Moldova, ai televiziune ! Serios?

Televiziunile cu cele mai tari show-ri din lume sunt cele din Rusia. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre un spaţiu public dezvoltat în Federaţia Rusă, pentru că ştirile sunt cenzurate. Unicul post TV care are ştiri critice la adresa Kremlinului (nu din alea permise de cenzură) este RTVI, dar care difuzează din...Israel şi lipseşte din eterul rusesc, fiind prezent doar în puţine reţele prin cablu.

Moldova, ai televiziune ! Cu acest slogan mai mult decât pretenţios s-a lansat, pe 7 aprilie, Publika TV. Unii au spus că este arogant mesajul. Cei care luni de zile au fost în traning pentru a fi pregătiţi să lucreze la acest post TV de ştiri nu sunt la fel de categorici, deoarece cunosc bucătăria internă. După lucru aproape non-stop şi experienţa preluată de la numeroasa echipă de profesionişti de la Realitatea TV ne-am dat seama care este calitatea jurnalismului şi a televiziunii moldoveneşti. Nu vrem să ofensăm pe nimeni. Dimpotrivă, vrem să contribuim la dezvoltarea mass media din ţara noastră. Acum putem să vorbim că Moldova are televiziune de ştiri, de altfel, chiar două.

Opiniile referitoare la calitatea produsului Publika TV sunt diferite. Multe critici le împărtăşim şi noi. Mai este loc pentru perfecţiune. Totuşi, suntem doar în a 10-a zi de emisie. Cele mai multe critici vizează numărul mare al spoturilor promo. Nici mie nu îmi place publicitatea la TV, în special atunci când întrerupe un film în cel mai interesant moment. Dar acestea sunt reguli de marketing la orice televiziune privată. Iar promo-urile sunt elemente NECESARE la posturile noi. De doar câteva zile Publika TV a apărut şi în câteva reţelele de cablu din CHişinău (Satelit TV; Alfa TV; Alternativ TV, Domino TV; Elechservice Grup; Dic TV, Larom TV, Avanti TV), aşa că au apărut telespectatori noi, care nu cunosc prea multe despre produsul noii televiziuni.
Alte critici numeroase se referă la prezenţa emisiunilor în limba rusă. Eu continui să susţin că aceste emisiuni sunt binevenite, iar argumente sunt foarte multe şi au motivaţie diferită. Moderatoarea emisiunii Fabrica, Natalia Morari este ţinta multor critici. Ea este vorbitoare de limbă rusă, un jurnalist, de altfel, foarte bun. Se simte accentul rusesc şi, deoarece mai gândeşte în rusă, îi este greu să reacţioneze la timp pentru a dinamiza emisiunea. Însă, ea face lecţii de română câte patru ore în fiecare zi. A progresat mult (dacă aţi fi auzit-o cum vorbea româna cu două luni în urmă, aţi observa diferenţa). Mai sunt şi alte critici, precum că am fi parţiali. Şi aici se întâmplă un lucru ciudat. Am fost acuzaţi iniţial că am fi un proiect comunist. PCRM boicotează deocamdată Publika TV (sper că îşi vor revizui atitudinea, pentru că nu câştigă nimic prin acest comportament). Am fost acuzaţi că atacăm PLDM pentru a promova interesele lui Ghimpu, ca ulterior să se spună că am fi un "proiect al lui Filat". Unii susţin că am promova interesele PD-ului, deşi reprezentanţii acestei formaţiuni nu sunt cei mai deşi oaspeţi la noi. O altă ipoteză care mă uimeşte şi mai mult e că Publika TV este un "proiect al lui Roşca", pentru că mulţi jurnalişti de la noi au venit de la EU TV (oamenii noştri râd cel mai mult când aud aşa ceva). Sunt sigur că în scurt timp vor spune că suntem, de fapt, al lui Victor Şelin (noul preşedinte al PSD). Mulţi politicieni s-au supărat pe noi (şi din AIE, şi din partidele extraparlamentare). Pe mine mă bucură existenţa tuturor acestor ipoteze. Înseamnă că ne facem meseria bine. Suntem echidistanţi (ştiu că vor exista reacţii critice la această părere, dar permiteţi-mi să cred ceea ce ştiu şi vreau).

Mulţi scriu pe forumuri că Jurnal TV este mai bun. Voi evita să mă pronunţ pe marginea acestui subiect, pentru că cred că nu e bine să dau note colegilor. Noi nu concurăm cu nimeni, doar cu standardele proprii. Repet acest lucru, inclusiv în contextul a ceea ce spune jurnalistul Petru Terguţă. El (care are suficiente motive să nu aibă la inimă Publika TV) scrie azi pe Facebook: "Raportul de calitate dintre televiziunile de stiri de la Chisinau este net inferior celui de la Bucuresti." şi "Buletinele de stiri de la JurnalTV si Publika sunt total diferite, incepand cu prima stire si terminand cu sport si meteo". Este şi asta o părere. În final, fiecare telespectator este alegător. El votează cu butoanele de la telecomandă. Măsurările arată că ....nu voi spune, doar voi exprima bucuria mea în legătură cu tendinţele care devin evidente. Şi site-ul www.publika.md devine tot mai popular. La doar o săptămână de la lansare, acesta a înregistrat 8000 de utilizatori unici pe zi şi circa 50 de mii de accesări. Nu e rău, dar nici foarte bine. Voi spune că suntem ok la acest capitolul doar când vom avea cel puţin 40-50 de mii de utilizatori unici pe zi. E un obiectiv realizabil şi sper să fie atins în câteva luni.

Cât despre produsul TV la care lucrează foarte mult echipa noastră, eu cred că e destul de bun, deşi, bineînţeles, există loc şi de mai bine. Ştiri din oră în oră, chiar dacă multe se repetă. Dar asta este caracterul unei televiziuni de ştiri, care, pe parcursul zilei, dizvoltă ştirea. Privesc cu plăcere un jurnal Publika. Nu pentru că aş lucra aici. Ci pentru că îmi prezintă un tablou de ansamblu la ce s-a întâmplat în ţară şi peste hotare. Ştirile sunt strâns legate de emisiunile de dezbateri, care pun în discuţie cele mai importante evenimente ale zilei. Doar în 10 zile, prin studioul Publika TV au trecut câteva zeci de invitaţi, foarte diferiţi (politicieni, experţi în diferite domenii, diplomaţi, cetăţeni simpli).

Săptămâna trecută am avut trei Breaking News-uri în trei zile consecutive. Vinerea trecută s-a aflat despre arestarea jurnalistului Ernest Vardanean (noi am fost cei care am adus în atenţia publică acest subiect). Sâmbăta trecută - tragedia de la Smolensk, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Poloniei şi o parte din conducerea acestei ţări. Duminica trecută - omorul din Grozeşti (Nisporeni). Şi am făcut faţă acestei tensiuni. (O persoană era în probe la noi şi a rămas extrem de surprinsă să vadă ceea ce se făcea şi cum...apăreau informaţiile la noi, telefoane în direct din Polonia, din Moscova, Smolensk etc.).

Mecanismul a pornit. Fiecare element al acestuia funcţionează în aşa mod ca sistemul să dea rezultate. Rezultatele sunt cele pe care le vedeţi voi la TV. (Timpul meu liber s-a încheiat, sunt chemat deja la discuţii :)))


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Publika TV - un canal de ştiri 24 din 24, destinat celor care vor să fie informaţi

După o lună şi jumătate de tăcere pe blog, mă simt nevoit să revin cu o nouă postare. Perioada "silenţioasă" a fost motivată de trecerea la alt serviciu. M-am despărţit foarte greu de colegii, de Oamenii şi atmosfera de la ADEPT, elemente care îmi lipsesc şi acum. În cele 8 luni petrecute la ADEPT cred că m-am simţit cel mai bine şi confortabil în cariera mea profesională. Şi soţia este convinsă de acest lucru (intru într-o stare de nostalgie şi nu e bine pentru că nu am timp pentru aceasta). Uneori trebuie să luăm decizii complicate. Despărţirea de ADEPT a fost una dintre acestea.
În săptămânile care au urmat am constatat un lucru, care mi-a făcut plăcere. Blogul era citit de mulţi oameni, inclusiv de la mai multe misiuni diplomatice străine acreditate la Chişinău. Mai mulţi diplomaţi cu care am reuşit să mă întâlnesc m-au întrebat dacă "sunt tânărul care scrie blogul" şi "de ce nu m-ai scriu". Răspunsul pe care îl dădeam e că "nu am timp şi pentru blog".
Acum sunt la Publika TV, un nou post moldovenesc de televiziune care va fi lansat prin februarie în parteneriat cu Realitatea TV din România. E un canal TV de informare (prin ştiri la fiecare oră) şi cunoaştere (emisiuni zilnice de dezbateri, fillere, documentare, campanii sociale etc.). Respectând legislaţia moldovenească cu privire la audiovizual, dar şi necesităţile publicului moldovenesc, televiziunea va avea emisiuni în limba română (80%) şi în limba rusă (20%). Eu susţin integral o astfel de abordare. Cei care lasă emoţiile la o parte şi încearcă să gândească raţional, vor înţelege uşor de ce se face acest lucru.
Investiţia în Publika TV aparţine Grupului Realitatea-Caţavencu, proprietarul căruia este Sorin Ovidiu Vântu, personal controversat în România, ca şi orice alt bogătaş din această ţară sau din Moldova (banii mulţi înseamnă şi multe întrebări, multe suspiciuni). Cred că e cea mai mare investiţie într-un proiect media în Moldova şi se investesc nu doar bani mulţi, ci, mai întâi de toate, speranţe, tehnologii, expertiză etc. Publicul ţintă al Publika TV sunt oamenii activi, cei care doresc să fie informaţi, oamenii care vreau să gândească şi să cunoască mai mult. Sunt cei care se consideră elită în societate (business, politică, cultură, sport, intelectuali, tineri studioşi etc.). Sunt cei care iau decizii în diferite domenii.
Venirea Publika TV pe piaţa media moldovenească a fost recepţionată diferit de oameni. E şi firesc. Unii au criticat acest proiect fără să cunoască ce presupune el, alţii şi-au exprimat speranţa că în sfârşit vom avea o televiziune de ştiri de calitate. Majoritatea criticilor exprimate pe forumuri vizează prezenţa literei K în denumirea televiziunii. La fel cum era criticată "mănuşa lui Iordan" în 2007. La fel este criticată prezenţa emisiunilor în limbă rusă. Publika TV a supărat mulţi colegi de breaslă. Mai mulţi manageri media au rămas fără oamenii buni, care au migrat spre noul post TV. Unii jurnalişti au încercat să se angajeze, dar din diferite motive nu au reuşit. Şi ei sunt supăraţi. În schimb se bucură clasa politică, analiştii, oamenii care aşteaptă informaţii operative şi credibile, cei care vor să vadă dezbateri politice nu doar o dată în săptămână, ci "la cald". Am siguranţa că aşteptările legate de Publika TV vor fi realizate. Aceasta inclusiv graţie jurnaliştilor care muncesc aici. Nu voi exagera când voi spune că sunt angajaţi foarte mulţi jurnalişti, printre cei mai buni de pe piaţă. O să vă convingeţi atunci când veţi vedea produsul. La fel de cert e că avem încă multe de învăţat pentru a fi pregătiţi să ieşim cu produsul aşteptat. Se munceşte din greu. E o şcoală nemapomenită. Aşteptăm progresul.
Sunt multe zvonuri şi speculaţii pe seama "patronului din umbră" al Publika TV. Suntem o societate în care oamenii au încredere mai mare în zvonuri, decât în sondaje de opinie publică. Nu poţi să întezici oamenilor să bârfească. Asta la place. În special când sunt supăraţi pe cei pe care îi bârfesc. Pe noi doar ne amuză aceste speculaţii. Să fie sănătoşi autorii lor. Aş vrea să constat doar un lucru. Speculaţiile sunt de proastă calitate. Din păcate.
De curând a fost anunţată preluarea de către Publika TV a cotei părţi majoritare a celor care deţin portalul Unimedia. Iarăşi au urmat reacţii diferite. Dar aşa e democraţia, cu pluralitate de opinii şi cu respectarea dreptului la exprimare. Pe viitor voi avea posibilitatea să mă exprim în scris pe un blog ce va fi creat pe Unimedia. Deci, în scurt timp voi reveni cu materiale noi. Sper interesante şi utile (mai mulţi colegi de-ai mei se documentează acum de pe blogul meu).
Munca mea la Publika TV îmi limitează anumite activităţi pe care le practicam până a ajunge aici. Nu mai pot face comentarii pentru alte instituţii media, decât pentru cele din Holdingul (asta va fi pe viitor) Publika. Spun asta pentru că mai sunt contactat uneori şi acum pentru a mi se cere opinia pe diferite subiecte. Mă bucur că am prezentat interes pentru jurnalişti şi voi fi fericit dacă va exista un interes din partea publicului la ceea ce fac şi spun.
Sper că viitoarea postare va fi foarte apropiată. Îndată ce găsesc câteva minute libere.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Viitorul cadru juridic RM-UE: Moldova stat asociat UE

Policy Brief scris pentru Asociaţia pentru Democraţie Participativă


Introducere
În septembrie 2009 la Chişinău a fost instituit un nou Guvern, format din reprezentanţi ai patru formaţiuni politice (Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat din Moldova şi Alianţa „Moldova Noastră”) membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Programul noului Guvern, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, stabileşte drept prioritate de bază a Executivului central integrarea europeană a Republicii Moldova. La doar circa o săptămână de la inaugurarea Cabinetului de Miniştri condus de Vlad Filat, acesta, însoţit de viceprim-ministrul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au efectuat o vizită de două zile la Bruxelles. Această primă vizită peste hotare în calitate de prim-ministru în limbajul diplomatic înseamnă fixarea obiectivelor strategice de politică externă. Noua conducere de la Chişinău îşi stabileşte obiective îndrăzneţe
în raport cu Uniunea Europeană, iar oficialităţile europene dau semnale de încurajare a aspiraţiilor autorităţilor moldoveneşti.
Anul 2009 este un an de cotitură în relaţiile moldo-comunitare şi aceasta nu din cauza schimbărilor politice intervenite în ţara noastră, care doar catalizează anumite procese. După circa doi ani de aşteptare din partea Chişinăului şi circa jumătate de an de aşteptare din partea Comisiei Europene, cea din urmă a primit, la începutul acestei veri, undă verde în ce priveşte începerea negocierilor privind noul acord juridic cu Republica Moldova. Parteneriatul Estic lansat pe 7 mai 2009 de către UE şi care cuprinde inclusiv ţara noastră prevede semnarea cu statele non-UE din acest aranjament regional a unor acorduri de asociere. În urma vizitei premierului moldovean la Bruxelles a devenit clar că tratativele dintre Guvernul moldovean şi Comisia Europeană referitoare la viitorul acord cu UE vor începe până la finele anului curent. Acest lucru a fost remarcat şi de către Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate la întrevederea cu Vlad Filat. Startul acestor negocieri a fost dat în luna octombrie anul curent, în timp ce negocierile propriu zise vor începe pe 12 ianuarie 2010. De asemenea, în viitorul apropiat Guvernul Republicii Moldova intenţionează să iniţieze şi alte tratative cu UE, inclusiv cele privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi liberalizarea regimului de vize până la anularea acestuia. În prezent, documentul politico-juridic care reglementează relaţiilor moldo-comunitare este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), expirat în 2008 dar prelungit mutual până la intrarea în vigoare a unui nou document. În aceeaşi condiţie se află şi un alt document tehnico-politic – Planul de Acţiuni RM-UE, care după ce a expirat în 2008 este prelungit pentru o perioadă indefinită.
Actualul cadru juridic RM-UE
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. În aprilie 2004 la Bruxelles a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene cu statele lor membre şi Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, APC a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În 2007 a fost semnat un alt Protocol adiţional la acest document, după aderarea, la 1 ianuarie a acelui an, a României şi Bulgariei la UE. De remarcat că ,APC are un cadru stabilit de Comunitatea Europeană încă în negocierile cu URSS, ulterior UE a dus tratative şi a semnat astfel de documente cu statele exsovietice. APC asigură baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei pentru:
• consolidarea democraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic;
• dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase [1].
Potrivit APC, părţile recurg la valorile comune pe care le împărtăşesc şi stabilesc înţelegerea de a
promova pacea şi securitatea în întreaga lume. Totodată, părţile consimt să rezolve neînţelegerile apărute pe cale paşnică pentru ca atât principiile democratice şi drepturile omului, cât şi principiile economiei de piaţă să susţină politicile lor interne şi externe şi să constituie un element esenţial pentru Acordul de Parteneriat şi Cooperare. Părţile acordă una alteia clauza Naţiunii Cele Mai Favorizate şi limitează posibilităţile de impunere a restricţiilor la import şi export. APC de asemenea prevede că în baza progresului înregistrat de Moldova pe calea reformelor orientate spre economia de piaţă, va fi luată în consideraţie posibilitatea începerii negocierilor pentru stabilirea Zonei de Comerţ Liber (ZCL). Una din concluziile studiului comun al Comisiei Europene şi Guvernului de la Chişinău asupra efectelor ZCL (elaborat în 1999) sugerează ca ZCL să fie introdusă atunci când condiţiile normative, administrative şi economice din Moldova îi vor permite să beneficieze pe deplin din instituirea acestei zone[2].
În conformitate cu APC, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană sunt instituţionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile de promovarea dialogului politic şi monitorizarea implementării acestui document: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE şi Subcomitetele de Cooperare RM-UE şi Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE.
APC nu pomeneşte nimic despre perspectiva asocierii politice, cu atât mai mult, despre aderarea la UE. Esenţa unor astfel de documente, aşa cum se remarcase mai sus, este similară pentru mai multe state exsovietice, inclusiv Rusia, care nu şi-a propus niciodată integrarea europeană. Din acelaşi considerent, în cadrul Directoratului general pentru Relaţii Externe al UE a fost creat un birou pentru Europa de Est, responsabil pentru Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.
Pentru a încuraja bunele relaţii dintre UE şi ţările vecine, în 2004 Comisia Europeană a lansat Politica Europeană de Vecinătate (PEV). În conformitate cu strategia de securitate europeană, această politică a fost elaborată pentru a asigura prosperitatea, stabilitatea şi securitatea tuturor părţilor implicate. Din PEV fac parte 15 state şi Autoritatea Palestiniană, inclusiv 6 din Estul Europei, care acum se regăsesc în Parteneriatul Estic. În cadrul PEV, Republica Moldova a semnat pe 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de Acţiuni RM-UE [3]. Planul de Acţiuni RM-UE, prevăzut iniţial pentru trei ani, este un document care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru atingerea acestor obiective.
Implementarea Planului de Acţiuni urmărea să avanseze semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni urma să creeze condiţii pentru avansarea relaţiilor cu UE. Planul de Acţiuni RM-UE a expirat în 2008, însă ultimul Raport de progres al Comisiei Europene, din aprilie 2009, referitor la implementarea acestui document spune că mai există restanţe într-un şir de domenii problematice. Aceste „cozi” au contribuit la faptul ca Planul de Acţiuni să se considere valabil şi în prezent, aceasta în pofida faptului că Republica Moldova a întreprins eforturi pentru lansarea pe 2 parcursul anilor 2007-2008 a discuţiilor asupra avansării cadrului juridic existent prin obţinerea unui statut diferit de acel a unui stat vecin. Diferite oficialităţi europene au promis în prima jumătate a anului 2008 că până la finele acelui an Comisia Europeană va definitiva mandatul de negociere cu Republica Moldova, însă acest lucru a fost posibil doar în 2009.
Pe lângă cele două documente-cadru, Republica Moldova şi UE mai au un şir de acte normative ce reglementează relaţiile bilaterale, care reies din APC şi Planul de Acţiuni. Printre acestea poate fi menţionat sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (ATP)[4], acordat unilateral ţării noastre de către Comisia Europeană. În conformitate cu ATP, intrat în vigoare la începutul anului 2008, Republica Moldova poate exporta pe piaţa europeană aproape 12 mii de categorii de mărfuri fără taxe vamale. Asimetria acestuia constă în faptul că produsele din statele-membre ale UE importante în ţara noastră sunt impozitate, pe când mărfurile moldoveneşti exportate în spaţiul comunitar nu sunt supuse taxelor vamale. Republica Moldova în felul acesta a devenit prima ţară din CSI care dispune de astfel de beneficii în raport cu UE.
De asemenea, pot fi trecute în revistă Acordul de readmisie şi Acordul privind facilitatea eliberării vizelor, semnate în 2007 şi intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. O altă iniţiativă europeană la care participă Moldova este Parteneriatul de Mobilitate, care îşi propune să reducă fenomenul migraţiei ilegale în spaţiul UE şi care vine în rezultatul noilor directive lansate de către Comisia Europeană, privind:
• Abordarea Globală a Migraţiei a regiunilor vecinătate din estul şi sud-estul UE;
• Politica Europeană cuprinzătoare în domeniul migraţiei[5].
Republică Moldova a fost aleasă împreună cu Republica Capului Verde drept ţară pilot pentru
implementarea Parteneriatului de Mobilitate. Declaraţia Comună RM-UE privind Parteneriatul de Mobilitate a fost semnată la 5 iunie 2008, la Luxemburg în cadrul reuniunii Consiliului Miniştrilor de Justiţie şi Afacerilor Interne ai UE. Proiectele aferente Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, care vin în întâmpinarea cerinţelor părţii moldoveneşti, ţin de următoarele domenii:
• Consolidarea relaţiilor cu diaspora;
• Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei;
• Investirea remitenţelor;
• Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
• Asigurarea protecţiei sociale;
• Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.
Viitoarea relaţie contractuală RM-UE – o etapă calitativ nouă
În mai 2009, la Summitul de la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un nou aranjament de cooperare regională în formatul „27+6” (statele-membre ale UE + şase state non-UE din estul Europei, inclusiv Moldova). Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor relaţii aprofundate între UE şi cele şase state din vecinătatea răsăriteană a comunităţii, având la bază o abordare individuală[6]. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare la UE.
Pe 15 iunie 2009, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin 3 adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat şi Cooperare, dar şi să accentueze necesitatea respectării valorilor şi principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE [7] se rezumă la următoarele:
• UE confirmă angajamentul de a consolida relaţiile cu Moldova, în baza valorilor şi principiilor
comune, inclusiv şi în cadrul Parteneriatului Estic, şi adoptă mandatul de negociere a noului
acord moldo-comunitar. Negocierile vor începe când circumstanţele vor permite acest lucru, însă
abia după ce Republica Moldova va asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor UE şi va
respecta principiul relaţiilor de bună vecinătate;
• UE va acorda un suport consolidat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor politice şi
economice orientate spre consolidarea democraţiei şi bunei guvernări, statului de drept, libertăţii
mass-media şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului. În acest sens, va fi lansat şi un "pachet cuprinzător" pentru suportul democraţiei;
• Consiliul este preocupat de abuzurile în domeniul drepturilor omului care au avut loc după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi de înrăutăţirea libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media. În acest context, Consiliul cere realizarea unor investigaţii imparţiale şi eficiente asupra violării drepturilor omului, precum şi a evenimentelor din 7 aprilie, în comun cu societatea civilă şi experţi internaţionali, şi îndeamnă Republica Moldova să asigure un acces egal la mass-media pentru toate partidele politice, o alocare transparentă a licenţelor media şi să se abţină de la intimidarea massmedia independente, ONG-urilor şi partidelor politice;
• Consiliul subliniază necesitatea unui dialog politic constructiv în situaţia politică existentă în
Republica Moldova şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să asigure desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prin cooperarea cu OSCE/ODIHR şi cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei;
În textul de mai sus este subliniat faptul că negocierile vor începe după ce Chişinăul va aboli regimul de vize impus în aprilie 2009 faţă de cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni europeni. În septembrie anul curent, regimul de vize a fost abolit de către noua conducere a Republicii Moldova, această decizie figurînd printre primele luate de către guvernarea AIE.
În declaraţiile pentru presă, reprezentanţii AIE speră ca Acordul de Asociere cu UE va fi semnat în 2010, ceea ce este destul de optimist, dacă e să privim la experienţa statelor din Balcanii de Vest care au negociat astfel de documente, dar şi a Ucrainei. Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, a admis că acest document ar putea fi semnat chiar până la finele anului curent sau la începutul anului 2010, ceea ce nu este real. Durata negocierilor statelor din Balcanii de Vest privind Acordurile de Stabilizare şi Asociere, a fost de circa 2,5-3 ani. Ucraina negociază Acordul de Asociere de circa 3 ani, sperînd că îl va semna la finele anului curent. Prin urmare, ţinta de a negocia Acordul de Asociere RM-UE în doar un singur an este ambiţioasă, dar poate fi şi periculoasă din perspectiva consistenţei documentului.
Negocierile propriu zise pe marginea Acordului de Asociere vor începe pe 12 ianuarie 2010. Pe de o parte, există premise reale ca negocierile să aibă o durată mai scurtă, iar pe de altă parte, proverbul că „graba strică treaba” ar putea fi adevărat şi în cazul nostru. Una dintre premisele ca
tratativele să decurgă mult mai rapid în raport cu Ucraina este faptul că ţara vecină a tot insistat doi ani la rând ca noul document juridic să ia forma unui Acord de Asociere, iar în cazul Moldovei acest fapt este clar din start, graţie Parteneriatului Estic. În acest sens trebuie să remarcăm faptul că spre deosebire de Acordurile de Stabilizare şi Asociere semnate de statele din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere semnate în cadrul Parteneriatului Estic nu vor oferi o perspectivă de aderare la UE. Anume din acest punct de vedere este cazul să fim mai cumpătaţi atunci când lansăm termeni finali pentru semnarea Acordului de Asociere. Mai mult timp pentru tratative poate însemna şi mai multe argumente pentru fixarea în document a perspectivei de aderare. Pornind de la faptul că profunzimea reformelor este oricând un atu important în apropierea de UE, Guvernul condus de Vlad Filat are toate şansele ca în următoarele luni să demonstreze partenerilor europeni că Republica Moldova se democratizează în regim accelerat. Analizând programul de guvernare al Guvernului Filat, intitulat „Integrare Europeană: Libertate, Democratizare, Bunăstare” [8], observăm că printre activităţile prioritare ale acestui Executiv sînt depăşirea dificultăţilor în domeniile problematice indicate în rapoartele de progres ale Comisiei Europene. Guvernul intenţionează să perfecţioneze sistemul de protecţie a drepturilor omului; să reformeze justiţia; să consolideze sistemul naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei; să contribuie la liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare; să descentralizeze puterea şi să asigure autonomia locală. Anume la aceste capitole Moldova are restanţe în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
În cazul unor bune relaţii ale conducerii de la Chişinău cu partenerii din cadrul UE, inclusiv cancelarii din mai multe state europene, ţara noastră ar putea să beneficieze de un lobby puternic din partea anumitor state-prietene în vederea acordării perspectivei de aderare, care urmează să fie fixată în Acordul de Asociere. Conjunctura în cadrul UE ar putea să devină mai favorabilă unei deschideri mai puternice către UE după ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, urmând ca acest document să mai fie ratificat de Cehia, respectiv să fie pus în aplicare. Implementarea Tratatului de la Lisabona va contribui la depăşirea crizei instituţionale prin care trece UE în ultimii ani. În 2010 se speră că statele europene vor depăşi criza economică, astfel ca recesiunea din 2008-2009 să treacă în ascensiune economică, ceea ce contribuie la sporirea optimismului atât în rândul guvernanţilor, cît şi a populaţiei de rând. O nouă creştere economică la nivel european ar putea reduce efectele aşa-numitei „oboseli a extinderii”, iar ca rezultat să fie reluate discuţiile despre „politica uşilor deschise” a UE.
Timp mai este necesar şi pentru pregătirea unei echipe de experţi care urmează să negocieze pe domenii Acordul de Asociere. Guvernul precedent afirma că a pregătit deja 110 experţi naţionali care vor participa la negocierile viitorului cadru juridic cu UE. Este important ca noul Executiv să ţină cont de persoanele instruite anterior în vederea purtării tratativelor, în cazul în care pregătirea acestora este una temeinică. În aceeaşi ordine de idei, Moldova trebuie să beneficieze de întreg suportul şi expertiza pe care le pot oferi statele recent aderate la UE, cele care se află acum în proces de aderare sau care au semnat deja Acorduri de Asociere. Nu mai puţin important este atragerea în acest proces a societăţii civile, cel puţin la nivel de consultanţă.
Noul guvern va avea nevoie de timp şi pentru elaborarea, respectiv, punerea în practică a unei strategii de comunicare externă, prin care ar convinge opinia publică din cadrul UE, dar, în special, elita politică din ţările europene în ce priveşte oportunitatea unei deschideri mai mari faţă de Moldova, până la acceptarea ţării noastre în calitate de potenţial candidat pentru aderare. Totodată, este necesar de perfecţionat Strategia de comunicare (internă) privind integrarea europeană şi realizarea ei, astfel ca şi societatea moldovenească să fie mai pregătită pentru provocările şi costurile apropierii de UE.
Este remarcabil faptul că în programul de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” este stabilit drept obiectiv obţinerea statutului de candidat pentru aderare la UE. Unii reprezentanţi ai AIE cred că semnarea unui astfel de acord ce ar prevede statutul de ţară candidat poate fi realizat la finalul mandatului de 4 ani al actualului Guvern, ceea ce este un optimism exagerat, dar nu şi fantastic. Îndeplinirea acestui deziderat depinde de conţinutul Acordului de Asociere, de calitatea şi viteza reformelor interne în Moldova etc. Printre acţiunile prioritare ale Guvernului Filat în vederea integrării europene mai figurează:
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber
Schimb Aprofundat şi Cuprinzător;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încât să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.
Semnarea unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE este prevăzută şi de strategia dezvoltării Parteneriatului Estic. În prima jumătate a anului curent, Comisia Europeană urma să desfăşoare un studiu pentru a afla în ce măsură Moldova este pregătită pentru o Zonă de Liber Schimb cu UE. Deocamdată concluziile acestui studiu nu sunt cunoscute. Vecina noastră Ucraina intenţiona să semneze acest document în acest an, dar se pare că evenimentul ar putea avea loc la începutul lui 2010, în plină campanie electorală în această ţară.
Şi liberalizarea sistemului de vize este unul din obiectivele dezvoltării Parteneriatului Estic. Comisia Europeană a remarcat că statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Moldova, pot beneficia de un regim liberalizat de vize, până la excluderea totală a acestora într-un viitor îndepărtat. Actualul Guvern de la Chişinău şi-a stabilit drept obiectiv semnarea în 2012 a unui acord de abolire a vizelor pentru moldovenii care vor călători în UE, similar cu obiectivul Ucrainei, ţară care a demarat deja negocierile în acest sens în vara lui 2009. Noi putem negocia mai uşor în acest sens datorită includerii noastre în Parteneriatul de Mobilitate, despre care s-a scris mai sus. Despre „implementarea condiţiilor necesare” pentru lansarea dialogului vizând regimul de vize, premierul moldovean Vlad Filat a discutat, în cadrul vizitei la Bruxelles în perioada 29-30 septembrie, cu Vicepreşedintele Comisei Europene, Comisarul pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, Jacques Barrot. Pentru a ajunge mai uşor la un acord de abolire a vizelor, Moldova trebuie să respecte fidel Acordul de Readmisie şi să securizeze frontiera de est, iar aici apare problema segmentului transnistrean al graniţei moldo-ucrainene. Soluţii în acest sens pot fi găsite de comun acord cu Ucraina şi UE, prin intermediul EUBAM.
În cel mai apropiat timp Moldova urmează să adere la Tratatul Comunităţii Energetice (TEC). În cadrul întrevederii de la Bruxelles cu prim-ministrul Vlad Filat, Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs a constatat încheierea negocierilor Republicii Moldova asupra TEC şi perspectiva aderării Republicii Moldova la TEC în 2010 [9]. În acest sens, Piebalgs a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a sprijini eforturile Guvernului Republicii Moldova în diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie electrică şi gaze naturale, dezvoltarea sectorului energiei renovabile şi promovarea obiectivului eficienţei consumului energiei.

Concluzii şi recomandări le puteţi citi aici.

Surse:
[1] Tendinţe şi realizări de Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană http://www.mfa.gov.md/
integrarea-europeana/tendinte-si-realizari/.
[2] Raport pe Ţară. Moldova, 2004. http://www.mfa.gov.md/img/docs/politica_europeana_de_vecinatate_ro.pdf.
[3] Planul de Acţiuni UE-RM, http://www.europa.md/primary.php?d=rom_harta&m=Planul%20de%20actiuni%
20UE-RM.
[4] Preferinţe Comerciale Autonome, http://www.mec.gov.md/files/documents/Preferinte%20comerciale%
20autonome%20info%20generala.pdf.
[5] Parteneriatul de mobilitate RM-UE, www.mfa.gov.md/img/docs/BI_MP_nr1_md_final.pdf.
[6] Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?, http://www.edemocracy.
md/comments/political/200903312/.
[7] Guvernare şi democraţie în Moldova // e-journal, an.VII, nr. 139, 1–15 iunie 2009, http://www.edemocracy.
md/e-journal/20090615/#4.
[8] Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare”, http://www.gov.md.
[9] Premierul Vladimir Filat a avut, la Bruxelles, întrevederi cu oficiali europeni, http://www.moldpres.md/
default.asp?Lang=ro&ID=118103.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

ADEPT caută tineri lideri politici

ADEPT anunţă un concurs de selectare a audienţilor pentru ediţia 2009/2010 a "Şcolii Tînărului Lider Politic". Şcoala se adresează tinerilor membri de partid şi/ sau studenţilor la ştiinţe sociale care au capacităţi de lider şi doresc să activeze în sfera politicului. Sînt eligibili tineri cu vîrstele cuprinse între 18–25 de ani. Pentru participare la concurs, candidaţii trebuie să prezinte următoarele acte:
Scrisoare de delegare din partea preşedintelui partidului (pentru membrii de partid);
Formularul de participare;
Un eseu de maximum 500 de cuvinte pe una din temele de mai jos: 
Consensul politic ca instrument democratic.
Liderul politic în contextul crizei politice din Republica Moldova.
Cum pot partidele politice să stimuleze cultura politică a societăţii?

Actele vor fi prezentate prin e-mail, poştă, fax sau personal la sediul ADEPT pînă pe data de 29 octombrie 2009, ora 18:00. Lista persoanelor admise şi programul prealabil al "Şcolii Tînărului Lider Politic" vor fi plasate pe pagina web a ADEPT (www.e-democracy.md).

Persoana de contact: Nadejda Afanasieva, tel/fax: 21-29-92, e-mail: nadejda@e-democracy.md

Mai multe informaţii despre acest proiect găsiţi aici.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Dacă pentru PCRM contează părerea Rusiei, deputaţii comunişti ar trebui să voteze pentru Marian Lupu, afirmă directorul Centrului Carnegie din Moscova

Întrevederea Preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev cu liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, candidat pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova, înseamnă că Moscova mizează pe acest politician echilibrat şi pragmatic. În felul acesta a comentat recenta întâlnire a celor doi politicieni Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Rusia. În cadrul seminarului "Dialoguri transnistrene" (organizat de Asociaţia pentru Politică Externă), desfăşurat la finele săptămânii trecute pe malul Nistrului (controlat de autorităţile moldoveneşti), Trenin a subliniat că dacă pentru PCRM contează poziţia Rusiei în ce priveşte perspectiva de dezvoltare a R. Moldova, atunci deputaţii comunişti ar urma să voteze pentru M. Lupu la funcţia de şef al statului. 

     În opinia analistului rus, Moscova vede în persoana lui M. Lupu "un politician echilibrat, pragmatic şi de perspectivă". El a mai afirmat că Rusia aşteaptă ca R. Moldova să devină un stat previzibil şi ca să informeze Moscova despre paşii de politică externă. De asemenea, Rusia nu-şi doreşte ca R. Moldova să vorbească despre aderarea la NATO, despre unirea cu România, despre "două state, aceiaşi naţiune". Deşi Moscova nu este încântată de integrarea europeană a R. Moldova, totuşi Rusia nu va pune piedici acestui proces, consideră Trenin. 

La circa o săptămână de la întrevederea Medvedev-Lupu, unul dintre deputaţii comunişti, cu pondere în fracţiune dar care nu este membru de partid, Vladimir Ţurcan, a adresat o scrisoare (aproape că deschisă) liderului PCRM, Vladimir Voronin prin care a expus "poziţia proprie, dar care este împărtăşită de un grup de deputaţi comunişti" privind necesitatea participării la alegerea şefului statului, pentru a evita alegerile parlamentare anticipate. E coincidenţă ? Cu siguranţă, pentru mulţi comunişti, inclusiv deputaţi PCRM, poziţia Rusiei este foarte importantă. Totuşi, eşecul (planificat al) alegerilor din 23 octombrie vorbeşte despre faptul că deocamdată poziţia dominantă în PCRM este de a nu vota candidatura lui M. Lupu. Timp mai este. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Ne aşteaptă Europa? ...cu gafe copilăreşti

Corneliu Rusnac, moderator IMEDIA: Bună ziua, dragi ascultători, sunt Corneliu Rusnac şi ca de obicei, la această oră, vă invit la o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul „Asociaţiei de Politică Externă” şi finanţată de Fundaţia „Friedrich Ebert”.  

Astăzi vom discuta despre vizita Premierului Vlad Filat şi a Ministrului de Externe Iurie Leancă la Bruxelles precum şi despre participarea delegaţiei moldoveneşti la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. I-am invitat în studio pe domnii Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă şi pe Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă. Bună ziua! 

Primul lucru care as dori să vă întreb este ce semnal, ce mesaj comportă vizita lui Vlad Filat şi a lui Iurie Leancă la Bruxelles? Dl. Revenco? 
Vizita Premierului Vlad Filat şi a Ministrului de Externe Iurie Leancă la Bruxelles
 

Eugen REVENCO, Asociaţia pentru Politică Externă: Vizita la Bruxelles a Primului Ministru şi a Ministrului de Externe este prima lor vizită în exterior. Despre această vizită se ştia până la inaugurarea Primului Ministru, adică până la aprobarea Guvernului şi programului de guvernare. Deci, era o vizită aşteptată la Bruxelles şi dorită la Chişinău. Este o vizită care defineşte orientarea politicii externe, este vorba despre sprijinul pe care îl aşteaptă Chişinăul din partea UE. Pe de altă parte este şi un mesaj de activitate prioritară în vederea implementării reformelor împreună cu UE. În cadrul acestei vizite Premierul şi Ministrul de Externe au avut prilejul să prezinte programul de guvernare, starea lucrurilor din ţară şi să încerce să traseze căi de cooperare pe viitor. Deci noi nu trebuie să privim această vizită ca o vizită oficială care trebuia să se încununeze cu nişte rezultate foarte concrete, foarte exacte deoarece pentru a avea nişte rezultate concrete, deja convenite negocierile trebuiau să fie duse de multă vreme şi administraţiile să fi convenit. Trebuie să înţelegem ca o vizită semnal, deschidere şi dorinţă de cooperare. Şi prioritate pentru cooperarea vestică versus cooperare estică. Au încercat să dea şi explicaţii, pe unde mai reuşite, pe unde mai puţin reuşite, despre viziunile de cooperare şi cu estul, cu Federaţia Rusă în mod particular şi precizările le vom vedea la Chişinău în săptămâna care vine. 

Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal? 

Oleg Cristal, Asociaţia pentru Democraţie Participativă: Odată cu inaugurarea în funcţie a unor persoane cum este Şeful Statului, Primul Ministru şi Ministrul de Externe orice ţară merge paralel cu o întrebare care vine din partea mediului jurnalistic: unde veţi avea prima vizită? Explicaţia este simpla pentru că de regulă prima vizită a unor astfel de persoane este un semnal ce priveşte vectorul politic al ţării respective. Prin urmare, noul guvern de la Chişinău a stabilit clar vectorul de deplasare spre UE. Acest lucru este menţionat în programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană. Eu zic că această vizită la Bruxelles, la doar câteva zile de la investirea noului guvern este una simbolică şi inedită în istoria R. Moldova.  

Curios lucru că organizarea acestei vizite a fost făcută înainte de intrarea în funcţie a noului guvern, ceia ce comportă un interes sporit faţă de noua conducere de la Chişinău, inclusiv la Bruxelles. Europenii aşteptau de mult timp o schimbare la Chişinău şi repet această vizită simbolică este nu atât o tatonare de poziţii pentru că poziţiile deja sunt cunoscute şi acum au fost fundamentate ci un semnal de sprijin a UE faţă de noua conducere din R. Moldova. Susţinere nu doar prin faptul că au fost invitaţi aceşti doi oficiali în inima Europei la câteva zile de la intrarea în funcţii dar şi prin promisiunea că UE este gata ca în viitorul cel mai apropiat să înceapă negocierile privind noul acord juridic cu R. Moldova. Este gata să ne acorde credite suplimentare, granturi, sau bani sub formă de granturi pentru a depăşi situaţia complicată creată în urma crizei economice. Este gata să discute despre liberalizarea regimului de vize până la dispariţia vizelor pentru cetăţenii moldoveni care vor călători în UE într-o perspectivă medie sau îndelungată.  

Întâlnirile în Parlamentul European a dat posibilitate ca cei doi oficiali de la Chişinău să transmită mesajul lor faţă de euro-deputaţii care reprezintă mai multe ţări europene. Prin urmare, este o tribună foarte importantă ca Moldova să aducă la cunoştinţă în sânul lumii europene viziunea sa de viitor, planurile şi poziţia cu care a venit la început de guvernare. 

Eugen REVENCO: De ce este încă importantă această vizită la Bruxelles? Guvernul a depistat o gaură mare în bugetul naţional. Este important şi probabil Prim-ministrul şi Ministrul de Externe sperau să obţină o asistenţă consistentă financiară din partea UE. Aici într-adevăr au obţinut o asistentă, vreo 37 de milioane, dacă nu greşesc, care este mai puţin decât sau aşteptat dar ei au reuşit, şi aici este marele merit, de ce au mers în primul rând spre vest şi nu spre est. Unul din argumente este că Chişinău aşteaptă demararea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional. UE este puternic reprezentat în bordul directorilor Fondului Monetar Internaţional şi ştim că acesta avea condiţii foarte dure pentru Guvern. Deci, sarcina acestei delegaţii era să pregătească terenul pentru sosirea negociatorilor FMI şi de ai avea ca aliaţi. Sunt deja semnale că UE ne va susţine în înmuierea condiţiilor de creditare ale FMI. Evident că nu va fi relaxare totală dar avem deja câţiva aliaţi în bordul directorilor care vor lua decizii referitor la creditarea R. Moldova. Din această perspectivă dacă privim am câştigat mult. Am câştigat o susţinere de care am avut nevoie.  

  2, este important că şi UE avea un interes , nu numai să cunoască autorităţile, dar şi să transmită semnale noi, explicaţii sau precizări cum are loc cooperarea durabilă cu UE. UE nu construieşte relaţii în baza unor percepţiei superficiale, este nevoie de o relaţie durabilă, consistentă să fie construită prin reforme şi prin angajamente exacte. Dacă ne amintim, preşedintele Voronin cînd a mers la Moscova, la Kremlin a primit un cec în aparenţă de vreo 500 milioane , cel puţin i s-a arătat un cec la Kremlin. Atunci un lucru devine foarte clar pentru toată lumea şi cum funcţionează instituţiile europene. În UE nu există Kremlin, în UE nu sunt cecuri de astea, este o cooperare care se bazează pe anumite principii, acum am reuşit să avem o susţinere din partea UE în negocierile cu FMI s-a arătat cum va lucra în continuare FMI, s-au punctat fiecare poziţiile de start. În cazul RM, se regăsesc în programul de guvernare şi UE si-a precizat poziţiile în public şi în cadrul întîlnirilor care au avut loc. Nu vreau să dramatizez faptul că nu a fost întîlnirea cu Preşedintele Comisiei Europene Barosso şi cu Secretarul General Solana, este un concurs de circumstanţe, nu este prima dată cînd Iranul trece calea RM şi strică agendele, nu este un lucru grav, este importantă deschiderea şi predispunerea care a existat şi, important că felicitările au venit neîntîrziat, iar în cazul lui Barosso au venit încă pînă la inaugurarea noului Guvern. Deci astea sunt semnale suficiente. 
Perspectiva europeană a Republicii Moldova
 

Corneliu RUSNAC: Totuşi, este oare gata UE să ofere acum RM o perspectivă europeană clară, dl. Cristal? 

Oleg Cristal: Eu cred că deocamdată nu există o astfel de disponibilitate din parte UE şi RM nici nu ar trebui să insiste la acest moment asupra acestui fapt. Pentru că în prezent, sarcina noastră este ca să începem negocierile privind Acordul de Asociere, un Acord de Asociere diferit de cel al Balcanilor de Vest şi diferenţa constă, mai întîi de toate în faptul că lipseşte, cel puţin conceptual, la acest moment, lipseşte oferirea unei posibilităţi de aderare la UE. Negocierile vor dura, optimişti sunt cei din guvernul Filat care stabilesc că în 2010 vom semna deja acest Acord, zic este un obiectiv foarte optimist şi nu ar trebui să ne grăbim, din mai multe considerente nu trebuie să ne grăbim, inclusiv din motivul că trebuie să obţinem un document cu o substanţă foarte importantă, inclusiv cu elementul de perspectivă de aderare la UE. Timp de un an sau doi se pot schimba multe lucruri atît în RM cît şi în cadrul UE. Ce poate să se schimbe în ţara noastră? De 5 ani sau aproape 5 ani de implementare a Planului de Acţiuni RM- UE, Comisia Europeană a testat un şir de domenii problematice, pomenite în 3rapoarte de progres referitor la îndeplinirea acestui plan de Acţiuni. 

Noul Guvern şi-a stabilit obiective, subliniind anume aceste domenii problematice care au nevoie de reformare, în cazul în care Guvernului îi reuşeşte să depăşească deficienţele şi cozile din Planul de Acţiuni RM-UE în aproximativ jumătate de an aceasta ar servi un argument foarte serios ca UE să devină mult mai deschisă faţă de RM. Pe de altă parte, în cadrul UE pot surveni anumite schimbări, mai întîi de toate este vorba de aprobarea aşteptată a Tratatului de la Lisabona prin referendumul din Irlanda şi intrarea în practică a acestui document, ceea ce ar presupune o reformă instituţională a UE, inclusiv cu posibilitatea de a se extinde mai mult decît în Balcanii de Vest. În plus depăşirea crizei economice de către ţările din UE ar putea să aibă un efect pozitiv asupra aşa-numitului fenomen al obosirii extinderii. Ştim că atunci cînd economia creşte după o criză şocantă apar mai multe motive de optimism, prin urmare, optimismul din societate se poate transfera şi asupra elitei politice din aceste ţări care pot fi ca urmare mult mai deschise faţă de statele din Estul Europei. RM acum are şansa ca să ajungă Ucraina din urmă în calea spre UE şi chiar s-o devanseze, pentru că spuneam, nu e nevoie de foarte multe investiţii pentru a face reforme în domeniile problematice. Şi în cazul în care devenim locomotivă în această zonă, putem să obţinem în aproximativ un sau doi un Acord de Asociere cu perspectivă de aderare la UE . Trebuie să fim optimişti şi există motive ca să fim aşa. 

Eugen REVENCO: Dacă vorbim despre perspectiva de aderare, este importantă, ea are 2 faţete. În primul rînd, este ca un obiectiv al guvernării, este important guvernarea să aibă obiectiv, este bine ca el să fie realist, tangibil, realizabil. În circumstanţele care suntem noi astăzi, cu incertitudinea Tratatului de la Lisabona, este greu să vorbim despre o, şi, în general, situaţia din zonă, este greu să vorbim despre o disponibilitate, o deschidere a UE către RM ca să-i acorde această perspectivă de aderare. Dar nu este doar RM o problemă, eu doar subscriu cele spuse de Oleg Cristal, că este nevoie de a face reforme interne, indubitabil, nici nu mai trebuie să discutăm atîta despre necesitatea acestor reforme. Noi am văzut, sectorul de securitate a fost o disfuncţie totală în luna aprilie, nu mai avem nevoie de probe, drepturile omului sunt chiar violate sistematic si avem deja şi raportul din Guvern care a aprobat, nu mai este nevoie să căutăm, disfuncţii în economie, monopolizare, necesitatea creării şi criza regională ne-a arătat că este nevoie de o reorientare şi a deschiderii ţării din nou. 

Astea sunt lucruri clare care trebuie făcute. Nu văd mari dificultăţi în a face reforme politice şi nu numai în a adopta legi, este nevoie şi Parlamentul astăzi să înceapă a lucra, a comunica în exterior, să comunice între ei, să lase fobiile parlamentare, să înceapă a comunica între formaţiunile politice din Alianţă cu partidul care se află în opoziţie, să meargă discuţii, fără frică, şi, mult mai important, să comunice în exterior mai intens cu societatea, să se explice, să fie mai multă transparenţă şi mai multă răspundere din partea politicienilor atunci cînd transmit semnale în societate, atunci cînd desemnează persoane responsabile pentru anumite poziţii, atunci cînd încearcă să adopte nişte decizii, respectînd acele principii şi valori pentru care au luptat pînă înainte de a veni la putere. Asta este prima faţetă, dar, şi aceste lucruri sunt realizabile. Dar mai este o a 2-a parte a acestei perspective europene. Aceasta nu angajează doar RM mai adînc într-un proces european.  

Perspectiva europeană angajează şi UE şi aici este răspunderea mare din partea UE în momentul în care se angajează şi acordă această perspectivă, deci şi UE intră în acest joc. Este un joc în doi, un dans în doi unde fiecare îşi are rolul său, dar pereche nu dansează bine dacă unul din ei face greşeli şi iarăşi, pereche dansează bine dacă ambii se susţin şi merg înainte. Deci, UE trebuie să-şi evalueze necesităţile, posibilităţile şi angajamentul său în regiune. Dar aici, eu aş spune că RM este cea care poate cel mai uşor să valorifice micile opţiuni care încă mai sunt deschise pentru a primi această perspectivă europeană şi pentru a angaja mai plenar, pentru a angaja în această perspectivă europeană, UE în primul rînd. Noi, să spunem, susţinere în societate avem, această susţinere nu este in UE. Este important ca să-i determinăm pe europeni că ei să ne vrea pe noi încă mai tare decît noi îi vrem pe ei. Cum să facem acest lucru? Probabil să intensificăm cît mai mult colaborarea în regiunile frontaliere, să fim model. Există posibilităţi de cooperare, există diferite proiecte care trebuie să le accesăm. Fiecare dintre noi trebuie să acceseze proiecte, să fie activ şi să-şi facă o părticică mică de Europă la el acasă, implicînd cît mai mult parteneri din Europa, din România, din Bulgaria, din Ungaria, din Polonia, din Lituania, cît mai mulţi. 
Anularea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova
 

Corneliu RUSNAC: Ca să revenim puţin la problemă vizelor, după recenta vizită la Bruxelles, s-a declarat că există posibilitatea ca intr-o perspectivă previzibilă UE să anuleze vizele pentru cetăţenii moldoveni, cînd credeţi că s-ar putea produce acest lucru şi ce-ar trebui să întreprindă Chişinăul în acest scop, concret? Pas cu pas, dl. Cristal? 

Oleg CRISTAL: Actualul Guvern are 2 obiective, cel puţin eu am sesizat 2 obiective referitor la regimul de vize cu UE. Primul este ca pînă în 2012 să fie semnat acordul privind lichidarea regimului de vize şi al doilea obiectiv, vociferat de Primul Ministru este că în 2012 să obţinem deja călătoria liberă, ceea ce sunt lucruri diferite. Eu cred că primul obiectiv este mai realizabil, deşi foarte, foarte optimist. Atunci cînd Comisia Europeană a lansat Parteneriatul Estic a vorbit pentru prima dată că statele din Estul Europei, inclusiv Moldova ,care fac parte din acest aranjament regional de cooperare vor putea să obţină o liberalizare a regimului de vize, pînă la lichidarea acestuia, într-o perspectivă îndepărtată. Perspectiva îndepărtată, în termeni europeni, ar însemna mai mult de 5-6 ani. Deci, dacă Parteneriatul Estic a fost lansat cel puţin comunicarea Comisiei Europene în decembrie 2008, plusăm 5-6 ani, iese 2013-2014 cel puţin acest termen. Revenind la ideea că în 2012 se poate de obţinut semnarea acestui Acord cu condiţia că el va intra în vigoare să zicem în 2013 cel mai degrabă, sau chiar 2014-2015, Guvernul RM trebuie să rezolve cîteva probleme.  

Mai întîi de toate este condiţionată de reformele interne pe domeniile problematice, unu la mînă. Doi, e nevoie de securizat frontiera de Est a RM şi aici o problemă destul de gravă pentru că există un segment de frontieră moldo-ucraineană, segmentul transnistrian care este în afara controlului RM şi aici ar trebui să se găsească mecanisme în comun cu Ucraina şi UE poate prin intermediul misiunii europene de asistenţă la frontieră ca să stabilească un control strict al frontierei sau al graniţei administrative a RM cu regiunea transnistreană. În cazul în care se reuşeşte acest lucru, avem un argument destul de serios ca să obţinem posibilitatea semnării unui Acord de acest fel şi, spre deosebire de Ucraina care şi-a stabilit încă anul trecut obiectivul semnării Acordului pînă în 2012, Moldova chiar dacă a întîrziat cu începerea negocierilor cu mai bine de un an are atuul de a participa în Programul de Mobilitate al UE, care presupune acţiuni de migraţie, aceasta spre deosebire de Ucraina. Şi, dacă folosim toate argumentele pe care le avem la dispoziţie, demonstrînd că putem să respectăm toate condiţiile necesare solicitate de UE, inclusiv respectarea Acordului de readmisie, semnat acum aproape 2 ani cu UE, atunci 2012 este obiectiv îndrăzneţ, dar real de obţinere a Acordului respectiv. 

Eugen REVENCO: Într-adevăr, nu este o perspectivă imediată obţinerea acestui regim de călătorii fără vize. RM cu siguranţă are nevoie să lămurească problemele sale legate de frontieră, controlul frontierelor în primul rînd. Doi, avem avantajul demarării deja Parteneriatului de Mobilitate şi aceste parteneriate trebuiesc extinse şi ele vor folosi ca argumente. Trei, RM trebuie să facă uz şi să beneficieze plenar de Acordul privind micul trafic de frontieră şi implementarea calitativă a acestui Acord ţine nu numai de autorităţi dar ţine, în primul rînd, de cetăţenii RM care vor încălca sau nu vor încălca regimul care va fi creat. Vor respecta această limită de 30 km sau de 50, sau vor face abuz de documentele de intrare în România. Astea sunt elemente determinante.  

Următorul element ar fi într-adevăr Acordul privind readmisia şi nu numai cu ţările UE dar şi cu cele care intră în zona Schengen dar nu sunt membre, mă refer la Elveţia, inclusiv piticul Lichtenstein. Şi un lucru foarte important şi care nu poate fi negat şi care este argument esenţial sunt nu atît poate paşapoarte europene, româneşti, bulgare, germane pe care le deţin cetăţenii RM, dar legătura durabilă pe care va reuşi să o stabilească RM cu economiile, culturile din Europa, adică gradul în care este legată economia RM de economia ţărilor UE este un argument extrem de important şi cu cît mai strînşi vom fi, prin diferite forme, nu doar prin exportul de materii prime, exportul de materii prime nu este o legătură durabilă de a crea întreprinderi străine în RM şi moldoveneşti în străinătate. Pentru a promova producţia moldovenească, deci Moldova acum are nevoie nu să-şi protejeze producătorul dar să-l promoveze în exterior şi iată investiţii pentru deschiderea pieţelor este nevoie, şi cu cît mai mult Moldova va fi prezentă pe aceste pieţe cu atît mai mari sunt şansele de a avea această călătorie mai simplificată. Şi un element extrem de important este legăturile culturale pe care le are RM. În fond, ţara noastră este comparativ cu altele este avantajată, dar este avantajată prin legătura cu România pe care poate, împreună cu România s-o restabilească şi să creeze o relaţie model. Dar, o relaţie durabilă cu o singură ţară nu este suficientă. Desigur este un avantaj comparativ în legătura pe care o are RM cu România istorică şi culturală, şi lingvistică, dar nu este suficient. Acest elemente pe care l-am numit sunt minim necesare. 
Participarea delegaţiei moldoveneşti la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 
 

Corneliu Rusnac: Tot în această săptămînă a avut loc sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Participarea delegaţiei moldoveneşti la această sesiune a fost marcată de scandal. Parlamentul nu a reuşit să voteze componenţa unei delegaţii permanente şi a trimis la Strasbourg o delegaţie provizorie formată din 6 membri în loc de 5, cîte locuri deţine RM la APCE. Acest lucru s-a întîmplat din cauză că PCRM a insistat să aibă 2 locuri în delegaţie ca cel mai mare grup parlamentar. Cu toate acestea, pînă la urmă comuniştii au contestat legalitatea delegaţiei moldoveneşti şi am vrut să vă întreb ce consecinţe au avut sau ar putea avea acest incident de la Adunarea Parlamentară a CoE, dl. Revenco? 

Eugen REVENCO: Să le luăm de la un capăt. Însăşi faptul că RM şi-a desemnat cam tîrzior această delegaţie, nu este un plus pentru această guvernare, pentru această Alianţă. Acest lucru trebuia soluţionat în termeni utili şi nu în ultimul moment, primul lucru. Doi, este clar că delegaţia RM are 5 locuri în Adunarea Parlamentară din 1995. De aceea Parlamentul trebuia să decidă asupra 5 membri ai delegaţiei. Ceilalţi trebuiau să fie desemnaţi ca supleanţi, acest lucru nu s-a făcut, iarăşi o greşeală procedurală care nu face cinste acestui Parlament în întregime şi inclusiv Alianţei pentru Integrare Europeană. Lucruri destul de simple care trebuiau să fie evitate. Dar, Adunarea Parlamentară, din cîte ştiţi, a admis delegaţia moldovenească să participe. Este o anumită marjă de discreţie, a fost notificată delegaţia, unul dintre membri fiind supleant, deci a fost o notificare la limită să spunem aşa.  

După cîte am văzut, forma care s-a notificat delegaţia, unul din membrii Alianţei fiind notificat ca supleant, deci acest lucru trebuia să fie reflectat şi în hotărîrea Parlamentului. De ce a fost comisă această gafă?  

Eu aş releva cîteva momente: Unul din aceste elemente este, cît de mult nu s-au bătut comuniştii pentru participare, nici unul din ei nu au mers la APCE, nici Voronin, nici Ţurcan, ceea ce vorbeşte despre un interes superficial a PC de a participa la această sesiune şi a lipsit de conţinut însăşi problema pe care au ridicat-o ei în faţa Adunării Parlamentare. Situaţia ar fi putut fi diferită dacă veneau cei 2 delegaţi - Voronin sau /si Ţurcan. Dar se pare că pentru ei nu era interesantă participarea sau era ruşinoasă pentru ei participarea, nu era demnă de nivelul lor de fost preşedinte de ţară şi de parlament, dar participarea lui Grigore Petrenco nu este o participare în cadrul delegaţiei, este o deplasare din numele PC, un fel de lobbying şi nu este nicidecum participare la Adunarea APCE. Acum dacă ne referim la discuţiile care s-au iscat, nu fac bine imaginii RM. Pe de o parte Alianţa a admis ca din start să iasă un scandal, un lucru nu frumos la suprafaţă care a fost gestionat de Alianţă în aşa fel încît a ieşit la suprafaţă un lucru neplăcut şi acest lucru a fost arătat în Europa şi a dovedit o ineficienţă în comunicare, din păcate, şi, pe de altă parte vedem PC la rîndul său care are un comportament instabil şi contradictoriu. Anume PC cît a fost la guvernare blama şi condamna orice ieşire în exterior, soluţionarea problemelor în exterior şi le cataloga ca acţiuni nepatriotice şi de defăimare a ţării şi cînd colo însăşi PC scoate probleme şi refuză să soluţioneze probleme în interior preferînd să le scoată în exterior. Este o contradicţie în comportamentul PC , este probabil o derută în rîndurile lor şi o confuzie în strategii şi tactici, s-au pierdut în ele probabil, dar cu siguranţă nu le face faţă. Şi un alt lucru care nu face faţă PC este că ei au fost cei care au afirmat de-a lungul anilor că respectă şi au creat un cadru suficient pentru respectarea drepturilor opoziţiei. Ori acum ei sunt acea opoziţie pentru care ar fi creat ultimii 8 ani de zile un cadru juridic suficient sau confortabil şi acum nu se simt confortabil în acest cadru juridic şi politic, climat pe care l-au creat ei pentru confortul lor. Deci, s-au 8 ani de zile n-a fost acest cadru, sau acest cadru a fost dar nu a fost atît de confortabil cu adevărat pentru opoziţie. 

Oleg CRISTAL: Este într-adevăr regretabil păşirea cu stîngul a actualului Parlament la APCE şi o gafă copilărească, pentru că aş cum spunea dl. Revenco, este expres scris numărul de membri ai delegaţiei pentru fiecare ţară şi nu ţara îşi îndeplineşte moftul pentru a stabili care cum doreşte numărul de membri delegaţi. Prin urmare cei din Parlamentul de la Chişinău au fost puşi în situaţia în care s-au simţit nevoiţi să redacteze hotărîrea şi s-o redacteze de aşa manieră ca să nu treacă prin şedinţa plenară şi să fie aprobată. Nu face bine imaginii RM şi în special majorităţii parlamentare. Cît priveşte lipsa de la această şedinţă a celor 2 membri ai delegaţiei din parte PCRM, eu cred că explicaţia este un pic alta şi rezidă din chestiunile care urmau să fie discutate la sesiunea referitoare la RM. Ori vineri APCE a adoptat o rezoluţie referitoare la funcţionarea instituţiilor democratice în RM, una destul de critică, şi criticile se îndreaptă anume spre cei care au fost la conducere şi acum sunt în opoziţie. Prin urmare, Vladimir Voronin dacă mergea la Strasbourg urma să dea explicaţii celor întîmplate şi criticate de către deputaţii din Adunarea Parlamentară şi nu te simţi tocmai confortabil în această postură. Ei au făcut destul de abil ca să se treacă cu vederea acest lucru şi au creat o problemă, de fapt au speculat problema creată de majoritatea parlamentară impunînd chestiunea nevalidării delegaţiei moldoveneşti ca cea mai importantă. De altfel, participarea delegaţiei moldoveneşti la această sesiune a APCE a mai scos la nivel o problemă care era anticipată de anumite persoane la Chişinău. Vineri a avut loc la Chişinău şedinţa parlamentului în care s-au discutat lucruri ce urmau să fie votate şi aprobate cu votul majorităţii, de cel puţin 52 voturi. Ori AIE are doar 53 de mandate dintre care 3 sau 4 dintre ei au fost plecaţi la Strasbourg şi în aceeaşi zi vineri, paradoxal, dar la APCE s-a discutat şi s-a aprobat o rezoluţie referitoare la RM şi delegaţia moldovenească a fost lipsă, ceea ce ridică semne de întrebare. 

Eugen REVENCO: Eu vreau să revin la speculaţiile referitoare la mandatul delegaţiei moldoveneşti care în sine nu este, nu constituie o problemă majoră, doar că o serie de probleme minore pot conduce la constatarea unor deficienţe mai mari. RM este o ţară mică şi RM prin deciziile sale, Parlamentul prin deciziile sale sau Guvernul prin spusele sale, prin acţiuni, prin iniţiative transmite anumite mesaje şi este mult mai greu după aceea, odată acest mesaj transmis, vrînd sau nevrînd capitalele mari le înghit aşa cum sunt ele şi apoi este mult mai greu după aceasta să mergi să convingi capitalele şi parlamentarii europeni care nu au un interes major în RM, că cele auzite de ei nu sunt adevărate sau sunt diferite. Deci este important a transmite mesaje corecte şi nu a căuta cum să fie corectate cele auzite. În această perspectivă este extrem de important pentru Parlamentul de la Chişinău astăzi şi pentru Guvern în continuare să evite transmiterea de mesaje greşite, toate să se stăruie, în măsura posibilităţilor, problemele care există, să le rezolve prin dialog aici în interior. Altfel perspectivele acestea europene despre care am vorbit noi la început şi optimismul pe care l-am exprimat noi în diferite forme şi mesajul care l-a adus Prim-ministrul nu va fi unul susţinut.  

Dar este extrem de important să menţionăm, de asemenea, că în afară de acest mini-scandal care a fost mai mult văzut la Chişinău decît la Strasbourg referitor la mandatul delegaţiei şi delegaţia RM, vineri recomandarea care a fost adoptată şi raportul care a fost prezentat de raportorii Adunării Parlamentare, pe lîngă faptul că indică o serie de carenţe şi deficienţe în funcţionarea instituţiilor democratice din RM constatate pînă în iulie curent, inclusiv în cadrul alegerilor parlamentare, unul din punctele acestui document adoptat constă în recomandarea căutării unui consens în interiorul ţării, în interiorul Parlamentului pentru votarea preşedintelui. Nevotarea preşedintelui în sine iarăşi, nu este un obstacol major pentru încheierea procedurii de monitorizare a RM în cadrul monitorizării obligaţiilor sale asumate la aderare, dar este unul din elementele de care se va ţine cont. Nevotarea Preşedintelui în sine nu reprezintă o instabilitate a instituţiilor. Poate fi văzută şi ca o disfuncţie procedurală, dar care se înscrie în limitele Constituţiei. Şi atunci, nu este o problemă majoră, dar poate constitui unul din elemente care pot duce la constatarea unor disfuncţii instituţionale în RM şi o disfuncţie a instituţiilor democratice, dacă vor fi mai multe semnale, la rînd cu alte chestiuni minore. 

PS Transcriere APE

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Comunişti la pătrat. La Chişinău ar putea fi creat Partidul Comunist din Moldova

La Chişinău ar putea apărea în lunile următoare Partidul Comunist din Moldova (a nu se convunda cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, existent). De cateva zile se discuta prin piaţă că noua entitate politică va fi creată de către Maia Laguta cu Alexandr Lomakin. Astfel de zvonuri au apărut încă mai demult, iar acţiunile de protest din faţa Primăriei Chişinău, gestionate de către "revoluţionara Laguta" (şi Lomakin), dau dreptate informaţiilor respective. Nu exclud că această schemă cu majorarea tarifelor, respectiv, scoaterea pensionarilor în stradă ar fi fost coordonată de către "specialişti" din cadrul AIE cu această cunoscută "revoluţionară". Mişcarea este simplă şi presupune împuşcarea a doi iepuri cu un singur foc: 1 racordezi tarifele şi soluţionezi problema financiară a unor instituţii municipale; 2 contribui la crearea unei clone comuniste pentru a dispersa şi mai mult electoratul PCRM în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate (protestele de stradă au menirea să o facă pe Laguta şi mai cunoscută, în special în rândul pensionarilor care reprezintă electoratul de bază al PCRM. In asemenea situatie, scoaterea de catre PCRM a oamenilor in strada ar putea sa se intoarca cu efect de bumerang impotriva lor). 

O tentativă de a crea PCM (cu doctrină leninist-marxistă) a avut loc şi în 2005 sau 2006, dar atunci a eşuat (liderul grupului de iniţiativă a fost arestat şi ideea a murit). Acum când Ministerul Justiţiei aparţine AIE este uşor de presupus că PCM va fi înregistrat fără probleme. În condiţiile în care PCM va fi gestionat bine din punct de vedere al imaginii, atunci PCRM ar putea avea probleme destul de serioase, chiar dacă presupuşii lideri ai PCM au un potenţial redus în raport cu liderii PCRM. 

Despre "partidele clonă" ca tehnologie electorală am scris şi în teza mea, descriind mai multe exemple şi din R. Moldova. Va trebui să completez lucrarea şi cu acest exemplu?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Despre algoritm şi profesionalism

Un comentariu pentru Imedia referitor la programul de guvernare al AIE şi componenţa noului Guvern:

„Programul de guvernare al AIE pune accentul pe reformarea mai multor domenii, dar, in special, a instituţiilor care asigură funcţionarea statului de drept”, a declarat pentru Imedia analistul Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.

„Reformele acestor instituţii şi domenii, cum ar fi justiţia, mass-media, drepturile omului, autonomia locală, supremaţia legii, corespund prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova -UE. 

Anume aceste domenii sunt menţionate drept problematice in toate cele trei rapoarte de progres ale Comisiei Europene privind realizarea Planului de Acţiuni In cazul in care se va reuşi aprofundarea reformelor pe domeniile respective, atunci se va putea realiza mai uşor prioritatea de bază a noului Guvern - integrarea europeană. Noul cabinet de miniştri trebuie să demonstreze cetăţenilor moldoveni şi structurilor europene că angajamentele asumate in programul de guvernare vor deveni realitate, astfel ca in perioada in care vor fi lansate negocierile privind noul cadru juridic cu UE, Moldova să poată obţine o deschidere cat mai largă şi susţinere aprofundată din partea Bruxelles-lui. In programul de guvernare se mai atestă o deschidere a noii conduceri spre societatea civilă, experienţa şi profesionalismul căreia poate ajuta la elaborarea şi realizarea politicilor publice”, a spus dl Cristal.

Potrivit analistului, „punctul slab al programului este lipsa unui plan detaliat anticriză, la fel şi accentele slabe puse pe sfera socială, aceasta in condiţiile in care criza economică in Republica Moldova loveşte tot mai dur, iar bugetul public seacă tot mai mult. Acest aspect ar putea turna apă la moara opoziţiei comuniste care evidenţia mereu in programele sale de guvernare caracterul social. In general, programul de guvernare poate fi caracterizat drept unul liberal.

Formarea Guvernului de coaliţie in conformitate cu un algoritm este o practică mondială, doar că istoria ţării noastre generează îngrijorări in acest sens. Alianţa pentru Democrație şi Reforme, creata in conformitate cu un algoritm, in 1998, a sfârşit rău.

Partajarea politică a ministerelor este un lucru firesc, doar că ar urma să mai fie respectată şi o condiţie necesară – profesionalismul miniştrilor. Or, componenţa nominală a Guvernului, din care fac parte miniştri foarte buni şi miniştri foarte slabi ori problematici, dă in vileag problema despre care s-a mai vorbit: criza de cadre in anumite partide. Cei care sunt vizaţi drept “miniştri slabi” ori “problematici” trebuie să demonstreze intregii societăţi că cei care formulează acum critici nu au avut dreptate”, a menționat Oleg Cristal.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Preşedinţia UE salută numirea noului guvern al R. Moldova

The European Union welcomes the appointment of a Government in the Republic of
Moldova, following the repeat parliamentary elections on 29 July. The European Union
notes with satisfaction all political contributions to the democratic process following the
elections and trusts that a climate of responsible cooperation will prevail as political
developments proceed.
The appointment of a Government is an essential first step, which will enable Moldova to
begin to tackle the critical challenges that it faces, in particular in the context of the world
economic and financial crisis, and to move forward with reforms. The European Union
stands ready to support Moldova in these efforts and reaffirms its commitment to deepen
and strengthen its relations with Moldova, including in the framework of the Eastern
Partnership. In particular, the European Union looks forward to starting, as soon as
possible, negotiations on a new agreement with Moldova that will replace and go beyond
the current Partnership and Cooperation Agreement. In this context, the European Union
welcomes the decision to abolish the changes to Moldova’s visa policies introduced this
April, which ensures equal treatment of all EU citizens.
The European Union reiterates its call on all political actors to engage in a constructive
political dialogue in order to conclude the post-electoral political process, in particular
through the election of a new President.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Integrarea europeană - prioritatea fundamentală a Guvernului Filat

Din programul de guvernare al AIE:

Integrarea europeană 
Guvernul Republicii Moldova porneşte de la premisa că integrarea europeană este un deziderat fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Realizarea plenară a acestui obiectiv va permite ancorarea ţării într-un sistem de stabilitate şi prosperitate, în care guvernează valorile democratice şi respectul pentru libertăţile fundamentale ale omului. Totodată asumarea şi implementarea cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă din parcursul european reprezintă cea mai eficientă modalitate de a realiza modernizarea ţării sub aspect politic, economic, social. Or, integrarea europeană înseamnă, în primul rînd, transformări interne ale ţării. Guvernul Republicii Moldova îşi propune să depună eforturi susţinute pentru promovarea reformelor solicitate atît de societatea moldovenească, cît şi de comunitatea internaţională în domeniile asigurării libertăţii mass-media, independenţei sistemului judiciar, liberalizării economiei – domenii vitale pentru promovarea veridică a integrării europene a ţării. Prin promovarea coerentă a unor politici de europenizare a tuturor aspectelor vieţii social-politice şi economice a ţării şi semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, Guvernul va reuşi să transforme Republica Moldova într-o perioadă previzibilă într-o ţară eligibilă pentru aderarea la UE.
Acţiuni prioritare: 
1. Integrarea Europeană 
• Implicarea activă a întregii societăţi, a tuturor forţelor politice şi a actorilor externi relevanţi în vederea transformării Republicii Moldova într-un stat european cu o perspectivă reală de aderare la UE;  
• Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar;
• Consolidarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru promovarea integrării europene la nivel de Guvern şi al fiecărui minister în parte, astfel încît procesul de integrare europeană să devină prioritatea majoră în activitatea fiecărei structuri guvernamentale;
• Aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
• Valorificarea plenară a oportunităţilor oferite de către "Parteneriatul Estic";
• Încheierea Acordului de Asociere cu UE;
• Promovarea unei integrări economice reale cu UE, inclusiv prin încheierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv;
• Demararea dialogului cu UE în domeniul liberalizării regimului de vize, cu scopul semnării unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel încît să obţinem eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova;
• Implementarea acţiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi aderarea la piaţa energetică europeană;
• Evaluarea posibilităţilor conectării la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice din Bazinul Caspic spre Europa, precum şi a altor opţiuni de asigurare a securităţi energetice a Republicii Moldova; 
• Conectarea Republicii Moldova la reţelele de transport european, liberalizarea transporturilor aeriene;
• Sporirea rolului UE în soluţionarea conflictului transnistrean; 
• Implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) cu societatea şi factorii externi din UE, precum şi alţi actori internaţionali, privind integrarea europeană. Deschiderea unor centre de informare pe teritoriul ţării în scopul informării corecte şi cuprinzătoare a populaţiei privind procesul de integrare europeană.




Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!