Prag redus de la 6 la 5%. Care vor fi efectele?

Parlamentul a adoptat astăzi modificările la Codul electoral prin care se reduce pragul electoral de la 6 la 5% şi, totodată, se reduce pragul pentru validarea alegerilor de la minimum 1/2 din alegătorii înscrişi în lista electorală la cel puţin 1/3+1. Pe cine avantajează aceste modificări?

  În cazul pragului electoral beneficiari direcţi nu există. Tangenţial această modificare are atât elemente pozitive, cât şi negative pentru câteva partide.

elemente pozitive ale pragului de 5% vs 6%

PCRM - 1. Reducerea cu un procent a pragului electoral scoate de pe agendă discuţiile referitor la "pragul nedemocratic... de inspiraţie rusă", care era evidenţiat atât de opoziţie, de societatea civilă şi sugerat de către oficialităţile europene. 5% este un prag existent în mai multe state din UE, prin urmare acuzaţiile că pragul electoral existent ar fi "nedemocratic" nu mai au niciun temei.  

2. Prin reducerea pragului electoral PCRM oferă posibilitatea ca în viitorul Parlament să ajungă şi alte forţe politice mai cooperante cu actualul partid de guvernământ, în eventualitatea alegerii unui candidat al comuniştilor la funcţia de şef al statului. E valabil pentru formaţiunile de centru-stânga sau PPCD. 

3. Prin reducerea pragului electoral, fie şi cu un singur procent, se pot stimula ambiţiile şi speranţele unor partide de pe spectrul de centru-dreapta, care au participat la alegerile anterioare, să mai încerce şi la alegerile anticipate. Astfel, putem avea un număr aproape egal de concurenţi electorali în raport cu 5 aprilie, care "în sondajele reale trec pragul electoral". Aceasta înseamnă dispersarea electoratului pe segmentul de centru-dreapta, voturi "furate" de la actualele partide parlamentare de opoziţie, resturi electorale care, preponderent, ajung la PCRM (ca formaţiune ce va acumula cele mai multe voturi), confuzie în rândul alegătorilor indecişi, dezbateri electorale plictisitoare şi "diluate" etc. 

   Din opoziţia parlamentară cel mai avantajat este AMN. Luând în calcul "trend"-ul negativ al acestei formaţiuni (28,53% la alegerile parlamentare din 2005, când era principalul partid din cadrul BMD, 16,77% la alegerile din 2007 în consiliile raionale şi 5 9,77% la scrutinul din 5 aprilie 2009), precum şi radicalizarea societăţii după evenimentele din 7 aprilie, când preferinţele alegătorilor migrează spre poluri (AMN poate fi calificată drept cea mai "centristă" formaţiune din actualul legislativ), reducerea la 5% a pragului sporeşte şansele AMN să ajungă în Parlament dacă merge cu liste proprii. 

  Opoziţia extraparlamentară, în special polul social-democrat (dacă va exista) poate fi unul dintre beneficiarii reducerii pragului electoral. Eventual poate miza pe accederea în parlament formaţiunea social-democrată lista căreia va fi condusă de Marian Lupu. Teoretic mai poate spera să ajungă în Parlament şi PPCD (are nevoie de încă 2% pentru a trece pragul, ceea ce e destul de foarte complicat de realizat). 

elemente negative

PCRM 1. prin reducerea pragului electoral se reduc şi mandatele obţinute de formaţiunea majoritară în baza resturilor electorale. Aceasta ar putea costa PCRM cel puţin un mandat. 

2. Accederea în Parlament a unei formaţiuni de centru-stânga ar putea contribui la reducerea influenţei PCRM pe acest segment electoral. Prin urmare, numărul actual al deputaţilor PCRM ar putea fi mai mic.

Opoziţia parlamentară ar putea fi "prejudiciată" de participarea la alegeri a unui număr mare de partide de pe spectrul de centru-dreapta, ceea ce ar costa cele trei partide parlamentare câteva procente. 

Reducerea pragului de validare a alegerilor are drept scop asigurarea unei garanţii că scrutinul (care va avea loc, cel mai probabil, pe 26 iulie) va fi validat, astfel evitându-se alegerile repetate. Alegerile repetate nu sunt benefice, în mod direct sau indirect, nimănui şi motive sunt mai multe. Aici puteţi citi o analiza anterioară referitor la factorii posibili care pot influenţa alegerile anticipate. 

Cât priveşte caracterul democratic sau non-democratic al reducerii pragului de validare a alegerilor, e o discuţia mai mult teoretică. În multe state cu democraţie avansată lipseşte un atare prag. De exemplu, în SUA alegerile pot fi validate şi dacă la scrutin se prezintă doi alegători. Totodată, lipsa ori reducerea acestui prag scade din gradul de reprezentativitate a organului deliberativ. În România, de exemplu, se discută intens despre cât de reprezentativ este Parlamentul (ambele camere), în condiţiile în care participarea la alegeri este foarte scăzută (chiar sub 1/3). La alegerile europarlamentare desfăşurate recent, rata de participare a fost de 43,55%, în unele state fiind sub 30%. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!