Javier Solana îndeamnă partidele parlamentare din Moldova la consens

On the 30th of July Javier Solana, EU High Representative for the Common Foreign and Security Policy (CFSP), made the following comments after the repeated parliamentary elections in Moldova on the 29th of July. 

Solana said: «I welcome the conduct of the repeated parliamentary elections in the Republic of Moldova, which met many of the international standards, albeit some negative aspects persisted. 

The electorate has given its verdict. It is now up to the leaders of the political forces in Moldova to work, in the spirit of reconciliation and in a speedy and inclusive manner, towards the election of a new President and the formation of a new governing coalition, bringing the country out of the political crisis. 

The Republic of Moldova should regain political stability. Good governance is of utmost importance, not least due to the challenges faced by Moldova in the context of the global financial crisis. The European Union remains ready to assist the country face important political and economic challenges».

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Posibile scenarii post-electorale

Cea mai complicată şi agresivă campanie electorală din istoria ţării noastre s-a încheiat. Acum culegem roadele, exprimate nu doar în scorul electoral al concurenţilor, ci şi în calitatea relaţiilor dintre actorii politici ajunşi în Parlament. Cei care până ieri erau declaraţi duşmani de moarte, mâine se vor cuprinde spunând că lucrează "în interesul naţional" şi că au "obiective comune". Nu dau numele partidelor care vor face acest lucru, dar cu certitudine aceasta se va întâmpla şi veţi cunoaşte în cel mult o lună "noii prieteni, vechi inamici".

Doar o propoziţie despre rezultatele alegerilor. Am fost surprins doar de scorul obţinut de PLD şi îmi vine foarte greu să explic această ascensiune (probabil, explicaţia este că oamenii au muncit intens în teritoriu).

După scrutinul din 29 iulie avem o situaţie destul de curioasă. Patru partide: PLD, PL, PD şi AMN, care cumulează 53 de mandate din 101, au anunţat deja că negociază pentru a forma o coaliţie de guvernare. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov a fost printre primii care a pus şi degetul pe rană. Cu 53 de voturi poţi forma Guvernul (sunt necesare cel puţin 52 de voturi), dar nu poţi alege şeful statului (pentru care sunt necesare cel puţin 61 de voturi). Potrivit legisţiei, preşedintele ţării este cel care, în urma consultaţiilor cu fracţiunile parlamentare, desemnează candidatura primului ministru. Deci, cele 4 partide NU pot alege şeful statului, fără concursul PCRM, fapt ce înseamnă că Vladimir Voronin îşi mai păstrează statutul de preşedinte în exerciţiu. În asemenea situaţie, credeţi că Voronin va desemna pentru cele 4 partide candidatura la funcţia de prim-ministru pe care aceştia şi-o doresc? Legea nu-l obligă să se subordoneze doleanţelor fracţiunilor parlamentare. El doar le consultă. Răspunsul aproape cert este NU. El va desemna candidaturi (de exemplu pe Zinaida Greceanâi sau Igor Dodon), care vor propune o formulă de guvern (candidatul la funcţia de prim-ministru îşi face Cabinetul de Miniştri) şi care NU va fi acceptată de cele 4 partide cu majoritate guvernamentală. Ce se întâmplă în acest caz? Actualul guvern poate fi demis, dar până la investirea altui Executiv central îşi exercită limitat activitatea (Guvern tehnic), iar Vladimir Voronin continuă să-şi exercite funcţia de preşedinte de ţară mai bine de un an (Constituţia spune că Parlamentul NU poate fi dizolvat decât o singură dată pe an /CC va explica faptul că aceasta înseamnă 365 de zile/). Alegerile anticipate ulterioare pot avea loc în toamna lui 2010. Cine este interesat într-un astfel de scenariu? Practic nimeni. Prin urmare, coaliţia celor 4 este puţin probabilă. 

Un alt scenariu teoretic este coalizarea PCRM cu unul dintre cele 3 partide care au suficiente mandate ca să aleagă şeful statului şi să instituie Guvernul. Formula PCRM + PD a fost exclusă de liderul democraţilor atât în campania electorală, cât şi după scrutin. Personal NU cred într-o astfel de coaliţie şi motive sunt mai multe (poate le expun cu altă ocazie). PCRM + PLDM este la fel de puţin probabilă. PCRM + PL este exclusă chiar la nivel teoretic. 

Intervine scenariul care cred că este cel mai realist: PCRM+PD+?(+AMN/PLD). Explic. Cel mai probabil, viitoarea coaliţie va avea cel puţin trei actori, doi dintre care sunt PCRM şi PD (ultimul ca partid cel mai apropiat doctrinar de comunişti). Al treilea participant la alianţa de guvernare ar putea fi PLD sau AMN. Nu exclud şi formula coaliţiei celor patru, care ar fi una destul de bună. 

Ce ar însemna o atare "coaliţie mostruoasă" ori, cum mai poate fi poreclită, "remake 2005". Pornind de la faptul că chiar şi prostul se învaţă din greşelile proprii sau ale altora, de această dată trebuie să se evite gafele comise acum patru ani. În plus, situaţia este diferită, deoarece în 2005 PCRM dispunea de 56 de mandate şi a creat propriul Guvern. Acum ei vor fi doar parte a unui Guvern format de către mai multe partide (unele posturi ministeriale, cum ar fi cel de la MAI, MJ + PG + o nouă componenţă a Consiliului de observatori ai TRM + retragerea lui V. Voronin din funcţiile cheie ale statului etc.). Dacă în 2005 o influenţă puternică asupra "alegerii preşedintelui Voronin" de către opoziţie au exercitată unele grupuri de influenţă americane, netransparent, acum acest rol va fi preluat de către UE, care joacă mult mai transparent şi are ce oferi Moldovei în schim (granturi, împrumuturi, începerea negocierilor privind noul acord juridic RM-UE, cu perspective pentru eliminarea vizelor şi crearea unei zone de liber schimb etc.). UE poate servi şi drept "garant" al noii coaliţii. 

Ce aduce respectiva coaliţie? Astăzi, liderul PLD Vlad Filat a făcut un apel către toţi alegătorii, inclusiv cei care au votat pentru PCRM, să se revină la normalitate, să ne coagulăm societatea, uitând de războiul politic recent. E firesc acest lucru, deşi "ecoul lui (războiului)" va mai fi mult timp auzit. Coalizarea între foştii duşmani (PCRM şi liberali, cu puntea de legătură centristă a PD-ului) va transmite un semnal puternic către cetăţeni: GATA ! Campania electorală s-a încheiat, acum trebuie să depunem cu toţi efortul să depăşim criza social-economică şi să avansăm accelerat pe calea integrării europene. Se poate de întrecut chiar şi Ucraina, destul de uşor, dacă există o voinţă politică puternică în acest sens. 

În condiţii de criză, societatea are nevoie de suflu nou, iar o astfel de coaliţie ar putea servi pentru o bună parte din populaţie drept imbold şi element de optimism (unde-i unul, nu-i putere /e dictatură sau autoritarism/, unde-s doi, puterea creşte /şi deja apar elemente de democraţie/). Este demonstrat că starea de optimism ajută mult la depăşirea problemelor (oamenii lucrează mai productiv, nu se consumă cu stresul etc.). 

O atare coaliţie poate servi drept semnal pozitiv şi pentru UE, care de mult timp ne tot îndeamnă să învăţăm a negocia, pentru că lumea democrată trăieşte pe bază de comromis (Vlad Socor spunea că în democraţie, compromisul şi negocierile fac parte din viaţa cotidiană a politicienilor, iar Moldova nu are această cultură). Dacă noi demonstrăm că vrem şi putem să lucrăm împreună pentru un scop strategic - integrarea europeană cu toate efectele de rigoare (modernizarea pe toate domeniile, democratizarea autentică etc.), atunci UE va fi mult mai deschisă şi generoasă cu Moldova. Tot atunci şi alte organizaţii financiare internaţionale vor fi mult mai receptive la solicitările R. Moldova. 

Totuşi, o atare coaliţie prezintă un risc pentru partidele de pe eşichierul centru-dreapta, deoarece o parte din alegătorii lor nu ar înţelege gestul de "trădare", aşa cum s-a întâmplat în cazul PPCD. Respectiv, PL ar avea de câştigat din cauza "poziţiei intrasigente". Însă, dacă respectiva coaliţie demonstrează că este una de reuşită (există toate temeiurile să se creadă că poate fi reuşită), atunci partidele respective chiar pot câştiga politic.

Acum aştept criticile şi viziunile voastre referitoare la scenariile post-electorale. 

UPDATE 21.07.09 

Bineînţeles că mai sunt şi alte scenarii, pe care ieri nu le-am scris pentru că eram prea obosit. Unul pe care vreau să-l menţionez acum este cel potrivit căruia Lupu reuşeşte să convingă cel puţin 8 foşti colegi de partid sau din echipa guvernamentală, deputaţi comunişti, să treacă de partea "partidei democrate" pentru a vota şeful statului şi a participa la guvernare (PL+PLD+PD+AMN+8 deputaţi (ex)comunişti). Din informaţiile mele, Lupu deja discută cu mai mulţi deputaţi PCRM acest lucru. Totuşi mi se pare puţin realizabil scenariul respectiv, ţinând cont de faptul că după 5 aprilie UN SINGUR vot dar nu a fost posibil de găsit de către PCRM, chiar dacă formaţiunea în cauză dispune de mult mai multe pârghii de "convingere". 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Prezenţa la vot este mai mare în raioanele care votează masiv cu PCRM

Până la ora 9,45 la urne s-au prezentat 10,8%, ceea ce este cu circa 3% mai mult decât la 5 aprilie. Masiv votează în raioanele cu mulţi locuitori alolingvi (Donduşeni - 17,8%, Rezina - 17,4%, Ocniţa - 15,3%, Basarabeasca - 14%). În m. Chişinău prezenţa la urne este de 8,3%, fiind cea mai scăzută pe ţară. Pe www.alegeri.md la rubrica "alegeri 5 aprilie" puteţi afla procentul pe care l-a acumulat fiecare concurent electoral în scrutinul trecut în fiecare raion. Vedeţi câte procente a acumulat în raioanele indicate mai sus PCRM. Pe www.alegeri.md este prezentată informaţia privind prezenţa la vot, vor fi anunţate în regim on-line rezultatele votării, precum şi cele ale exit-poll.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Euromonitor nr. 15. Regrese puternice în toate domeniile

Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT şi Centrul Analitic EXPERT-GRUP lansează cel de-al 15-lea număr al publicaţiei trimestriale „Euromonitor”. Raportul apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul proiectului „Relaţiile UE - Moldova – Monitorizarea Progresului în Contextul Parteneriatului Estic”.

„Euromonitor”-ul are drept obiectiv monitorizarea independentă şi obiectivă a procesului de implementare a reformelor iniţiate conform Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Euromonitor 15 prezintă rezultatele monitorizării acţiunilor realizate pe parcursul perioadei aprilie-iunie 2009, în domeniile: Dialog politic şi instituţii democratice; Consolidarea capacităţii administrative; Conflictul transnistrean; Justiţie; Dezvoltare şi reforme economice; Dezvoltare şi reforme sociale; Comerţul internaţional; Climatul de afaceri.

Raportul constată că în trimestrul II al anului 2009, nu au fost realizate careva progrese semnificate în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană–Republica Moldova. Evoluţiile în toate domeniile analizate au fost marcate de campania electorală şi de criza politică care a urmat-o. La acestea s-a adăugat şi criza economică, în ascensiune încă din trimestrul I al anului 2009, care a afectat negativ toate sectoarele economiei. Totuşi, unele evoluţii pozitive au fost constatate în ajustarea legislaţiei electorale la cerinţele Consiliului Europei, consolidarea eficienţei administrative, prevenirea şi combaterea corupţiei, consolidarea legislaţiei în domeniul protecţiei şi integrării sociale şi a sănătăţii publice.

În acelaşi timp, au fost înregistrate regrese majore legate de: respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, libertatea mass-mediei, accesul la informaţie şi soluţionarea problemei transnistrene. Amploarea acestor regrese demonstrează că toate progresele anterioare realizate în aceste domenii au fost superficiale, ţinînd mai mult de domeniul legislativ şi nu de cel de funcţionare practică a instituţiilor democratice. 

Domeniul reformelor economice nu a constituit o prioritate importantă pe agenda guvernamentală şi aceasta în pofida înrăutăţirii indicatorilor macroeconomici. Intenţiile de diminuare a reglementărilor excesive aplicate activităţii de întreprinzător au fost înlocuite prin sporirea presiunilor administrative asupra mediului de afaceri. Reducerea veniturilor bugetare creează probleme serioase privind durabilitatea sistemului fiscal. Climatul de afaceri a fost puternic influenţat de escaladarea tensiunilor politice şi sociale din ţară, care în paralel cu efectele crizei economice mondiale a dus la inhibarea activităţii economice şi investiţionale majorităţii întreprinderilor. La capitolul comerţului extern au prevalat evoluţiile negative, iar adoptarea cerinţelor europene sanitare şi fitosanitare practic s-a oprit.

Versiunea completă a publicaţiei „Euromonitor” nr.15, precum şi ediţiile precedente sînt accesibile pe site-urile www.e-democracy.md şi www.expert-grup.org.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Compară rezultatele ! Află care partid este mai tare şi în ce localitate

Pe pagina web dedicată alegerilor din Republica Moldova www.alegeri.md sunt prezentate rezultatele oficiale obţinute de cei 17 concurenţi la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, în toate circumscripţiile electorale, inclusiv în fiecare localitate în parte. Este posibilă analiza comparată a rezultatelor concurenţilor în diferite circumscripţii. Rezultatele sunt prezentate atât în procente, cât şi grafic. Acest exerciţiu este disponibil la rubrica „Alegeri parlamentare din 5 aprilie”. 
 Pagina web www.alegeri.md, dedicată alegerilor parlamentare din 2009, este elaborată şi gestionată de către Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, în scopul reflectării veridice şi echidistante a desfăşurării procesului electoral la alegerile legislative. Proiectul este realizat cu suportul financiar al The National Endowment for Democracy (NED), SUA în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte “Coaliţia 2009”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Vladimir Voronin în picaj de popularitate. Liderul PCRM are cea mai slabă încredere de la 2001 încoace

Vladimir Voronin a ajuns practic la acelaşi nivel de popularitate pe care îl avea înaintea alegerilor parlamentare din 2001. Potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică, încrederea faţă de liderul PCRM, preşedinte în exerciţiu al R. Moldova este de 37,5% (36% în februarie 2001, ceea ce este în limita marjei de eroare). Astfel, Voronin a ajuns la cel mai mic nivel de credibilitate din ultimii 8 ani (în noiembrie 2002 avea 73% de încredere). Căderea în raport cu martie 2009 este foarte mare, de 11%. Ce se întâmplă? Care factori au contribuit la micşorarea încrederii faţă de Voronin? Ce încredere va avea dacă va părăsi funcţia de preşedinte al ţării? Care va fi nivelul de încredere faţă de acesta peste un an?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PCRM ar putea lua 40-46 de mandate în viitorul Parlament

   Când a fost prezentat ultimul Barometru de Opinie Publică s-a prezentat şi eventuala repartizare a mandatelor în viitorul Parlament reieşind din faptul că "dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri" pentru PCRM ar vota 31,1%, pentru PL - 13,2%, pentru PD - 9,6%, iar pentru PLD - 7,2% (celelalte formaţiuni nu ar fi trecut pragul de 5%). Astfel, potrivit autorilor sondajului, în Parlament ar trece 51-52 de deputaţi PCRM, 22 deputaţi PL, 16 deputaţi PD şi 11 deputaţi PLD. Multe instituţii media au preluat şi au difuzat masiv această informaţie, arătând şi schematic cum ar arăta viitorul legislativ. Mi se pare greşit o astfel de prezentare a informaţiei, deoarece ea nu a luat în calcul cele circa 30% de indecişi, dar care intenţionează să participe la vot. Aceasta înseamnă că cele 30% de indecişi s-au plusat la cele circa 5-6% de "resturi electorale" şi s-au repartizat partidelor care au trecut pragul electoral, ceea ce este total eronat. La alegerile din 29 iulie vor fi puţine resturi electorale. Dacă AMN trece pragul electoral, atunci resturi electorale vor fi mai puţin de 5% şi nu 35% pe care le-au împărţit autorii BOP. 

Acum să obserbăm anumite tendinţe şi scoruri electorale înregistrate pe parcursul ultimelor cicluri electorale. Să luăm drept concurent de referinţă PCRM, care este dominant pe arena politică din 2001 încoace. 

Potrivit BOP din februarie 2005, înaintea scrutinului parlamentar din martie al aceluiaş an, pentru PCRM inteţionau să voteze 47% din alegători. La 6 martie 2005 pentru ei au votat 45,98% (vedeţi aici rezultatele lor la ultimele scrutine). Deci, rezultatul obţinut este în limita marjei de eroare. În mai 2007, cu puţin timp înaintea alegerilor locale generale, PCRM era creditat cu 23%. La scrutinul din iunie 2007, la alegerile în consiliile raionale PCRM a acumulat 34,18%. Diferenţa este de 11%, obţinute din votul indecişilor. Potrivit BOP din martie 2009, PCRM, care se afla în ascensiune puternică, era creditat cu 36,2%. La 5 aprilie, potrivit datelor exit-poll pentru PCRM au votat 45,5%, iar potrivit datelor oficiale - 49,48%. Creşterea a avut loc în baza indecişilor, care pe ultima sută de metri s-au orientat spre trendul pozitiv al PCRM. 

Acum trendul PCRM este negativ şi această formaţiune este cotată cu 5% mai puţin decât în ajunul scrutinului din 5 aprilie. În cazul în care trendul este negativ, formaţiunea atrage mai puţini indecişi (vezi plecarea din PCRM a şefului fracţiunii comuniştilor din consiliul raional Călăraşi, care a anunţat că susţine PD în alegeri). Potrivit recentului BOP, din cei decişi sigur cu cine să voteze, pentru PCRM şi-ar da votul puţin peste 36%. Dacă e să plusăm, din contul indecişilor, aproape 10% la cele 31% ale PCRM, atunci la 29 iulie PCRM ar acumula 40-41% de voturi. În condiţiile în care resturile electorale vor fi mai puţine de 5%, atunci PCRM ar putea să mai primească suplimentar 1-3 mandate, adică în total 41-44 mandate. Dacă AMN nu trece, atunci procentul "resturilor electorale" se poate dubla, iar din acest cont PCRM ar putea să mai obţină încă vreo 2 mandate. Deci, cel mult 46 de mandate. 

Totuşi, o mare necunoscută rămâne ziua scrutinului - miercuri. Nu este clar cum se va participa la scrutin într-o zi din mijlocul săptămânii. Prezenţa la vot poate schimba multe lucruri. Într-o săptămână vom afla. 

Aici vedeţi o emisiune la care am discutat subiectul respectiv, la Public TV, cu Victor Nichituş şi Victor Chirilă.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Iurie Muntean se pregăteşte să preia şefia PCRM de la Vladimir Voronin?

Analistul politic Igor Boţan crede că actualul viceministru al Economiei, Iurie Muntean, ar fi succesorul lui Vladimir Voronin la cârma PCRM. Iată ce a scris Igor Boţan în cometnariul "În ajunul alegerilor anticipate BOP sugerează că…":

În orice caz, alegerile din 29 iulie vor confirma schimbarea generaţiei liderilor a trei formaţiuni – PL, PLDM şi PDM, care vor influenţa în mod cardinal viaţa politică din Republica Moldova pe parcursul a cîteva cicluri electorale. Este important că fiecare din cele trei formaţiuni ocupă nişe politice distincte – de dreapta, centru-dreapta şi centru-stînga. Mai este de aşteptat schimbarea liderului PCRM. Această schimbarea s-ar putea produce foarte rapid în dependenţă de rezultatul PCRM la alegerile din 29 iulie. Se pare că în calitate de succesor al lui Vladimir Voronin este pregătit Iurie Muntean. Deşi nu este membru al PCRM, acesta este scos în prim plan şi practic copie comportamentul lui Voronin, fără a avea carisma acestuia. Dacă PCRM promovează astfel de potenţiali succesori ai lui Voronin, atunci PDM are şanse să atragă pe viitor cea mai mare parte a simpatizanţilor PCRM.

Comentariul desfăşurat îl citiţi aici.

Este prima dată când numele lui Iurie Muntean apare în vizorul analiştilor ca potenţial succesor al lui Vladimir Voronin. Cert e că acesta este promovat foarte insistent în ultimul timp şi, într-adevăr, încearcă să copie maniera de comportare şi de vorbire a lui Vladimir Voronin (aşa cum Medvedev l-a copiat pe Putin).  Anterior se pomeneau alte nume ca potenţiali succesori ai lui Voronin la şefia PCRM: Vladimir Ţurcan, Mark Tkaciuk, Marian Lupu (nu mai e valabil), Eduard Muşuc etc. 

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Testează-ţi votul este reactivat (www.testvot.eu)! Află ce concurent îţi este mai aproape

Ca urmare a dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, şi organizării de alegeri parlamentare
anticipate, Fundaţia MRC, cu sprijinul financiar al German Marshall Fund - Black Sea Trust, şi în
colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, a relansat pe data de 19 Iulie
2009 aplicaţia online Testează-ţi Votul! pe pagina de internet www.testvot.eu .
Alegătorii indecişi din Republica Moldova primesc acum o mînă de ajutor pentru alegerile
parlamentare anticipate din 29 Iulie 2009.
Testează-ţi Votul! cuprinde un chestionar cu 24 de întrebări. Orice persoană care accesează
pagina de internet www.testvot.eu poate să răspundă la chestionar, precizînd gradul de acord sau
dezacord cu cele 24 de afirmaţii. La final, utilizatorul va primi gratuit o analiză grafică şi textuală
detaliată care indică gradul de apropiere a principalelor partide faţă de opţiunile alegătorului.
Proiectul este disponibil atît în limba română cît şi în limba rusă, oferind alegătorilor
oportunitatea de a reflecta asupra unor probleme importante ale societăţii, şi de a căuta mai
multe informaţii despre aceste teme şi atitudinile partidelor. Proiectul nu încearcă să influenţeze
votul cetăţenilor, ci este un mijloc de a afla mai mult despre cei care candidează.
Proiectul îi ajută pe alegători să identifice partidele cele mai apropiate faţă de viziunea lor
din punct de vedere programatic pe probleme din domeniile economic, politic şi social. În acest
fel, alegătorii vor putea să obţină mai uşor informaţii din programele electorale ale partidelor
astfel încît să voteze informat.
Fundaţia MRC este un think tank fondat în 2003, fără apartenenţă sau afiliere ideologică şi
politică, al cărui scop este dezvoltarea cercetării de calitate în domeniul ştiinţelor politice şi
dezvoltarea calităţii democraţiei din Europa Centrală şi de Est.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Chişinăul trebuie să-i ridice lui Traian Băsescu o statuie chiar lângă monumentul lui Lenin

Ideea din titlu figurează în comentariul "Exhibitionismul patriotiv şi pericolul românesc" scris de către analistul politic Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT (citiţi aici). Comentariul arată modul în care Chişinăul speculează cu succes gafele (?) conducerii de la Bucureşti, pentru a speria moldovenii cu "unirea", respectiv, chemându-i "să apărăm Patria". La fel se vorbeşte cât de profitabil e "să aperi Patria" în Moldova.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!