Demisia lui Voronin - sabotaj sau intoxicare informaţională?

   La Chişinău ceva se coace. Ceva destul de serios. Această concluzie poate fi trasă după confuzia (?) de astăzi legată de (ne)demisia lui Voronin din funcţia de preşedinte al ţării. Ştirea a fost difuzată de către mai multe instituţii media, apropiate PCRM, fiind preluată de către alte mass media. De exemplu, Omega, portal gestionat de Alexandru Petcov, fost purtător de cuvânt al PCRM, a difuzat ştirea respectivă, în varianta rusă, la ora 12.07 (este informaţia din screen). Peste jumătate de oră, site-ul Omega a fost blocat, iar ulterior ştirea a fost scoasă, atât în limba rusă, cât şi cea în română. Potrivit ştirii respective, decizia lui Voronin de a demisiona a fost luată astăzi, 2 septembrie, "în conformitate cu decizia PCRM" (la şedinţa de astăzi a activului partidului). Aceiaşi ştire, practic concomitent, a fost difuzată de către Ria Novosti (apropiată PCRM), preluată de Exo Moskvy. Ulterior a fost difuzată şi de către Interfax (toate ruseşti), care de asemenea este apropiată PCRM şi care citează un deputat comunist, acesta afirmând că Voronin INTENŢIONEAZĂ să demisioneze. 

În mai puţin de o oră de la difuzarea ştirii informaţia a fost dezminţită, iar principala explicaţie a fost că este o "interpretare eronată a jurnaliştilor". Acest fapt putem să-l excludem din start, dat fiind că Omega NICIDECUM nu ar fi difuzat informaţia respectivă fără a fi precizată sigur. Iar ei au toate posibilităţile să facă precizările de rigoare. 

Deci, ce a fost aceasta, o acţiune de intoxicare pusă la care de PCRM (sau dezinformare, pentru a crea o "furtună informaţională" care ar avea menirea să acopere şedinţa de astăzi a Parlamentului, desfăşurată doar cu 53 de deputaţi AIE), ori e o acţiune de sabotaj pusă la cale de către un grup de persoane din PCRM? Ultima variantă nu poate fi exclusă pe motiv că de ceva timp se vorbeşte despre anumite neînţelegeri în cadrul PCRM şi chiar de crearea a două fracţiuni parlamentare a celor 48 de deputaţi comunişti. Când vom afla adevărul?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Revenit într-o realitate bulversată şi confuză

De astăzi sunt revenit la muncă. Trei saptamani toride au trecut. În concediu am încercat să aduc la forma şi conţinutul necesar teza, dar se pare că am parte de o surpriză foarte neplăcută. Am fost anunţat (urmează să confirm acest lucru) că din 1 septembrie intră în vigoare noul regulament privind scrierea tezelor de doctor, care obligă includerea în lucrare a unui capitol obligatoriu, dedicat analizei surselor bibliografice. Şi eu acum sunt în situaţia în care, teza deja finalizată, pregătită pentru susţinere la etapa finală, s-o modific destul de mult. Sper că s-a ţinut cont de principiul retroactivităţii, care ar presupune că cei care au trecut deja prin catedră şi seminarul de profil, să prezintă lucrarea după structura veche. Nu e logic să fie obligat cel care este la susţinerea finală să introducă respectivul capitol, pentru că acesta poate fi scris prost, iar după această susţinere teza nu mai poate fi modificată. 

Luna august a fost marcată politic de evenimentele legate de constituirea noului Parlament. Parcă s-a pornit din loc, deşi unii cred că "alianţa de dreapta a pornit cu stângul". Curtea Constituţională urmează să se pronunţe şi asupra piciorului cu care a pornit AIE. 

A venit toamna şi temperatura atmosferică este în scădere, iar temperatura politică şi socială va fi şi mai încinsă decât în ultima lună de vară. Cine crede că PCRM va ceda uşor puterea, se greşeşte amarnic. Ei nici nu trebuie să o predea, pentru că aşa e logica puterii - pentru ea trebuie să lupţi (de dorit, cu mijloace legale). 

Noul sezon politic va fi unul interesant şi vom încerca să-l urmărim cu atenţie. Lucrurile deocamdată nu sunt clare, dar în următoarele săptămâni se va cunoaşte mai bine "quo vadis Moldova". 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Concediu. Tăcere pentru vreo trei săptămâni

De luni voi fi în concediu pentru vreo trei săptămâni. Această perioadă va fi una de "tăcere" pe blog, dar şi în alte spaţii virtuale sau reale (sper). În acest an nu am nicio perspectivă de odihnă, decât vreo 2-3 zile întinse pe pat. În rest, aşa cum am deprins în ultimii doi ani, dedic vacanţa redactării tezei. Acum e pentru ultima oară, astfel ca în toamnă să o scot la susţinerea finală. Ne reauzim/revedem în toamnă, când deja, probabil, va fi clar ce e cu guvernarea la Chişinău. Celor care se odihnesc, odihnă plăcută! Celor care muncesc, spor la treabă!

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PLDM prezintă echipa de guvernare: Vlad Filat prim-ministru. O decizie asumată !

   Care este funcţia cea mai importantă într-o republică zis parlamentară? Preşedintele ţării? Nu. Preşedintele Parlamentului? Nu. Primul-ministru? Da ! În Europa sunt mai multe state cu regim parlamentar, aşa cum ar fi, de exemplu, Italia, Germania, Ungaria, Cehia, Grecia etc. Cine ştie numele preşedintelui Italiei sau a spicherului parlamentului de la Roma? Câţi cunosc faptul că preşedintele Italiei este un comunist? Dar cine nu-l cunoaşte pe premierul italian Silvio Berlusconi? Cine cunoaşte numele preşedintelui Germaniei? Eu nu mi-l amintesc, cunosc doar că se trage din tată născut în R. Moldova. Dar cine nu o cunoaşte pe kancelarul (primul ministru) german Angela Merkel? Ori se pot lăuda mulţi că îl cunosc pe preşedintele Bundestagului sau al Bundesferului de la Berlin? 

    Situaţia care s-a creat acum la Chişinău este una tragi-comică. Partidele care discută sau se consultă, sau negociază (eu nu pricem ce fac ei) despre formarea noii coaliţii guvernamentale FUG de cea mai importantă funcţie în statul nostru. Paradox în stil moldovenesc. De ce? Responsabilitate prea mare? Neîncredere în forţele proprii şi a echipei tale sau lipsă de încredere faţă de partenerii de coaliţie (poţi fi demis şi trimis pe tuşă)? 

    Pe 3 februarie 2009, în prima campanie electorală din acest an (că deja aşa vom începe să numărăm campaniile electorale în fiecare an. Ce se întâmplă în Ucraine ne va părea "floricele pe câmpii") PLDM a lansat programul de guvernare şi echipa viitorului guvern libera-democrat. Un program complex, bine scris şi o echipă cu profesionişti (vedeţi aici).  În calitate de prim-ministru PLDM îl propune pe liderul formaţiunii, Vlad Filat. Pe parcursul campaniei electorale ei mereu au evidenţiat că Vlad Filat va fi viitorul prim-ministru, în cazul în care libera-ldemocraţii vor ajunge să guverneze. Acum preşedintele PLDM spune că "are dreptul să aleagă şi alege funcţia de spicher al Parlamentului". Ce s-a întâmplat? Ce zice echipa de profesionişti de la PLDM?

  Mai multe sondaje făcute pe diverse site-uri, dar şi în stradă, arată că oamenii l-ar prefera pe Filat în calitate de premier. Eu susţin aceiaşi părere. Mai întâi de toate, PLDM are cel mai bun rezultat dintre cele 4 partide care intenţionează să creeze o coaliţie de guvernare şi liberal-democraţilor trebuie să le revină cea mai importantă funcţie în stat. Vlad Filat are toate calităţile necesare unui prim-ministru, plus echipa bună, care poate să ajute la reabilitarea economică a R. Moldova. Liderul PLDM are o pregătire profesională destul de bună, are capacitate managerială datorită faptului că a gestionat afaceri de milioane, a gestionat structuri de stat destul de importante (Ministru de Stat şi şef al Departamentului de Privatizare), are experienţă legislativă etc. Acum este cazul în care Vlad Filat trebuie să ia o decizie asumată şi, cu toată responsabilitatea, să prea cârma unui guvern de coaliţie şi anti-criză. Mulţi cetăţeni îşi leagă speranţa de acesta. Sper să nu dezamăgească. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Situaţia post-electorală e mai complicată decât părea

   Deocamdată Marian Lupu nu a găsit cele 8 voturi necesare de la PCRM pentru alegerea şefului statului. Situaţia post-electorală este mai complicată decât părea şi alegerile anticipate sunt aproape de neevitat. Situaţia R. Moldova se poate înrăutăţi mult mai tare. Despre toate acestea am discutat într-o emisiune a lui Victor Nichituş, la PublicTV împreună cu Vlad Lupan. Priviţi şi...fiţi optimişti. Dacă mai puteţi...

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Cine trebuie să fie viitorul preşedinte al R. Moldova

Un comentariu pentru Imedia, despre cine ar trebui sa fie viitorul presedinte (nu nominal):

Viitorul presedinte al R. Moldova trebuie sa fie o persoana consensuala nu doar pentru partidele din Parlament, ci si pentru intreaga societate. Dupa un adevarat razboi politic care a dus la dezbinarea societatii, viitorului sef al statului ii revine misiunea sa readuca pacea civica in tara noastra. Cetatenii moldoveni s-au impartit la 29 iulie in parti aproximativ egale (a cate circa 42%) de comunisti si anti-comunisti, iar o parte dintre alegatori au optat pentru centrul politic. In aceste conditii, viitorul presedinte al tarii trebuie sa satisfaca asteptarile reprezentantilor din toate aceste grupuri de alegatori. 

In asemenea situatie, cel mai probabil, noul sef al statului trebuie sa fie o persoana apolitica, o personalitate notorie din sectorul asociativ sau alt domeniu. In republica parlamentara, asa cum se vorbeste ca este Moldova, principala misiune a presedintelui tarii este cea de echilibrare a fortelor. Or, noi anume de aceasta avem nevoie, de un moderator intre puterile legislativa si executiva, de un bun diplomat si o persoana care sa dea exemplu de respectare a legilor. Alegerea unui presedinte venit din afara sistemului partiinic va contribui esential si la demontarea verticalei puterii in stat, instalate incepand cu 2001. Un sef de stat apolitic va pune in prim plan interesele societatii, a cetateanului, si nu cele de partid. 

Printre multiplele calitati de care trebuie sa dispuna viitorul presedinte al tarii trebuie sa fie si cea de buna cunoastere a modului de functionare a sistemului politic, a realitatilor din tara, dar si a jocurilor geopolitice. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Javier Solana îndeamnă partidele parlamentare din Moldova la consens

On the 30th of July Javier Solana, EU High Representative for the Common Foreign and Security Policy (CFSP), made the following comments after the repeated parliamentary elections in Moldova on the 29th of July. 

Solana said: «I welcome the conduct of the repeated parliamentary elections in the Republic of Moldova, which met many of the international standards, albeit some negative aspects persisted. 

The electorate has given its verdict. It is now up to the leaders of the political forces in Moldova to work, in the spirit of reconciliation and in a speedy and inclusive manner, towards the election of a new President and the formation of a new governing coalition, bringing the country out of the political crisis. 

The Republic of Moldova should regain political stability. Good governance is of utmost importance, not least due to the challenges faced by Moldova in the context of the global financial crisis. The European Union remains ready to assist the country face important political and economic challenges».

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Posibile scenarii post-electorale

Cea mai complicată şi agresivă campanie electorală din istoria ţării noastre s-a încheiat. Acum culegem roadele, exprimate nu doar în scorul electoral al concurenţilor, ci şi în calitatea relaţiilor dintre actorii politici ajunşi în Parlament. Cei care până ieri erau declaraţi duşmani de moarte, mâine se vor cuprinde spunând că lucrează "în interesul naţional" şi că au "obiective comune". Nu dau numele partidelor care vor face acest lucru, dar cu certitudine aceasta se va întâmpla şi veţi cunoaşte în cel mult o lună "noii prieteni, vechi inamici".

Doar o propoziţie despre rezultatele alegerilor. Am fost surprins doar de scorul obţinut de PLD şi îmi vine foarte greu să explic această ascensiune (probabil, explicaţia este că oamenii au muncit intens în teritoriu).

După scrutinul din 29 iulie avem o situaţie destul de curioasă. Patru partide: PLD, PL, PD şi AMN, care cumulează 53 de mandate din 101, au anunţat deja că negociază pentru a forma o coaliţie de guvernare. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov a fost printre primii care a pus şi degetul pe rană. Cu 53 de voturi poţi forma Guvernul (sunt necesare cel puţin 52 de voturi), dar nu poţi alege şeful statului (pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi). Potrivit legisţiei, preşedintele ţării este cel care, în urma consultaţiilor cu fracţiunile parlamentare, desemnează candidatura primului ministru. Deci, cele 4 partide NU pot alege şeful statului, fără concursul PCRM, fapt ce înseamnă că Vladimir Voronin îşi mai păstrează statutul de preşedinte în exerciţiu. În asemenea situaţie, credeţi că Voronin va desemna pentru cele 4 partide candidatura la funcţia de prim-ministru pe care aceştia şi-o doresc? Legea nu-l obligă să se subordoneze doleanţelor fracţiunilor parlamentare. El doar le consultă. Răspunsul aproape cert este NU. El va desemna candidaturi (de exemplu pe Zinaida Greceanâi sau Igor Dodon), care vor propune o formulă de guvern (candidatul la funcţia de prim-ministru îşi face Cabinetul de Miniştri) şi care NU va fi acceptată de cele 4 partide cu majoritate guvernamentală. Ce se întâmplă în acest caz? Actualul guvern poate fi demis, dar până la investirea altui Executiv central îşi exercită limitat activitatea (Guvern tehnic), iar Vladimir Voronin continuă să-şi exercite funcţia de preşedinte de ţară mai bine de un an (Constituţia spune că Parlamentul NU poate fi dizolvat decât o singură dată pe an /CC va explica faptul că aceasta înseamnă 365 de zile/). Alegerile anticipate ulterioare pot avea loc în toamna lui 2010. Cine este interesat într-un astfel de scenariu? Practic nimeni. Prin urmare, coaliţia celor 4 este puţin probabilă. 

Un alt scenariu teoretic este coalizarea PCRM cu unul dintre cele 3 partide care au suficiente mandate ca să aleagă şeful statului şi să instituie Guvernul. Formula PCRM + PD a fost exclusă de liderul democraţilor atât în campania electorală, cât şi după scrutin. Personal NU cred într-o astfel de coaliţie şi motive sunt mai multe (poate le expun cu altă ocazie). PCRM + PLDM este la fel de puţin probabilă. PCRM + PL este exclusă chiar la nivel teoretic. 

Intervine scenariul care cred că este cel mai realist: PCRM+PD+?(+AMN/PLD). Explic. Cel mai probabil, viitoarea coaliţie va avea cel puţin trei actori, doi dintre care sunt PCRM şi PD (ultimul ca partid cel mai apropiat doctrinar de comunişti). Al treilea participant la alianţa de guvernare ar putea fi PLD sau AMN. Nu exclud şi formula coaliţiei celor patru, care ar fi una destul de bună. 

Ce ar însemna o atare "coaliţie mostruoasă" ori, cum mai poate fi poreclită, "remake 2005". Pornind de la faptul că chiar şi prostul se învaţă din greşelile proprii sau ale altora, de această dată trebuie să se evite gafele comise acum patru ani. În plus, situaţia este diferită, deoarece în 2005 PCRM dispunea de 56 de mandate şi a creat propriul Guvern. Acum ei vor fi doar parte a unui Guvern format de către mai multe partide (unele posturi ministeriale, cum ar fi cel de la MAI, MJ + PG + o nouă componenţă a Consiliului de observatori ai TRM + retragerea lui V. Voronin din funcţiile cheie ale statului etc.). Dacă în 2005 o influenţă puternică asupra "alegerii preşedintelui Voronin" de către opoziţie au exercitată unele grupuri de influenţă americane, netransparent, acum acest rol va fi preluat de către UE, care joacă mult mai transparent şi are ce oferi Moldovei în schim (granturi, împrumuturi, începerea negocierilor privind noul acord juridic RM-UE, cu perspective pentru eliminarea vizelor şi crearea unei zone de liber schimb etc.). UE poate servi şi drept "garant" al noii coaliţii. 

Ce aduce respectiva coaliţie? Astăzi, liderul PLD Vlad Filat a făcut un apel către toţi alegătorii, inclusiv cei care au votat pentru PCRM, să se revină la normalitate, să ne coagulăm societatea, uitând de războiul politic recent. E firesc acest lucru, deşi "ecoul lui (războiului)" va mai fi mult timp auzit. Coalizarea între foştii duşmani (PCRM şi liberali, cu puntea de legătură centristă a PD-ului) va transmite un semnal puternic către cetăţeni: GATA ! Campania electorală s-a încheiat, acum trebuie să depunem cu toţi efortul să depăşim criza social-economică şi să avansăm accelerat pe calea integrării europene. Se poate de întrecut chiar şi Ucraina, destul de uşor, dacă există o voinţă politică puternică în acest sens. 

În condiţii de criză, societatea are nevoie de suflu nou, iar o astfel de coaliţie ar putea servi pentru o bună parte din populaţie drept imbold şi element de optimism (unde-i unul, nu-i putere /e dictatură sau autoritarism/, unde-s doi, puterea creşte /şi deja apar elemente de democraţie/). Este demonstrat că starea de optimism ajută mult la depăşirea problemelor (oamenii lucrează mai productiv, nu se consumă cu stresul etc.). 

O atare coaliţie poate servi drept semnal pozitiv şi pentru UE, care de mult timp ne tot îndeamnă să învăţăm a negocia, pentru că lumea democrată trăieşte pe bază de comromis (Vlad Socor spunea că în democraţie, compromisul şi negocierile fac parte din viaţa cotidiană a politicienilor, iar Moldova nu are această cultură). Dacă noi demonstrăm că vrem şi putem să lucrăm împreună pentru un scop strategic - integrarea europeană cu toate efectele de rigoare (modernizarea pe toate domeniile, democratizarea autentică etc.), atunci UE va fi mult mai deschisă şi generoasă cu Moldova. Tot atunci şi alte organizaţii financiare internaţionale vor fi mult mai receptive la solicitările R. Moldova. 

Totuşi, o atare coaliţie prezintă un risc pentru partidele de pe eşichierul centru-dreapta, deoarece o parte din alegătorii lor nu ar înţelege gestul de "trădare", aşa cum s-a întâmplat în cazul PPCD. Respectiv, PL ar avea de câştigat din cauza "poziţiei intrasigente". Însă, dacă respectiva coaliţie demonstrează că este una de reuşită (există toate temeiurile să se creadă că poate fi reuşită), atunci partidele respective chiar pot câştiga politic.

Acum aştept criticile şi viziunile voastre referitoare la scenariile post-electorale. 

UPDATE 21.07.09 

Bineînţeles că mai sunt şi alte scenarii, pe care ieri nu le-am scris pentru că eram prea obosit. Unul pe care vreau să-l menţionez acum este cel potrivit căruia Lupu reuşeşte să convingă cel puţin 8 foşti colegi de partid sau din echipa guvernamentală, deputaţi comunişti, să treacă de partea "partidei democrate" pentru a vota şeful statului şi a participa la guvernare (PL+PLD+PD+AMN+8 deputaţi (ex)comunişti). Din informaţiile mele, Lupu deja discută cu mai mulţi deputaţi PCRM acest lucru. Totuşi mi se pare puţin realizabil scenariul respectiv, ţinând cont de faptul că după 5 aprilie UN SINGUR vot dar nu a fost posibil de găsit de către PCRM, chiar dacă formaţiunea în cauză dispune de mult mai multe pârghii de "convingere". 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Prezenţa la vot este mai mare în raioanele care votează masiv cu PCRM

Până la ora 9,45 la urne s-au prezentat 10,8%, ceea ce este cu circa 3% mai mult decât la 5 aprilie. Masiv votează în raioanele cu mulţi locuitori alolingvi (Donduşeni - 17,8%, Rezina - 17,4%, Ocniţa - 15,3%, Basarabeasca - 14%). În m. Chişinău prezenţa la urne este de 8,3%, fiind cea mai scăzută pe ţară. Pe www.alegeri.md la rubrica "alegeri 5 aprilie" puteţi afla procentul pe care l-a acumulat fiecare concurent electoral în scrutinul trecut în fiecare raion. Vedeţi câte procente a acumulat în raioanele indicate mai sus PCRM. Pe www.alegeri.md este prezentată informaţia privind prezenţa la vot, vor fi anunţate în regim on-line rezultatele votării, precum şi cele ale exit-poll.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Euromonitor nr. 15. Regrese puternice în toate domeniile

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP lansează cel de-al 15-lea număr al publicaţiei trimestriale „Euromonitor”. Raportul apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului „Relaţiile UE - Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Parteneriatului Estic”.

„Euromonitor”-ul are drept obiectiv monitorizarea independentă şi obiectivă a procesului de implementare a reformelor iniţiate conform Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Euromonitor 15 prezintă rezultatele monitorizării acţiunilor realizate pe parcursul perioadei aprilie-iunie 2009, în domeniile: Dialog politic şi instituţii democratice; Consolidarea capacităţii administrative; Conflictul transnistrean; Justiţie; Dezvoltare şi reforme economice; Dezvoltare şi reforme sociale; Comerţul internaţional; Climatul de afaceri.

Raportul constată că în trimestrul II al anului 2009, nu au fost realizate careva progrese semnificate în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Evoluţiile în toate domeniile analizate au fost marcate de campania electorală şi de criza politică care a urmat-o. La acestea s-a adăugat şi criza economică, în ascensiune încă din trimestrul I al anului 2009, care a afectat negativ toate sectoarele economiei. Totuşi, unele evoluţii pozitive au fost constatate în ajustarea legislaţiei electorale la cerinţele Consiliului Europei, consolidarea eficienţei administrative, prevenirea şi combaterea corupţiei, consolidarea legislaţiei în domeniul protecţiei şi integrării sociale şi a sănătăţii publice.

În acelaşi timp, au fost înregistrate regrese majore legate de: respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, libertatea mass-mediei, accesul la informaţie şi soluţionarea problemei transnistrene. Amploarea acestor regrese demonstrează că toate progresele anterioare realizate în aceste domenii au fost superficiale, ţinînd mai mult de domeniul legislativ şi nu de cel de funcţionare practică a instituţiilor democratice. 

Domeniul reformelor economice nu a constituit o prioritate importantă pe agenda guvernamentală şi aceasta în pofida înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici. Intenţiile de diminuare a reglementărilor excesive aplicate activităţii de întreprinzător au fost înlocuite prin sporirea presiunilor administrative asupra mediului de afaceri. Reducerea veniturilor bugetare creează probleme serioase privind durabilitatea sistemului fiscal. Climatul de afaceri a fost puternic influenţat de escaladarea tensiunilor politice şi sociale din ţară, care în paralel cu efectele crizei economice mondiale a dus la inhibarea activităţii economice şi investiţionale majorităţii întreprinderilor. La capitolul comerţului extern au prevalat evoluţiile negative, iar adoptarea cerinţelor europene sanitare şi fitosanitare practic s-a oprit.

Versiunea completă a publicaţiei „Euromonitor” nr.15, precum şi ediţiile precedente sînt accesibile pe site-urile www.e-democracy.md şi www.expert-grup.org.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!