vineri, 7 noiembrie 2008

Regina Elisabeta II susţine aspiraţiile europene ale R. Moldova


La 6 noiembrie 2008, dna Natalia Solcan, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a fost primită în audienţă de către Maiestatea Sa Regina Elisabeta II (în imagine) pentru a prezenta scrisorile de acreditare.

În cadrul discuţiei prilejuite de această ocazie, Ambasadorul Natalia Solcan a transmis Maiestăţii Sale un mesaj din partea dlui Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, şi, ca răspuns la interesul manifestat de Regina Elisabeta, s-a referit la priorităţile politicii interne şi externe, în special la integrarea europeană şi la procesul de reîntregire a ţării.

Regina Elisabeta II a demonstrat o cunoaştere a situaţiei din Republicii Moldova şi a problemelor cu care aceasta se confruntă. Apreciind aspiraţiile Moldovei de a se integra în familia unită a popoarelor europene, Maiestatea Sa a declarat: „Este foarte bine când ţara are o astfel de viziune pentru viitor, de integrare europeană.” Regina a apreciat eforturile Republicii Moldova de a se apropia de UE prin intermediul reformelor, dând asigurări că Marea Britanie va sprijini ţara noastră pe calea atingerii obiectivului de integrare europeană.


Sursa: MAEIE


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 6 noiembrie 2008

Viitorul acord juridic între RM şi UE va avea esenţa acordurilor de asociere semnate cu statele din Balcani


Viitorul document juridic moldo-comunitar va avea esenţa acordurilor de asociere şi stabilizare semnate de Uniunea Europeană cu statele din Balcani. O declaraţie în acest a făcut, astăzi, la o întâlnire informală cu jurnaliştii, noul şef al Secţiei Politică şi Economie din cadrul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Wolfgang Behrendt (în imagine). El a precizat că deomcadată nu se vorbeşte despre aderarea R. Moldova la UE, deoarece acum "Moldova nu are statut de ţară candidat". "Însă noi niciodată nu spunem că niciodată nu se va disuta despre aceasta", a precizat diplomatul european.
El a spus că mandatul privind începerea negocierilor asupra noului acord juridic este în proces de redactare de către Comisia Europeană şi va fi definitivat până la finele anului curent. La începutul anului viitor, acest mandat va fi aprobat de Consiliul UE, iar negocierile propriu zise "vor fi purtate deja cu noua conducere de la Chişinău", care va fi după alegerile parlamentare din primăvara lui 2009.
Reprezentantul Delegaţiei Comisiei Europene în R. Moldova a mai spus că UE realizează acum un studiu pentru a afla posibilele efecte pe care le poate provoca în Moldova eventuala introducere a regimului de liber schimb. Rezultatele cercetării vor fi cunoscute în prima jumătate a anului viitor. Cu circa 5-6 ani în urmă, UE a mai realizat un astfel de studiu şi a constatat că economia moldovenească nu poate face faţă unei zone de liber schimb cu UE, astfel că s-a decis acordarea, începând cu luna martie curent, a preferinţelor comerciale. Sursa citată a mai atras atenţie, repetând de trei ori, necesitatea respectării legii în R. Moldova pentru asigurarea securităţii investiţiilor străine.
Viitorul acord juridic va mai conţine perspectiva "pe termen" lung de abolire a regimului de vize pentru moldovenii care vor călători în UE. Diplomatul european nu a precizat care ar putea fi termenii reali când noi am putea călători fără vize în spaţiul comunitar.
În poză (oferită de Doina Pânzaru), Wolfgang Behrendt se roagă... Ce se roagă acesta? Variantele le expuneţi la "comentarii"
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

PNL şi MAE vor merge în comun la alegerile parlamentare din 2009

Partidul Naţional Liberal şi Mişcarea Acţiunea Europeană vor merge împreună la viitoarele alegeri parlamentare. Despre aceasta vor anunţa, peste aproximativ o oră, liderii acestor formaţiuni, în cadrul unei preconizate conferinţe de presă.
Şansele acestor formaţiuni de a trece în viitorul Legislativ, chiar dacă merg pe listă comună, sunt egale cu zero. La alegerile consiliilor raioane, în 2007, scrutine în care se votează, la fel ca şi la parlamentare, listele de partid, PNL a obţinut 1,35%. Tot atunci, în consiliile orăşeneşti şi săteşti, PNL a acumulat 1,1%. În total pe ţară, această formaţiune are 5 mandate de primari (cel puţin avea în 2007), ceea ce constituie circa 0,5% din numărul total. Acest partid nu stă bine nici în sondajele de opinie publică, fiind creditat cu circa 1%. Cât despre popularitatea MAE, ea nu o depăşeşte nicicum pe cea a PNL. Aceste formaţiuni nu dispun de resurse financiare, media şi umane importante, nu posedă structuri locale puternice. Nici popularitatea liderilor nu este mare. Prin urmare, scopul de a obţine cel puţin 6% pentru a trece pragul electoral, este fantastic pentru aceste formaţiuni, luând în calcul şi faptul că pe acelaşi segment electoral mai sunt partide ca AMN, PLD, PL, PPCD. În schimb, PNL+MAE ar putea să ia între 1-3% de la partidele de pe dreapta, care au şanse de a accede în Parlament. Vor liberalii sau nu, dar aceste voturi se vor duce, mai întâi de toate, la PCRM, care este partidul cu cea mai mare popularitate şi va obţine primul rezultat.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

miercuri, 5 noiembrie 2008

Negru ! Obama preşedinte! UPDATE 15.25

Principala putere economică, politică şi militară mondială va fi condusă de acum înainte de un preşedinte de culoare, democratul Barack Obama. Alegerile prezidenţiale din 4 noiembrie, 2008, au pus capăt „tradiţiei” de peste 200 de ani cînd lider al Casei Albe era ales doar un candidat de culoare albă. Cu cîteva decenii în urmă, afro-americanii (negrii) nici nu posedau drept de vot, iar acum un reprezentant în vinele căruia curge sînge african va deţine cheile de la „valiza nucleară” a Washingtonului. Potrivit CNN, care citează date ale sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, pentru Obama au votat 338 de electori, cu 68 mai mulţi decît pentru contracandidatul său, republicanul John McCain. Pentru noul preşedinte american au votat şi 52% din cetăţenii care şi-au exprimat opţiunea de vot. Scrutinul de marţi a înregistrat cea mai mare prezenţă a americanilor la urne din 1908 încoace – de 66%, iar campania electorală a fost cea mai lungă şi cea mai scumpă din istoria SUA.
La scurt timp după prezentarea rezultatelor sondajelor de la ieşirea de la urne, republicanul McCain şi-a recunoscut înfrîngerea în alegeri şi l-a felicitat, telefonic, pe Obama pentru victoria sa. Candidatul învingător a primit felicitări şi din partea preşedintelui în exerciţiu al Statelor Unite, republicanul George W. Bush. Mesaje de felicitare au fost expediate, pe adresa noului lider al Casei Albe, din partea preşedinţilor şi liderilor de guvern din mai multe state. În vîrstă de 47 de ani, Obama îşi va prelua mandatul la 20 ianuarie 2009.
Barck Hussein Obama s-a născut la 4 august 1961, în Honolulu, statul Hawaii. Părinţii acestuia au făcut cunoştinţă la Universitatea din localitate. Tatăl, cu acelaşi nume, a venit din Kenya în Statele Unite să studieze economia. Mama acestuia Stanley Ann Dunham, americană de culoare albă, a studiat antropologia. Părinţii au divorţat cînd Obama juniorul avea vîrsta de doar 2 ani. În 1983, Barack Obama absolveşte facultatea de drept a Universităţii din Columbia, ulterior absolvind Universitatea Harvard. În 1993 acesta a predat un curs de Drept constituţional la facultatea de drept a Universităţii din Cicago, unde a lucrat pînă în 2004, an în care a fost ales în Senatul SUA din partea statului Illinois. Din februarie 2007 a început campania sa prezidenţială, anunţînd ca obiective prioritare terminarea războiului din Irak, creşterea independenţei energetice şi asistenţa medicală universală. Este căsătorit din 1992, are două fiice.
Alegerea lui Barack Obama în funcţia de preşedinte al Statelor Unite a fost salutată de mai mulţi lideri ai lumii. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că a venit momentul unui „angajament reînnoit între Europa şi Statele Unite ale Americii”. „Sper sincer că sub conducerea preşedintelui Obama, SUA îşi vor uni forţele cu Europa pentru a aduce acest „angajament reînnoit” în beneficiul societăţilor noastre şi al lumii întregi”, a declarat Barroso. Miniştrii de externe din cele 27 de state-membre ale Uniunii Europene au pregătit, luni, o scrisoare ce urmează a fi adresată noului preşedinte american şi prin care anunţă că se doreşte un rol mai mare al Europei pe scena internaţională şi o abordare multilaterală a problemelor lumii. UE atrage atenţia SUA asupra puterii economice crescînde a Rusiei şi apreciază că intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova este necesară pentru evitarea unei viitoare confruntări. Deşi mai mult tacit, cele mai multe state europene simpatizează politica lui Obama în raport cu McCain.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev şi-a exprimat speranţa că „noua administraţie a SUA va face alegerea în favoarea unei relaţii durabile cu Rusia”. Şi ministerul rus de Externe a admis posibilitatea „împrospăţirii” relaţiilor dintre Moscova şi Washington. Preşedintele chinez Hu Jintao l-a felicitat pe Barack Obama şi a declarat că vrea să ducă relaţiile dintre China şi Statele Unite la „un nou nivel” vorbind despre o „nouă perioadă istorică”. Pentru consolidarea relaţiilor cu Statele Unite s-a pronunţat şi premierul japonez, Taro Aso. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a subliniat importanţa cooperării dintre Washington şi aliaţii săi europeni în faţa ameninţărilor actuale.
Noul preşedinte american va moşteni o situaţie economică extrem de dificilă, dat fiind faptul că Statele Unite se află în pragul recesiunii, traversînd cea mai gravă criză financiară după cea din 1929. SUA de mai mulţi ani duce războaie în Afganistan şi Irak, unde înregistrează pierderi umane şi financiare. Obama pledează pentru o retragere a trupelor americane din Irak şi doreşte deschiderea unui dialog, chiar şi direct, cu liderii iranieni pentru a-i determina să renunţe la programul nuclear. Spre deosebire de republicanul McCain, Obama are un ton mai moderat în ce priveşte Federaţia Rusă. Noul preşedinte american se concentrează mai mult pe politica internă, decît pe cea externă.
Pe 4 noiembrie s-au desfăşurat şi alegeri în Senat şi Camera Reprezentanţilor ale Statelor Unite. Democraţii au obţinut o majoritate de 56 de locuri din 100 în Senat, întărindu-şi majoritatea şi în Camera Reprezentanţilor. Potrivit posturilor de televiziune americane, democraţii au obţinuit 261 de locuri din 435 ale Camerei Reprezentanţilor, cu 26 de mandate mai mult decît în 2006. Încotro o va lua lumea după această premieră mondială?

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Viitorul Parlament va fi format din 3-4 partide, arată datele sondajului

Viitorul Parlament al R. Moldova, care va fi ales în primăvara lui 2009, va fi compus din 3-4 partide. Aşa cred 51% din participanţii la sondajul de pe acest blog. 17% din respondenţi sunt de părere că în viitorul legislativ vor accede 2-3 formaţiuni. 15% înclină să creadă că vor fi 4-5 partide, iar 13% susţin că numărul formaţiunilor politice în parlamentul de după 2009 va fi de peste 5.
Amintesc cu această ocazie că un grup de ONG-uri discută despre necesitatea lansării unei Campanii "Pentru un Parlament Curat", idee ce a primit susţinerea a unei duzine de bloggeri şi site-uri specializate (vedeţi aici). Pe www.odhnoklassniki.ru grupul Pentru un Parlament Curat întruneşte deja sub 150 de membri, care susţin această idee şi discută modul în care poate fi realizată.

La "comentarii" vă îndemn să scrieţi partidele care credeţi că vor fi prezente în viitorul Parlament.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

marți, 4 noiembrie 2008

Ambasada Italiei la Chişinău va avea sediul în Centrul Skytower

Ambasada Italiei la Chişinău va avea sediul în Centrul Skytower, de vizavi de clădirea principală a ULIM-ului. Într-un comunicat informativ se spune că săptămîna trecută a fost semnat contractul de chirie cu ambasada Italiei conform căruia Centrul Internaţional de Business SKYTOWER va găzdui Ambasada Italiei precum şi serviciul consular. După finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi reamenajare, Ambasada Italiei va anunţa data începerii activităţii serviciului consular.
Luînd în calcul numărul mare de solicitanţi de vize pentru Italia, dar şi beneficiari de alt gen de servicii consulare, este foarte curios unde se va forma cozile la sediul ambasadei, deoarece în prejma clădrii nu există spaţiul liber, decât cel de la ULIM.
Ambasada Italiei în R. Moldova se va deschide în cel mai apropiat timp. Potrivit înţelegerilor anterioare, această misiune diplomatică urma să-şi deschidă uşile pe 1 octombrie 2008.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

luni, 3 noiembrie 2008

Smirnov i-a interzis lui Voronin să meargă în localitatea de baştină a preşedintelui R. Moldova

Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, nu a putut să ajungă, astăzi, la ceremonia de sfinţire a Bisericii din localitatea lui de baştină, satul Corjova, din cauza interdicţiei impuse de către liderul separaştilor de la Tiraspol, Igor Smirnov. Cortegiul prezidenţial a fost oprit în dimineaţa zilei de către forţele separatiste în prejma localităţii Lunga, rnl Dubăsari. Detalii citiţi aici. Forţele separatiste au motivat acţiunea lor prin faptul că "vizita nu a fost planificată din timp" (citiţi aici).
Este a doua oară în ultimii 7 ani când preşedintele moldovean este oprit de forţele separatiste la frontiera adminsitrativă cu regiunea transnistreană, pentru a i se interzice accesul în zonă.


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

Alb sau Negru? McCain sau Obama?

Americanii îşi aleg marţi, 4 noiembrie, cel de-al 44-lea preşedinte. Cine va fi următorul şef al Casei Albe pentru viitorii patru ani, democratul Barack Obama sau republicanul John McCain? Va fi Obama primul lider al SUA de culoare ori conservatorismul americanilor îşi va spune cuvîntul şi de această dată? Toate cele 235 de sondaje efectuate pe parcursul ultimelor două luni îl dau cîştigător pe candidatul democraţilor, iar istoria Statelor Unite arată că pînă în prezent au obţinut victorie în alegerile prezidenţiale doar candidaţii de culoare albă.
Chiar dacă diferenţa între sondajele de opinie este de 3-14% doar în favoarea lui Obama, anterior au fost cazuri în care rezultatul alegerilor a contrazis sondajele de opinie preelectorale. Un exemplu elocvent este victoria, în 1948, a democratului Harry Truman în faţa republicanului Thomas Dewey, în pofida faptului că sondajele îi dădeau cîştig de cauză republicanului. Diferenţa între rezultatul prezis de ultimul sondaj de opinie înaintea scrutinului şi cel obţinut în alegeri a fost de 9,4%. Un alt exemplu este cel înregistrat în 1952, cînd republicanul Dwigt D.Eisenhower a învins contrar prezicerilor sondajelor. O surpriză de acelaşi fel a fost înregistrată şi un deceniu mai tîrziu, de către democratul John F.Kennedy. Cazuri de acest fel au mai existat. În prezicerea rezultatelor alegerilor s-au inclus şi cititorii în stele. Astfel, un grup de astrologi indieni afirmă că victoria îi va reveni lui Barack Obama.
Presa americană scrie că democratul Obama a alocat de trei ori mai multe fonduri decît adversarul republican McCain pentru finanţarea spoturilor publicitare în ultimele zile de campanie. Acesta a cheltuit 21,5 milioane de dolari în perioada 21 – 28 octombrie, spre deosebire de 7,5 milioane puse la bătaie de către stafful republican.
Atît John McCain cît şi Barack Obama au promis că, odată ajunşi la Casa Albă, vor opta pentru o cale diferită de cea a administraţiei Bush, deoarece, după două mandate în care SUA a dus războaie şi s-a confruntat cu diferite provocări, popularitatea actualului preşedinte este slabă. Actualele alegeri prezidenţiale se desfăşoară pe fundalul unei crize financiare de proporţii, înregistrate de principala putere economică a lumii.
Sistemul electoral din SUA este printre cele mai complicate din lume. Preşedintele american este ales prin aşa-numitul vot popular şi de către un colegiu de electori. În anul 2000 s-a înregistrat o situaţie contraversată, cînd democratul Al Gore a pierdut în faţa republicanului George W.Bush deşi a obţinut cu peste jumătate de milion de voturi populare mai mult, în schimb a primit cu 5 voturi ale electorilor mai puţin.

PS Participaţi la sondajul de pe blog să vedem care sunt şansele de victorie a acestor doi candidaţi?
Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

vineri, 31 octombrie 2008

Paradoxul sindicatelor moldoveneşti. Încrederea faţă de acestea este la fel de slabă ca şi faţă de partidele politice

În R. Moldova se atestă un fenomen destul de îngrijorător. Sindicatele noastre au trecut pe o linie moartă. Şi nu din lipsa de bani, aşa cum mereu se face trimitere în cazul inactivităţii (lipsei de eficienţă). Ci din alte motive. Care sunt acestea?
Barometrul de Opinie Publică, realizat la comanda Institutului de Politici Publice în perioada septembrie-octombrie 2008, arată că încrederea moldovenilor faţă de sindicate a scăzut esenţial, apropindu-se de nivelul încrederii faţă de partidele politice, care "domină" coada topului de mulţi ani. Astfel, doar 16% din cetăţenii noştri au încredere în sindicate, cu 2% mai mult decât încrederea faţă de partidele politice. Neîncrederea faţă de sindicate se apropie de 60%. Aceasta în condiţiile în care majoritatea angajaţilor sunt membri de sindicat şi plătesc (cu voie sau fără), lunar, taxa de membru al sindicatului, în valoare de 1% din salariu. În condiţiile în care salariul mediu pe economie creşte anual cu 20-25%, aceasta înseamnă că şi bugetul sindicatelor creşte anual cu 20-25%. Prin urmare, nu putem spune că acestea duc lipsă de mjloace financiare (se vorbeşte că salariul lunar al şefului federaţiei sindicatelor este de 17 mii de lei, de 7-8 ori mai mare decât salariu mediu pe economie). De ce moldovenii nu au încredere în sindicate, în condiţiile în care acestea trebuie să fie principalul instrument de reprezentare a intereselor angajaţuilor?
Spre exemplu, căderea cortinei de fier a fost posibilă inclusiv graţie Sindicatului "Solidaritate" din Polonia, care a fost principalul promotor al schimbărilor democratice în respectiva ţară. Zilele acestea în Italia se desfăşoară proteste stradale, organizate de sindicatele din învăţământ. În orice ţară democratică, această instituţie este foarte importantă, ea articulând şi agregând interesele angajaţilor. La noi, se mimează acest proces.
De ce se întâmplă aceasta? Sindicatele noastre au credibilitate apropiată partidelor politice deoarece acestea au multe puncte de interdependenţă, pe alocuri chiar interferenţă. Lideri sindicali sunt membri de partid (interesant, cum aperi interesele angajaţilor în faţa "abuzurilor puterii" dacă eşti membru al formaţiunii de guvernământ?). Activitatea sindicatelor moldoveneşti este, de cele mai dese ori, mimată. Liderii acestora "se află în treabă" de ochii lumii.
Câţi angajaţi au beneficiat vreodată de bilete de odihnă în sanatoriile ce aparţin sindicatelor? Personal am avut acest noroc (de fapt, l-am câştigat) în ultimul an de studenţie, când Universitate, prin intermediul sindicatului studenţesc, m-a premiat cu un bilet la mare (îmbinată cu teroarea ţânţarilor) la baza de odihnă a Universităţii, de pe litoralul ucrainean. În rest, nu prea simt efectele sindicatului pe care-l plătesc. Dar Voi?


Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!

joi, 30 octombrie 2008

R. Moldova şi NATO vor semna un nou Plan individual de Acţiuni: IPAP 2

R. Moldova şi NATO vor încheia un nou Plan Individual de Acţiuni (IPAP). O iniţiativă în acest sens a fost examinată de către preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi Secretarul General NATO Jaap de Hoop Scheffer, la întrevederea de joi, 30 octombrie. Şeful Blocului Nord-Atlantic s-a aflat într-o vizită de o zi la Chişinău.
În declaraţiile pentru presă, şeful statului a subliniat necesitatea continuării cooperării între ţara noastră şi NATO, avînd în vedere noile provocări la adresa securităţii internaţionale şi ţinînd cont de principiul neutralităţii R. Moldova. La rîndul său, Jaap de Hoop Scheffer a apreciat „rezultatele fructuoase” în colaborarea dintre ţara noastră şi această organizaţie internaţională, raport în care NATO „are tot respectul faţă de neutralitatea R. Moldova”. „Noi avem un dialog politic foarte eficient cu Chişinău”, a evidenţiat înaltul oficial al Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic, exprimîndu-şi speranţa că în cadrul noului Plan de Acţiuni (IPAP - 2) această colaborare va fi consolidată.
Vladimir Voronin şi Jaap de Hoop Scheffer au discutat despre asistenţa acordată ţării noastre din partea NATO în diferite proiecte cu caracter militar, ştiinţific, ecologic. În acest sens, preşedintele a menţionat realizarea cu succes a proiectului de distrugere a minelor antipersonal şi a combustibilului de rachete „melanj”. Cu ajutorul NATO este în plină desfăşurare proiectul de distrugere a pesticidelor interzise în ţara noastră şi modernizarea infrastructurii Colegiului militar „Alexandru cel Bun”. În baza IPAP, a adăugat şeful statului, Chişinăul a aprobat în luna mai Concepţia privind Securitatea Naţională.
Amintim că IPAP Moldova-NATO, aprobat în 2006, constă din patru capitole de baza: 1) probleme politice şi de securitate; 2) probleme militare şi de apărare; 3) informarea publicului, ştiinţă şi planificarea situaţiilor de urgenţă; 4) aspecte administrative, protejarea informaţiei şi resurse.
Liderul de la Chişinău şi Secretarul General al NATO au mai discutat despre integrarea europeană a R. Moldova şi reglementarea transnistreană. În această ordine de idei, Vladimir Voronin a declarat că ţara noastră se bucură de sprijinul NATO în ambele domenii. La acest capitol, Jaap de Hoop Scheffer a repetat speranţele sale că Federaţia Rusă îşi va respecta angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul privind retragerea prezenţei militare din R. Moldova. El a mai spus că, deşi NATO nu are mandat de a participa la procesul de reglementare transnistreană, statele-membre ale Alianţei Nord-Atlantice speră ca diferendul din estul R. Moldova să fie soluţionat cît mai curînd.
Secretarul General NATO a adus mulţumiri R. Moldova pentru decizia de a trimite cinci elicoptere în Afganistan, în cadrul misiunii internaţionale cu mandat al ONU. „În felul acesta, R. Moldova devine exportator de securitate”, a precizat oficialitatea nord-atlantică.
Jaap de Hoop Scheffer, care a mai vizitat ţara noastră cîţiva ani în urmă în calitate de preşedinte în exerciţiu al OSCE, a spus că revine cu plăcere în R. Moldova pentru a se întîlni cu preşedintele Vladimir Voronin cu care este „vechi prieten”.
La Chişinău, Secretarul General NATO s-a mai întreţinut cu Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu Vitalie Vrabie, ministrul Apărării. De asemenea, a ţinut o prelegere la Universitatea de Stat din Moldova cu tematica „Rolul şi priorităţile Alianţei Nord-Atlantice în secolul XXI”.

Expuneţi-vă părerea despre acest material la secţiunea "comentarii"!