În raportul Parlamentului European, adoptat cu o largă majoritate (500 voturi pentru, 46 împotrivă şi 14 abţineri), subliniază necesitatea măririi pachetului financiar IEVP pentru a permite PEV să îşi atingă obiectivele din ce în ce mai ambiţioase şi să sprijine noile sale iniţiative regionale. În plus, se solicită menţinerea repartiţiei geografice a ajutorului financiar european între ţările mediteraneene şi ţările din estul Europei.
Spre o mobilitate sporită
Raportul solicită să se pună mai mult accent pe o mobilitate sporită, în special prin crearea unor parteneriate pentru mobilitate cu ţările IEVP şi contacte interpersonale, în special în domeniile educaţiei, cercetării şi dezvoltării, vieţii economice şi dialogului politic. Deputaţii europeni se exprimă pentru măsuri urgente de reducere a taxei de viză pentru resortisanţii şi rezidenţii din ţările IEVP, cu scopul principal de a liberaliza regimului de acordare a vizelor.
Securitatea energetică
Europarlamentarii salută faptul că securitatea energetică este o parte integrală a propunerii pentru Parteneriatul estic în relaţiile cu partenerii estici. Unul dintre scopurile principale ale Parteneriatului estic este încheierea rapidă a negocierilor referitoare la aderarea Ucrainei şi Moldovei la Comunitatea energetică şi consolidarea angajamentului politic faţă de Azerbaidjan, în scopul convergenţei acestuia cu piaţa energetică a UE şi al integrării infrastructurii. Toate ţările PEV ar trebui să fie incluse în cadrul măsurilor de cooperare în domeniul energiei.
Parteneriatul Estic
Parteneriatul estic oferă un stimulent mai important ţărilor partenere ambiţioase, precum Ucraina şi nu ar trebui să constituie un obstacol în calea ţărilor învecinate care doresc să candideze la statutul de membru al Uniunii.
Membrii Comisiei AFET sprijină propunerea Comisiei conform căreia noile relaţii cu ţările din cadrul Parteneriatului estic ar trebui să se clădească pe baza unor acorduri de asociere specifice fiecărei ţări, ceea ce ar constitui un răspuns mai adecvat la aspiraţiile partenerilor privind o relaţie mai strânsă.
Regiunea Mării Negre
O implicare mai puternică în regiunea Mării Negre este necesară în cazul în care UE va trebui să soluţioneze anumite conflicte rămase nesoluţionate şi să sporească cooperarea dintre ţările din regiune. Consolidarea cooperării regionale în regiunea Mării Negre ar trebui să fie una dintre priorităţile cheie pentru PEV, precum şi pentru diferitele iniţiative regionale lansate de UE.
Deputaţii europeni aşteaptă cu interes continuarea punerii în aplicare a iniţiativei Sinergia Mării Negre şi solicită consolidarea cooperării cu Turcia în regiunea Mării Negre, dată fiind importanţa strategică a acesteia şi rolul pe care îl poate juca în viitor în politica externă şi de securitate comună, precum şi consolidarea cooperării cu Rusia, subliniind necesitatea unei implicări depline a acestor ţări în soluţionarea conflictelor regionale şi în promovarea păcii şi stabilităţii în vecinătatea europeană; consideră că anumite proiecte de interes comun ar putea fi puse în aplicare în acest cadru.
Euroeast
Ca propunere concretă de cooperare parlamentară figurează crearea unei adunări a statelor din vecinătatea de est - Euroeast - cu participarea Parlamentului European şi urmând modelul adunărilor „Euromed” şi „Eurolat”, al cărei rol va fi aplicarea IEVP în statele din Europa de Est, respectiv Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus.
Intervenţii ale europarlamentarilor din România în cadrul dezbaterii parlamentare din 18 februarie 2009
Nicolae Vlad Popa (PPE-DE)
Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea relaţiilor cu statele din vecinătatea Uniunii Europene.
O oportunitate de finanţare o reprezintă Fondul de investiţii pentru vecinătate, la care, pe lângă suma alocată din Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat, statele membre UE au posibilitatea să participe cu donaţii. Suntem conştienţi că în acest studiu finanţarea de care beneficiază instrumentul european de vecinătate şi parteneriat nu este suficientă pentru a răspunde obiectivelor ambiţioase pentru această zonă.
Solicităm Comisiei Europene o analiză privind alocarea, în viitor, a unor sume mai consistente acestui instrument, mai ales în contextul în care este necesar să fie susţinute cu finanţare adecvată şi iniţiative precum sinergia Mării Negre. România a susţinut şi va continua să susţină relevanţa regiunii Mării Negre pentru Uniunea Europeană, plecând de la valenţele evidente ale regiunii pentru stabilitate, dezvoltare economică, securitate energetică, siguranţa cetăţenilor şi protecţia mediului.
Silvia-Adriana Ţicău (PSE)
Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat poate şi trebuie să fie utilizat mai mult în regiunea Mării Negre. Apreciez ca fiind pozitivă sinergia la Marea Neagră, dar consider că această regiune prezintă o importanţă geostrategică deosebită şi merită un cadru de cooperare mai structurat, pe modelul dimensiunii nordice sau al Uniunii pentru Mediterană.
Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat ar trebui să contribuie mai mult la dezvoltarea legăturilor de transport dintre Uniunea Europeană şi Marea Neagră, şi dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi Ucraina. România doreşte să dezvolte mai multe programe de cooperare între oraşe din România şi oraşe din Republica Moldova. Salut lansarea programului Ciudad ce favorizează dezvoltarea dialogului între oraşe.
Dezvoltarea porturilor comunitare situate la Marea Neagră, construcţia unor terminale pentru gaz lichefiat, precum şi dezvoltarea legăturilor feroviare şi rutiere între statele din regiunea Mării Negre şi statele membre trebuie să facă parte dintre priorităţile pentru care va fi folosit acest instrument. De asemenea, consider că acest instrument trebuie să fie folosit şi pentru cooperarea în domeniul energetic, pentru extinderea şi integrarea infrastructurii pentru transportul de electricitate către regiunea Balcanilor de Vest.
Daniel Petru Funeriu (PPE-DE)
Atunci când stabilim o politică pentru statele vecine ale Uniunii Europene, nu trebuie să ignorăm deficitul democratic din aceste state. Este un deficit democratic determinat de istoria lor. Şi pentru a stabili o societate democratică, avem nevoie de o conştiinţă democratică a fiecăruia dintre cetăţenii acestor ţări.
Raportul vorbeşte - şi pe bună dreptate, de altfel - de contacte de la cetăţeni la cetăţeni, de "people to people contacts", şi aş dori să vă întreb dacă avem un alt mod mai bun de a stabili aceste contacte decât acela de a permite libera circulaţie a acestor cetăţeni spre Uniunea Europeană.
Fac deci un apel la Consiliu pentru a permite cetăţenilor Republicii Moldova, care este de altfel singurul stat care are ca limbă oficială una din limbile Uniunii Europene, să călătorească fără viză în UE. Bineînţeles, în aşteptarea unei astfel de măsuri, mă adresez Comisiei pentru a face tot ceea ce este necesar pentru funcţionarea "centrului comun pentru vize" (common visa center) de la Chişinău. Trebuie să dăm cu adevărat un exemplu.
Corina Creţu (PSE)
În ultima jumătate de an, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de provocări care au ridicat semne de întrebare cu privire la rolul, coeziunea şi capacitatea sa de acţiune şi de reacţie.
Criza georgiană şi criza gazelor ne-au demonstrat că ne putem confrunta în continuare cu ameninţări dinspre est la adresa stabilităţii internaţionale şi a siguranţei noastre energetice.
Un parteneriat estic atât de ambiţios precum cel propus în acest raport este binevenit, cu atât mai mult cu cât vizează o cooperare mai eficientă şi sprijinirea reconstrucţiei Georgiei, iar în perspectivă propune instituirea unei zone a liberului schimb şi liberalizarea regimului vizelor pentru Uniunea Europeană.
Cred însă că trebuie să acordăm mai multă importanţă situaţiei din Republica Moldova, de unde vin semnale îngrijorătoare cu privire la libertatea de exprimare şi la corectitudinea alegerilor care urmează să aibă loc în această primăvară.
Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE)
Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat are o însemnătate fundamentală pentru reuşita politicii europene de vecinătate şi, în special a parteneriatului estic şi a cooperării în zona Mării Negre.
Proiectul parteneriatului estic poate avea succes numai dacă dispune de finanţarea necesară pentru realizarea unor obiective clare. Totodată, trebuie să eficientizăm mecanismele de evaluare a impactului acţiunilor şi finanţărilor pe care parteneriatul estic le implică, pentru ca asistenţa europeană să nu fie deturnată şi să nu fie folosită în mod abuziv de unele guverne împotriva opoziţiei politice.
Întotdeauna acţiunile noastre trebuie gândite în aşa fel încât cetăţenii să poată vedea beneficii concrete. Consider că finanţarea europeană oferită prin Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vizează cooperarea transfrontalieră în spaţiul vizat de parteneriatul estic.
Cooperarea transfrontalieră are vocaţia dovedită de a contribui în mod decisiv atât la dezvoltarea regională, cât şi la construirea încrederii între statele vecine şi la armonia interetnică, iar facilitatea circulaţiei transfrontaliere a persoanelor şi a fluxurilor economice poate avea efecte multiplicatoare deosebit de benefice.
Alexandru Nazare (PPE-DE)
Instrumentul politicii europene de vecinătate şi parteneriat este esenţial pentru asigurarea stabilităţii, democraţiei şi prosperităţii în zonă. Mai mult, acest instrument transformă noţiunea de graniţă, spaţiu de limitare, de excludere, într-un spaţiu al cooperării şi al legăturilor politice.
Recentele evenimente din spaţiul estic, care au mai fost amintite aici – mă refer acum la criza gazului sau criza din Georgia – au demonstrat încă o dată necesitatea unei strategii care poate asigura un rol activ al Uniunii Europene în această arie geopolitică. Avem nevoie de o mai mare coerenţă în abordarea faţă de spaţiul estic, avem nevoie de obiective clare care să corespundă atât intereselor Uniunii, cât şi nevoilor specifice ale partenerilor noştri.
Am toată aprecierea pentru iniţiative precum sinergia Mării Negre şi parteneriatul estic, care consolidează cooperarea cu ţările din regiune, în special Republica Moldova şi Ucraina, dar şi cu statele din Caucaz şi Regiunea Caspică. Avem nevoie şi de o implicare mai puternică în zona Mării Negre, bază pentru consolidarea relaţiei cu Turcia şi Rusia, pentru că acest spaţiu se află în vecinătatea Uniunii Europene, a Turciei şi a Rusiei.
Parteneriatul este, de asemenea, un stimulent binevenit pentru ţările participante, care vor dori să candideze la statutul de stat membru al Uniunii Europene, precum Republica Moldova. Acest parteneriat adânceşte semnificativ nivelul de angajare de ambele părţi.
De asemenea, aş vrea să vă vorbesc puţin şi despre iniţiativa EURONEST care este numai un exemplu de soluţie concretă pentru o mai bună aplicare a instrumentului politicii europene de vecinătate şi parteneriat în state precum Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina sau Belarus.
O mai bună aplicare a acestei politici nu poate fi realizată fără creşterea nivelului de asistenţă financiară. Pe lângă necesitatea de a mări acest pachet financiar, trebuie de asemenea să acordăm o atenţie egală şi modului în care sunt cheltuite aceste fonduri.
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!
Postări
