinge de pe acum că vom avea anticipate. Comuniştii lucrează pentru viitoarele alegeri anticipate, despre care majoritatea vorbesc că vor fi în 2010, pe motiv că decretul privind dizolvarea Parlamentului va fi semnat cu siguranţă în anul viitor (potrivit legislaţiei, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată pe an, iar în 2009 deja am trecut prin această procedură). Eu pledez pentru ca alegerile parlamentare anticipate să fie organizate în 2011, concomitent cu alegerile locale generale şi cu...alegerile preşedintelui R. Moldova. Trei alegeri, un singur scrutin. Bani bugetari economisiţi, plus timp pentru ca viitorul Guvern să se concentreze asupra depăşirii situaţiei de criză social-economică. 

Cum e posibil acest lucru? Mai întâi de toate despre alegerea preşedintelui ţării, care acum se face în Parlament. Noua coaliţie majoritară poate propune un proiect de modificare a Constituţiei, astfel ca şeful statului să fie ales în mod direct, de către cetăţeni, aşa cum a fost până în 2000. Proiectul legii să fie supus unui referendum constituţional, iar rezultatul este practic decis - vot favorabil. Referendumul poate fi organizat, teoretic, prin primăvara-vara lui 2010, iar modificările să intre în vigoare în vara-toamna aceluiaşi an. 

Cât priveşte alegerile parlamentare anticipate în 2011, ele pot fi organizate fără a se abate de la norma legală. Deoarece legile moldoveneşti poţi să le interpretezi în diferite feluri, fără a da greş, vom interpreta în cele ce urmează prevederile din aliniatul 3, art. 76, Cod Electoral al R. Moldova. 

  Articolul 76. Cod electoral
Stabilirea datei alegerilor 
(1) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului. 
(2) Data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. 
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc în termen de cel mult 45 de zile de la data intrării în vigoare a decretului. 

Prin urmare, dacă viitorul preşedinte al ţării nu se alege de către actualul Parlament, Mihai Ghimpu, care exercită şi interimatul funcţiei de Şef al statului, în prima jumătate a anului 2010 semnează decretul privind dizolvarea Legislativului şi stabilirea datei alegerilor anticipate. În decret se menţionează că documentul intră în vigoare în luna aprilie 2011, iar scrutinul se desfăşoară la data X din luna mai, concomitent cu alegerile locale generale şi cu alegerile preşedintelui ţării. Data alegerii preşedintelui R. Moldova şi a alegerilor locale generale se stabileşte de către Parlament prin hotărâre. 

Pentru a evita organizarea, o dată la 4 ani, a trei alegeri într-un singur scrutin, în Constituţia modificată se poate de stabilit mandatul de preşedinte al ţării pentru 5 ani, la fel ca în România. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

AIE - PCRM: scor 3 la 0. Psihologie politico-sportivă

Mai jos este prezentat un scurt comentariu oferit pentru Imedia referitor la efectele hotărârii Curţii Constituţionale de marţi, 8 septembrie. 

Paritatea de voturi, 3 la 3, a judecătorilor CC a facut ca scorul AIE vs PCRM sa devina 3 la 0, daca e sa ne exprimam in termeni sportivi. Iar acum conteaza destul de mult cine puncteaza, pe fundalul procesului de formare a noii Puteri, dar si in conditiile unor alegeri parlamentare anticipate, care devin tot mai reale. PCRM a suferit prima infrangere serioasa la 29 iulie, cand a obtinut mai putin de jumatate de mandate in Parlament, cu 12 mai putin decat la 5 aprilie. Cea de-a doua infrangere psihologica a PCRM s-a inregistrat pe 28 august, cand deputatii din AIE au continua sedinta in lipsa comunistilor alegand spicherul Parlamentului. Sperantele PCRM legate de Curtea Constitionala, care, se pare, facea parte dintr-un scenariu mai larg, nu s-au adeverit, solicitarea comunistilor esuand. La fel ca si in sport, in politica "scorul" influenteaza psihologic actorii implicati. Astfel, victoriile obtinute de catre cele 4 partide din AIE le mobilizeaza, le fac mai optimiste si mai sigure pe actiunile lor. Alta e starea de spirit in randul membrilor si simpatizantilor PCRM. Sa pierzi niciodata nu este placut. Si cu cat demonizezi mai tare dusmanul, cu atat mai usturatoare sunt infrangerile in fata acestuia. Acest "scor" politic este si un semnal destul de puternic pentru functionarii publici sau demnitari din mai multe domenii: administratia publica centrala si locala; instantele de drept (procuratura, Centrul anticoruptie, judecatorii), care incearca sa se (re)orienteze in actiunile lor tinand cont de noua realitate politica. 
 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Reflecţii (un pic) întârziate, dar (foarte) necesare despre falsificarea alegerilor

PCRM a falsificat scrutinul din 5 aprilie, adjudecându-şi cu 10-30% mai multe voturi decât ar fi primit în realitate, afirmau cele trei partide de opoziţie (PL, PLDM şi AMN) după alegerile parlamentare din primăvara anului curent. Am fost printre puţinii oameni care au pus la îndoială cifrele invocate (cel puţin 10% - Filat ; 15% - Urecheanu; 30% -  Ghimpu). Nu neg nici faptul că s-au admis încălcări, fraude şi chiar falsificări. Personal cunosc mai multe cazuri de fraudă şi abuz din partea membrilor birourilor electorale. Totuşi, să revenim la cifre, chiar dacă acum nu mai contează relevanţa acestora. 

    Să admitem că au fost falsificate 10% (cea mai mică cifră invocată de partidele de opoziţie). Aceasta ar fi însemnat peste 150 de mii de voturi în plus pentru PCRM. La 5 aprilie, pentru comunişti, potrivit www.alegeri.md au votat 760 551 persoane.  Câteva luni mai târziu, la scrutinul anticipat din 29 iulie, pentru PCRM şi-au dat votul, potrivit aceleiaşi surse, 706 732 de alegători, cu 53 819 mai puţin decât în aprilie. Rezultatul scăzut al PCRM s-a înregistrat inclusiv datorită părăsirii formaţiunii de către ex-spicherul Marian Lupu, care a condus la alegerile anticipate lista PD-ului, formaţiune care a acumulat pe 29 iulie cu 70 915 mai mult decât la 5 aprilie. Se crede că majoritatea voturilor PD-ul le-a atras de pe segmentul electoral al PCRM. 

La scrutinul din 29 iulie au participat la vot cu 35 591 persoane mai mult decât la 5 aprilie.

Apare întrebarea, unde sunt cele peste 150 de mii de voturi false ale PCRM, în condiţiile în care PLDM, PL, PD şi AMN au declarat că scrutinul din 29 iulie a fost corect? 

Este vreun matematician care poate să ne ajute cu aceste cifre? :)) 

PS Unii se vor întreba care este rostul unui astfel de comentariu acum. Răspunsul: pentru a arăta modul în care suntem trataţi de politicieni. Indiferent de culoarea lor. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Moldova şi pachetul Balcanilor de Vest

Trăian Băsescu a declarat, zilele acestea, repetat, că R. Moldova trebuie decupată din "pachetul cu Ucraina" şi să adere la UE odată cu statele din Balcanii de Vest. România insistă cel mai mult asupra trecerii R. Moldova în "pachetul Balcanilor de Vest" în ce priveşte relaţia cu UE. Anterior, prin 2005-2006, şi conducerea de la Chişinău insista asupra acestei idei, dar a renunţat la ea punând accentul pe acordarea de către UE ţării noastre a libertăţilor de care beneficiază statele din Balcanii de Vest. 

Care e diferenţa între situaţia actuală a R. Moldova şi cea a statelor din Balcanii de Vest? Merită să mai insistăm ca ţara noastră să fie inclusă în "pachetul Balcanilor de Vest"? Mai jos o să încerc să prezint o scurtă analiză la acest subiect. 

         Drept Balcanii de Vest sunt denumite statele din fosta Iugoslavie (fără Slovenia) şi Albania care în urma aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană au devenit următoarea ţintă de extindere a acestei organizaţii în Peninsula Balcanică, neexistând însă un calendar precis al aderării. De asemenea, aceste state nu fac parte din organizaţia NATO, deşi aspiră să adere la aceasta. Totodată, începând cu 2007, aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb), împreună cu Republica Moldova. Statele Balcanilor de Vest sunt:
Albania
Bosnia şi Herţegovina
Croaţia
Kosovo
Republica Macedonia
Muntenegru
Serbia
 
 De unde a apărut sintagma "pachetul Balcanilor de Vest"? 

Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, a aprobat politica de stabilizare şi asociere, care presupunea semnarea unor Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu statele din Balcanii de Vest, documente ce conţin şi perspectiva de aderare la UE. La fel mai presupunea stabilirea unor zone economice libere şi facilitarea regimului de vize. ASA era considerat drept un pas fundamental în procesul de aderare la UE.  

Procesul de stabilizare şi asociere
   Procesul de stabilizare şi asociere este forma dată politicii Uniunii Europene faţă de ţările din Balcanii de Vest. Acest proces a fost lansat oficial la reuniunea la nivel înalt de la Zagreb, din noiembrie 2000, şi include următoarele ţări: Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia, inclusiv Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Acest proces urmăreşte să asigure pace şi stabilitate în regiune, oferind sprijin pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept, precum şi pentru dezvoltarea unei economii de piaţă. O foarte mare importanţă este acordată dezvoltării cooperării regionale, în special prin crearea unei zone de liber schimb şi prin dialog politic.
    Prin procesul de stabilizare şi asociere, se urmăreşte stabilirea unor relaţii privilegiate între statele incluse în acest proces şi Uniunea Europeană. Aceste state trebuie să aplice reforme în vederea aderării şi să îşi armonizeze legislaţiile naţionale la legislaţia comunitară. Procesul de stabilizare şi asociere a fost consolidat la reuniunea la nivel înalt de la Salonic, din 2003, incluzând elemente ale procesului de aderare. Astfel, el are la bază: 
- relaţii contractuale, în baza unor acorduri bilaterale de stabilizare şi asociere, a căror încheiere depinde de progresele înregistrate de către ţara respectivă în cadrul procesului;
- relaţiile comerciale, la nivel regional, cu Uniunea. Ţările din Balcanii de Vest beneficiază de măsuri comerciale preferenţiale în schimburile lor comerciale cu Uniunea;
- un instrument financiar, Instrumentul de Asistenţă de Preaderare (IPA), care înlocuieşte, începând din 2007, programul de asistenţă comunitară pentru reconstrucţie, dezvoltare şi stabilizare (CARDS), derulat în perioada 2000-2006. 

Instrumente financiare ale UE pentru statele candidate şi asociate 

În perioada 2000-2006, asistenţa de preaderare a constat în trei instrumente financiare:

- Phare11 – program destinat consolidării instituţionale, investiţiilor în infrastructură şi coeziunii economice şi sociale ;

- Ispa – destinat dezvoltării infrastructurii în domeniul mediului şi al transporturilor;

- Sapard – pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

În perioada 2007-2012, funcţionează un singur instrument de preaderare, IPA (Instrument for Pre-accession Assistance – Instrument pentru asistenţa de preaderare), înlocuind toate instrumentele de preaderare anterioare şi programul CARDS, derulat în perioada 2000-2006 în ţările din Balcanii de vest (Albania, Bosnia-Herzegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Montenegru).

Pe lângă instrumentele financiare menţionate, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Instituţiile Financiare Internaţionale (IFI) acordă cofinanţare statelor candidate. 

Sistemul de Prefererinţe Comerciale Autonome (SPCA)

  Prin documentul intitulat „Măsurile Comerciale Autonome pentru Balcanii de Vest” (septembrie 2000), UE a introdus un nou regim comercial faţă de: Albania,Bosnia – Herţegovina, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Macedonia si teritoriul vamal Kosovo, constând în eliminarea, în principal, a ultimelor măsuri tarifare în comerţul cu produse industriale şi extinderea prevederilor liberatorii asupra unui număr mai mare de produse agricole şi de pescuit. Prevederile acestui acord au fost aplicate până la 31 decembrie 2005 şi extinse ulterior până in anul 2010.

  Ţărilor care au încheiat Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu UE (Albania, Croaţia, Macedonia) nu li se mai aplică SPCA, aceste facilităţi fiind consolidate în ASA.

Regimul de vize

Comisia Europeana a aprobat în iulie 2009 o propunere in vederea eliminarii vizelor pentru persoanele care detin cetatenia tarilor din regiunea Balcanilor de Vest. Acest lucru va permite cetațenilor din Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, din Muntenegru și din Serbia sa calatoreasca in țarile Schengen cu noile pașapoarte biometrice. Propunerea Comisiei necesita aprobarea Consiliului, dupa consultarea Parlamentului European. Comisia iși menține angajamentul de a liberaliza vizele, de asemenea, pentru cetațenii din Albania și Bosnia și Herțegovina. 
 

Relaţiile contractuale ale statelor din Balcanii de Vest cu UE

În prezent doar două state din Balcanii de Vest - Croaţia şi Macedonia, au statut de ţară candidat. Croaţia este la etapa finală de negociere a capitolelor de aderare, sperând să finiseze aceste tratative în anul curent, iar până în 2011 să adere la UE, iar Macedonia deocamdată nu a început negocierile, pe motiv că Grecia se opune (explicaţia va fi dată mai jos).

Albania a început negocierile privind Acordul de Stabilizare şi Asociere în ianuarie 2003, semându-l în iunie 2006, iar în aprilie 2009 a depus cerere de aderare la UE.  

Bosnia şi Herţegovina a început negocierile privind ASA în ianuarie 2006, semnându-l în iunie 2008. 

Croaţia a semnat ASA în octombrie 2001, document care a intrat în vigoare în ianuarie 2005. În 2004 Croaţia primeşte statutul de ţară candidat, începând negocierile în 2005. Această ţară speră ca negocierile să fie finalizate în 2009, iar până în 2011 să devină al 28-lea stat membru al UE. 

Macedonia a fost prima ţară din Balcanii de Vest care a semnat, în 2001, Acordul de Stabilizare şi Asociere, document care a intrat în vigoare în 2004. În martie 2004 Macedonia a depus cerere de aderare la UE, iar în noiembrie 2005 a primit statut de ţară candidat. Deocamdată nu a început negocierile de aderare. 

Serbia a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, în mai 2006 negocierile cu Serbia au fost stopate din cauza “cooperării insuficiente” cu Tribunalul Internaţional Penal. În aprilie 2008 Serbia a semnat ASA, după ce deblocase tratativele la începutul aceluiaşi an.  

Muntenegru a început negocierile privind ASA în aprilie 2005, când era în componenţa confederaţiei cu Serbia (declaraţia de independenţa a fost iunie 2006). În noiembrie 2006 a deschis din nou negocierile, separat, cu Comisia Europeană privind ASA, semnându-l în octombrie 2007.  

Barierele în calea integrării europene pentru statele din Balcanii de Vest, plus Turcia

Slovenia blocheaza Croatia, Grecia blocheaza Macedonia, Cipru blocheaza Turcia si Olanda blocheaza Serbia - Parlamentul European cere statelor membre UE sa se axeze pe criterii si nu pe dispute bilaterale. La summitul UE din iunie 2003, din Thessaloniki, Grecia, liderii europeni au promis ca tarile Balcanilor vestici si Turcia au sanse reale la aderare. Cu toate acestea, aderarea tarilor sud-est europene pare a fi problematica cata vreme anumite state deja membre continua sa le blocheze din cauza unor dispute bilaterale. Astfel se intampla in numeroase cazuri, desi documentele UE definesc doar trei criterii clare necesare aderarii la Uniune. Slovenia blocheaza Croatia din cauza unei lungi dispute legate de o anumita granita; Grecia contesta dreptul Macedoniei la numele pe care il poarta; Turcia predominant musulmana lupta cu nedreptatile membrelor UE din cauza profilului sau religios – si peste toate – cu opozitia Ciprului; si Serbia nu poate depasi insistentele Olandei de a-l aresta pe fostul comandant de razboi bosniac sarb, generalul Ratko Mladic. 

Moldova în pachetul "Parteneriatului Estic"

Spre deosebire de statele din Balcanii de Vest, Moldova, alături de alte 5 state din CSI, fac parte din Parteneriatul Estic, parte a Politicii Europene de Vecinătate. Aceste state nu au perspectivă de aderare la UE, dar au posibilitatea ca să acceadă la cele 4 libertăţi comunitare. 

Moldova şi cooperarea regională cu statele din Balcanii de Vest

Spre deosebire de Ucraina şi alte state vecine UE din Estul Europei, Moldova are un şir de relaţii cu Balcanii de Vest:  
Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (Moldova a aderat în 2002), devenit în februarie 2008 Consiliul Regional de Cooperare. CRC este destinat susţinerii cooperării regionale în Europa de Sud-Est prin intermediul unui cadru cu apartenenţă şi gestionare regională, care susţine, de asemenea, integrarea europeană şi euro-atlantică. Rolul cheie al CRC este de a genera şi coordona proiecte de dezvoltare şi de a crea un climat politic care să permită implementarea proiectelor de un caracter regional extins pentru beneficiul fiecărei ţări individuale. Activitatea CRC este axată pe 5 domenii prioritare de activitate: Dezvoltarea Economică şi Socială, Infrastructura şi Energetica, Justiţia şi Afaceri Interne, Cooperarea în domeniul Securităţii, Dezvoltarea Capitalului Uman şi Aspecte aferente. Organizaţia menţine relaţii de lucru strînse cu toţi actorii relevanţi în aceste domenii, cum ar fi guvernele, organizaţiile internaţionale, instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile regionale, sectorul privat şi societatea civilă.
 CEFTA - Acordul de Liber Schimb în Europa Centrală (Moldova a fost primită în decembrie 2006) . Obiective CEFTA: Promovarea comerţului regional prin anularea/reducerea tarifelor şi eliminarea Barierelor Netarifare. Promovarea unui mediu favorabil Investiţiilor Străine Directe, serviciilor comerciale şi drepturilor de protecţie a proprietăţii intelectuale.

PS Deşi Băsescu se arată optimist în ce priveşte includerea Moldovei în "pachetul Balcanilor de Vest", este foarte puţin probabil ca acest lucru să se întâmple. Cel mai indicat în acest caz este ca Moldova să se concentreze asupra calităţii reformelor, în conformitate cu Planul de Acţiuni, să încheie Acordul de Asociere şi să respecte întocmai angajamentele acestuia. Parteneriatul Estic poate ajuta Moldova să se apropie de standardele UE, astfel ca în 4-5 ani să punem pe agendă, în cel mai serios mod, obţinerea calităţii de ţară asociat. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Demisia lui Voronin - sabotaj sau intoxicare informaţională?

   La Chişinău ceva se coace. Ceva destul de serios. Această concluzie poate fi trasă după confuzia (?) de astăzi legată de (ne)demisia lui Voronin din funcţia de preşedinte al ţării. Ştirea a fost difuzată de către mai multe instituţii media, apropiate PCRM, fiind preluată de către alte mass media. De exemplu, Omega, portal gestionat de Alexandru Petcov, fost purtător de cuvânt al PCRM, a difuzat ştirea respectivă, în varianta rusă, la ora 12.07 (este informaţia din screen). Peste jumătate de oră, site-ul Omega a fost blocat, iar ulterior ştirea a fost scoasă, atât în limba rusă, cât şi cea în română. Potrivit ştirii respective, decizia lui Voronin de a demisiona a fost luată astăzi, 2 septembrie, "în conformitate cu decizia PCRM" (la şedinţa de astăzi a activului partidului). Aceiaşi ştire, practic concomitent, a fost difuzată de către Ria Novosti (apropiată PCRM), preluată de Exo Moskvy. Ulterior a fost difuzată şi de către Interfax (toate ruseşti), care de asemenea este apropiată PCRM şi care citează un deputat comunist, acesta afirmând că Voronin INTENŢIONEAZĂ să demisioneze. 

În mai puţin de o oră de la difuzarea ştirii informaţia a fost dezminţită, iar principala explicaţie a fost că este o "interpretare eronată a jurnaliştilor". Acest fapt putem să-l excludem din start, dat fiind că Omega NICIDECUM nu ar fi difuzat informaţia respectivă fără a fi precizată sigur. Iar ei au toate posibilităţile să facă precizările de rigoare. 

Deci, ce a fost aceasta, o acţiune de intoxicare pusă la care de PCRM (sau dezinformare, pentru a crea o "furtună informaţională" care ar avea menirea să acopere şedinţa de astăzi a Parlamentului, desfăşurată doar cu 53 de deputaţi AIE), ori e o acţiune de sabotaj pusă la cale de către un grup de persoane din PCRM? Ultima variantă nu poate fi exclusă pe motiv că de ceva timp se vorbeşte despre anumite neînţelegeri în cadrul PCRM şi chiar de crearea a două fracţiuni parlamentare a celor 48 de deputaţi comunişti. Când vom afla adevărul?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Revenit într-o realitate bulversată şi confuză

De astăzi sunt revenit la muncă. Trei saptamani toride au trecut. În concediu am încercat să aduc la forma şi conţinutul necesar teza, dar se pare că am parte de o surpriză foarte neplăcută. Am fost anunţat (urmează să confirm acest lucru) că din 1 septembrie intră în vigoare noul regulament privind scrierea tezelor de doctor, care obligă includerea în lucrare a unui capitol obligatoriu, dedicat analizei surselor bibliografice. Şi eu acum sunt în situaţia în care, teza deja finalizată, pregătită pentru susţinere la etapa finală, s-o modific destul de mult. Sper că s-a ţinut cont de principiul retroactivităţii, care ar presupune că cei care au trecut deja prin catedră şi seminarul de profil, să prezintă lucrarea după structura veche. Nu e logic să fie obligat cel care este la susţinerea finală să introducă respectivul capitol, pentru că acesta poate fi scris prost, iar după această susţinere teza nu mai poate fi modificată. 

Luna august a fost marcată politic de evenimentele legate de constituirea noului Parlament. Parcă s-a pornit din loc, deşi unii cred că "alianţa de dreapta a pornit cu stângul". Curtea Constituţională urmează să se pronunţe şi asupra piciorului cu care a pornit AIE. 

A venit toamna şi temperatura atmosferică este în scădere, iar temperatura politică şi socială va fi şi mai încinsă decât în ultima lună de vară. Cine crede că PCRM va ceda uşor puterea, se greşeşte amarnic. Ei nici nu trebuie să o predea, pentru că aşa e logica puterii - pentru ea trebuie să lupţi (de dorit, cu mijloace legale). 

Noul sezon politic va fi unul interesant şi vom încerca să-l urmărim cu atenţie. Lucrurile deocamdată nu sunt clare, dar în următoarele săptămâni se va cunoaşte mai bine "quo vadis Moldova". 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!